În săptămâna 29 mai-2 iunie orașul nostru a găzduit un grup de liceeni italieni de la „Istituti Redentore” din orașul Mantova. Grupul, format din 29 de elevi însoțiți de profesori, a răspuns afirmativ la provocarea formativă a lui don Valerio, un preot profesor mantovan, vechi prieten al Sighetului.

În perioada petrecută aici, tinerii au avut ocazia să cunoască aspecte privind cultura românească, să socializeze cu tineri de vârsta lor, dar, mai ales, să participe la o mulțime de activități cu caracter social.

Particularitatea acestei experiențe este dată de faptul că acești tineri se „rup” pentru o săptămână de viața relativ comodă pe care o duc acasă și își deschid brațele și sufletul în fața unor copii cu care soarta a fost mai puțin darnică.

Dacă în viața de zi cu zi ei sunt elevii unui liceu catolic privat, cu pretenții destul de ridicate, aici în România s-au bucurat de ospitalitatea Surorilor Benedictine, s-au împrietenit cu tinerii voluntari din Grupul „Speranța” coordonat de Frații Capucini și au desfășurat activități de animație în câteva dintre școlile din oraș, la Centrul de Zi „Micul Prinț”, și la Casa Familială Madre Colomba.

Printre provocările la care au răspuns s-au numărat o zi de aventură (împărțiți în 3 grupuri au trebuit să treacă o serie de probe buclucașe în satul Ieud), s-au orientat să găsească singuri cele trei școli unde trebuiau să desfășoare activități și, bineînțeles, au învățat și dansuri tradiționale întrecându-se în a-și dovedi priceperea.

De apreciat ar fi precizia elvețiană cu care don Valerio a pregătit programul pentru acești tineri, în dorința lui admirabilă de a le oferi ocazia să se apropie de Dumnezeu prin caritate, dăruire și iubire.

Don Valerio, un bun prieten al Sighetului, deși se află la o vârstă… onorabilă, încearcă să vină anual și sprijină cu ajutorul comunității mantovane multe din realitățile sociale din Sighet și, în același timp, încearcă să fie un bun catehet care îi cucerește pe tineri prin inventivitate, perseverență și un suflet special.

Camelia Pesek

Azi ar fi împlinit 59 de ani. O vârstă la care Pișta – Ştefan – Alexandru BALÁZS, prietenul meu, sculptorul sighetean mereu pus pe glume, dur într-un mod copilăros, cu multă credință în artă și-n Unicul Creator, ar fi trebuit să lucreze. Avea numeroase proiecte și toate dedicate prietenilor, artiștilor, copiilor săraci. Poate că unii l-au uitat, poate că nici noi, prietenii lui, n-am făcut mai nimic pentru a-i păstra nestinsă “urma”, poate că nici nu contează ce rămâne după noi, contează mult mai mult ce a făcut în timpul vieții, în anii pe care i-a trăit, bucurându-i – fără orgolii stupide – pe ceilalți.

Pișta a fost omul – suflet, omul care nu a încetat să creadă că se pot dărâma munții. Am făcut, în timpul vieții lui câteva pariuri și pe toate le-a câștigat. Un pariu a fost și munca la finalizarea monumentului “Nenăscut, Neauzit, Nedorit”, amplasat în curtea Spitalului Municipal Sighet, pe care, în anul 2000, eu am considerat că nu-l va termina la momentul fixat. Dar Pișta, cu eforturi incredibile, într-o perioadă relativ scurtă, l-a finalizat. Pentru lucrarea respectivă, Pișta mi-a arătat cu mândrie, în momentul primirii, scrisoarea prin care era felicitat de Papa Ioan Paul al II – lea. Pișta era catolic, dar a făcut diverse lucrări și monumente pentru frații lui, așa cum îi considera, ortodocși și greco – catolici.

N-a primit pe pământ răsplata cuvenită, nici nu și-a dorit-o, deși uneori se revolta vocal, fiind răscolit și întristat de nedreptățile și ticăloșiile lumii pe care o… iubea. A avut mulți prieteni și, deși condiția lui materială era modestă, a dăruit la maxim, din puținul pe care-l avea.

S-a despărțit de viața pământeană tot în luna iunie, în 14 iunie 2014 dar, din păcate, uitarea cuprinde numele lui. Sunt convins că lui Pișta nu-i pasă, el ne binecuvîntează – cu umorul lui de artist “dur” – din nesfârșitele înălțimi!

Azi, prieteni, haideți să ne facem un pic de timp și să ne gândim la sculptorul Pișta Balazs!… Se va bucura!…

Autor (text & foto), Ion Mariş

Avem noroc, sighetenii, că ai noștri copii talentați, generația speranței și-a viitorului, nu se dau bătuți ușor, sunt perseverenți și ne bucură cu entuziasmul și dăruirea lor, evidențiindu-se la toate competițiile la care participă.

O echipă frumoasă și de perspectivă pentru fotbalul sighetean dar în mod sigur și pentru cel românesc, formată din copii cu vârsta cuprinsă între 10 – 11 ani, a participat în premieră la Turneul Internațional de Fotbal din Austria (Deutschlandsberg), desfășurat în perioada 27 – 28 mai 2017.

Echipe din țări cu fotbal puternic (Germania, Polonia, Croația, Austria, Slovacia, Bosnia – Herțegovina, etc), la care s-a adăugat și România au luptat pentru o clasare cât mai onorabilă. Cele 18 echipe înscrise în competiție au fost împărțite în 3 grupe. În faza grupelor, micii noștri sigheteni, componenți ai echipei FC Viitorul Sighet, au “bifat” două victorii și au suferit două înfrângeri. Au continuat lupta în grupa pentru locurile 6 – 12 unde, după 5 victorii și un egal s-au clasat în final pe un onorabil loc 7. Lotul deplasat în Austria a fost format din: Chira Sebastian (portar), Codrea Luis, Rusneac Robert, Ciorbă Ionuț, Pop Bogdan, Stan Oros Ianis, Feiciuc Sebastian, Coreniuc Raul, Ofrim Rareș, Șandor David, Coroma Carlos, jucători de câmp, fiind însoțit de antrenorii Ciprian Sima și Eugen Iablonschi. Au făcut deplasarea alături de echipa micilor fotbaliști și directorul tehnic (Petrică Stan Oros), cât și președintele Asociației FC Viitorul Sighet (Ciprian Petraș), care este stabilit în Germania. Golgheterul echipei sighetene a fost Raul Coreniuc, a marcat 10 goluri, pentru sigheteni alăturându-se marcatorilor și Stan Oros Ianis, Rusneac Robert (nominalizat de organizatori și printre cei mai tehnici mijlocași participanți la turneu) și Șandor David. Cel mai bun tânăr fundaș a fost desemnat Codrea Luis.

Competiția din Austria a fost sponsorizată printre alții și de Raiffeisen Bank Austria.

Un amănunt picant: delegația sigheteană a fost găzduită la Pensiunea Negrean din orășelul austriac Modriach, situată la 60 km de Deutschlandsberg (locul de desfășurare a turneului), pensiune deținută de un român, Mihai Negrean, care a sponsorizat masa pentru delegația sigheteană pe întreaga perioadă a turneului. (Informații interesante despre familia Negrean găsiți accesând link-ul: http://stirileprotv.ro/stiri/1-decembrie/au-mutat-oasul-in-alpii-austrieci-familia-negrean-adaposteste-in-fostul-castel-din-modriach-turisti-dar-si-refugiati.html .

Felicitări, dragi copii, talentați fotbaliști și… La mulți ani!… de 1 iunie!

Ion Mariș

Un platan secular, de peste 278 de ani, specie protejată, monument al naturii, se înalţă maiestuos în grădina unei familii din Sighet.

Din păcate, prezenţa platanului generează şi neplăceri vecinilor din zonă, dar şi familiei care îl găzduieşte.

„Este frumos să ai un monument al naturii în propria ogradă, dar este şi neplăcut datorită problemelor generate. Aspectul cel mai neplăcut este prezentat de cuiburile de ciori care se întind pe crengile platanului. Nu mai avem linişte, atât eu cât şi vecinii din zonă. Soluţia ar fi toaletarea platanului şi îndepărtarea cuiburilor de ciori. Eu nu am posibilităţi pentru a realiza acest lucru. Vecinii se tot ceartă cu mine din cauza ciorilor. Sper ca cei de la primărie să se implice şi măcar să mă scutească de impozit”, a spus Ana Ostaş.

Privind la acest martor tăcut al trecerii vremii nu poţi să nu fii impresionat de această imagine. Înălţându-şi crengile spre cer parcă ne cere ajutor. Poate cei de la primărie se vor implica pentru a se găsi soluţii de prezervare a acestui monument al naturii.

Liviu Șiman

Octavian Butuza – Picături de timp. Fărâme de veșnicie

Cartea cuprinde o selecție din emisiunile realizate de Octavian Butuza în perioada 2013-2015. Sunt redactate dialogurile avute cu diverse personalități, pe teme culturale, sociale, învățământ, artă, etc.

În timpul vieții i-au apărut volumele: În inima cetăţii (1996), Fericirea ca o rană (1997), Durerea ca o vindecare (1998), În căutarea luminii (1999),  Credinţă şi dragoste (2007), Credinţă şi dragoste (2011, ediția a II – a, Ed.  Magia, New York, Comuniune și mărturisire (2012), Justinian – Patriarhul Maramureșului (2012).

Scriitorul şi jurnalistul Octavian Butuza s-a născut la 2 iunie 1957 în Baia Mare.

A urmat cursurile primare şi gimnaziale, Școala de Calificare Metalurgie Neferoasă și Colegiul Național „Gheorghe Șincai” din Baia Mare. A absolvit Școala Superioară de Jurnalism a Fundației pentru Pluralism București și cursurile Facultății de Teologie Ortodoxă Pastorală din cadrul Centrului Universitar Nord Baia Mare, cu lucrarea de licență intitulată Efectele dezastruoase ale televiziunii asupra caracterului moral al copiilor, după care a făcut și masteratul tot în teologie.

A lucrat în diverse sectoare: mină, Combinatul Chimic Baia Mare, teatru, Centrul de librării. Din anul 1991 a desfăşurat activitatea de jurnalist. După absolvirea teologiei, a devenit profesor de religie la mai multe unități de învățământ băimărean. A fost redactor-şef la TV „Cinemar” Baia Mare şi realizator al emisiunilor: „Radiografii în cotidian”, „Istoria, cultura, arta”, „Atitudini politice”, „Chestiunea zilei”, „Talk-show”, „Pe-un picior de plai”, „Bună dimineața, Baia Mare”, „Tribuna alegătorului”, „Comunitatea mea”, „La frontierele disperării”, „Tomografii ale cotidianului”, iar la Radio Galaxia a realizat emisiunea „În slujba Cetăţii”. De asemenea, și-a desfășurat activitatea la Club TV, Radio Galaxia, CBN, BBC Londra, Radio France Internațional, Radio România, Maramureș TV. La AXA TV Baia Mare a coordonat emisiunile „Radiografii în cotidian” şi „Disperaţi în tranziţie”. La Clipa a semnat rubricile „Instantanee în alb-negru”, „Bloc-notes”, „La dispoziţia dumneavoastră”, la Glasul Maramureşului rubricile „Of-ul cetăţeanului” şi „Pipeta cu venin”, la Opinia „În căutarea luminii”, iar la (H)ora Locală „D’ale vieţii în… trei bumbuţi” şi „Făcăleţul de tocană”. A prezentat zeci de spectacole folclorice ale Ansamblului Național „Transilvania”, pe care-l numea „uzina de folclor”.

A debutat în anul 1982, în revista Tribuna (Cluj-Napoca), cu poezie.

A fost membru al cenaclurilor literare „Echinox” din Cluj, „Arta” din Baia Mare, „Vasile Lucaciu” din Cicârlău, membru al Asociaţiei Ziariştilor din România şi al Clubului Român de Presă, membru al Asociației Ziariștilor și Editorilor Creștini. Din februarie 1999 a fost membru activ al Academy of Sciences din New York, care l-a declarat Omul Anului 2001. A fost președinte fondator al Filialei Maramureș a Societății Române de Cancer.

A colaborat la revistele: Tribuna, Flacăra, Tomis, Familia, Convorbiri literare, Ramuri, precum şi la ziarele: Cotidianul, Evenimentul zilei, Pentru socialism, Graiul Maramureşului, Clipa, Glasul Maramureşului, Opinia, Pro Unione, Informaţia zilei de Maramureş, (H)Ora locală a Maramureşului.

A realizat filmele documentare TV „Maramureş, dragostea mea” (1994), „Maramureş, pecete de etern” (1995) şi comentariul la eseul TV „Conflictul arabo-israelian-Suez înseamnă” (1996).

I-au fost acordate, de-a lungul anilor, diverse premii: Premiul pentru poezie la Festivalul Naţional al Cenaclurilor Literare „Vasile Lucaciu” – Cicârlău (1986), Premiul pentru cel mai bun reportaj de televiziune la concursul „Cel mai bun ziarist” (1995), Premiul juriului celei de-a IV-a ediţii a Festivalului-concurs „Alină-te dor, alină” – Seini (1996), Premiul la secţiunea carte de reportaj şi memorialistică la manifestarea „Cărţile anului 1997” (1998), Premiul special al juriului la manifestarea „Cărțile Anului” pentru volumul Credință și dragoste (2007) și pentru lucrarea Justinian – Patriarhul Maramureșului (2012). A mai fost distins cu Placheta aniversară la împlinirea a 20 de ani de la reactivarea Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului „pentru contribuția adusă în folosul bisericii noastre strămoșești” (2010), Diploma de Onoare cu ocazia susținerii concertului de colinde „Deschide ușa creștine” (2008), Diplomă de excelență din partea primăriilor: Baia Mare, Sighetu Marmației, Târgu-Lăpuș, Ieud, Groșii Țibleșului, Asuajul de Sus, Ardusat, Rozavlea, Copalnic-Mănăștur, Cicârlău, Satulung, Năsăud (județul Bistrița-Năsăud), Ciocănești (județul Suceava), Săcele (județul Brașov) și Săliște (județul Sibiu).

A primit titlul de “Cetățean de Onoare” al comunei Fărcașa (15 dec. 2012) și al comunei Groși (29 iul. 2015).

A „părăsit” viața la 28 iulie 2016 și a fost înmormântat pe data de 31 iulie 2016.

Noi ăştia, oamenii mari ce trăim în metropole ca Sighetul abia aşteptăm puţină linişte. Luna mai a fost cea mai liniştită lună din an!!! Am ajuns să scriu doar la sfârşitul ei… de plictiseală ;).

Consumatorii de experienţe închiriate sau împrumutate cum ar fi filmul, teatrul sau reprezentaţiile de varii feluri, îşi construiesc bareme de evaluare şi le clasează ca pe oricare altă legumă care face bine la sănătate. Azi, unii dintre noi nu mai suntem interesaţi de reprezentaţiile clasice sau, dimpotrivă, ne dăm cu fundul de pământ că doar cele clasice sunt verrro. Hmmm… toate bune până acum. E loc destul sub soare pentru toţi deocamdată. Ce ne facem însă, când sub acelaşi soare musai, musai să iasă fuziunea dintre un cartof, clasicul nostru cartof, mai trecut prin iarnă dar gustos, banal, dar hrănitor şi…… o licie: un fruct, o bacă cu un diametru de aproximativ 5 cm, având o coajă roșiatică cu aspect rugos, necomestibilă, dar ușor detașabilă, aceasta ascunzând un miez dulce alb-translucid. Şi mai ai şi 15 minute metaforice ca la reţetele pe viteză a lui Jamie Oliver. Ce comedye! ar zice moaşa mea Călină de la Şieu.

Nu ştiu câţi dintre voi aţi fost parte vreodată la producerea unei piese de teatru. Eu m-am lovit de asta şi nu a fost o piesă oarecare. Tematică grea: evrei, deportare, holocaust care e şi umoristică şi „plantată” în „grădina” unui rabin, exact în luna deportărilor, exact în luna în care s-a născut autorul, exact de o regizoare canadiană cu origini române.

Ştiţi….. actorii, artiştii nu sunt oameni. Sunt nişte specii de încrengături vibrante cu note discordante şi în acelaşi timp armonios potrivite care mănâncă emoţii şi nasc pui de zâmbete şi lacrimi. Au ore bizare la care cinează şi privesc lacom la sunetele vieţii obişnuite, surâd satisfăcut când le iese un oftat potrivit şi scot flăcări prin tălpi. Uneori li se desface corpul în două parţi perfect simetrice, una pentru lucru şi alta pentru analiză şi doar regizorul este cel care vede când un organ sau altul are vreo nevoie. Se analizează mood-ul cum se zice şi doar atunci poţi lucra momentul dramatic sau poate e ziua când doar respiri sau înveţi să îţi modifici diametrul pupilelor. Şi eu care credeam că e doar mult de memorat şi de vorbit tare cu faţa la public.

Vă invit aşadar să gustaţi din reţeta inedită, să-l cunoaşteţi pe George Tabori, cei care nu-l ştiţi deja, un tip fain, controversat ca orice evreu care se respectă, care încearcă să ne arate că dincolo de viaţă şi de moarte mai e şi umorul şi zâmbetul şi speranţa, aşadar şi şansa.

„Curajul Mamei Mele”, de G. Tabori, în traducerea lui Victor Scoradeţ va fi jucată la Sighet în 28 Mai, 2017, ora 19:00 la sala de spectacole a Centrului Cultural.

Distribuţia: Regizor Jennifer Herszman Căpraru (Teatrul Asylum-Canada), actriţa Ioana Dragoş Gajdó (Teatrul Regina Maria-Oradea), actorul George Sfetcu (Teatrul Aureliu Manea-Turda), asistent regie Dorel Todea (Centrul Cultural-Sighetu Marmaţiei) şi actori ai Centrului Cultural Sighetu Marmaţiei, Dorel Todea, Luminița Colopelnic, Florin Dragoste, Mihai Petrețchi. Intrarea liberă.

În teatru ca la teatru!

Autor, Alina Marincean

Am abordat-o pe doamna inspector școlar prof.dr. Adriana Meșter, purtător de cuvânt al Inspectoratului Școlar Județean Maramureș, pentru a afla noutăți pe direcția învățământului dual, ca o continuare a interviului luat domnului inspector școlar general adjunct, prof.dr. Gheorghe Andrașciuc. Din informațiile pe care le deținem știm că s-a aprobat o clasă și pentru Sighet, la solicitarea Plimob S.A.

Brîndușa Oanță: Doamnă inspector, continuăm discuția începută într-un precedent interviu (9 aprilie 2017) luat domnului inspector școlar general adjunct, Gheorghe Andrașciuc. Aveți câteva noutăți. Despre ce este vorba?
Adriana Meșter: În perioada de la precedentul interviu au fost întreprinse o serie de acțiuni menite să dezvolte învățământul dual la nivelul județului Maramureș. Astfel, au fost depuse solicitări din partea operatorilor economici (Plimob S.A. Sighetu Marmației, Aramis Invest S.R.L. Baia Mare, SC EATON Electro Producție Fărcașa și Adiss S.A. Baia Mare) în vederea organizării învățământului dual. În urma analizării acestor solicitări, au fost alocate trei clase de învățământ dual la Liceul Tehnologic Forestier, Sighetu Marmației, la Colegiul Tehnic ”Transilvania”, Baia Mare și la Școala Gimnazială ”Lucian Blaga”, Fărcașa.

Brîndușa Oanță: Când vor demara înscrierile și care sunt criteriile de selecție?
Adriana Meșter: Conform Anexei 2 a OMEN 3556/29.03.2017, prima etapă a înscrierii în învățământul dual pentru calificări profesionale de nivel 3 se desfășoară în perioadele 12 – 16 iunie 2017 și 26 – 30 iunie 2017, prin eliberarea, de către secretariatele unităților de învățământ gimnazial a fișei de opțiuni pentru învățământul dual, urmată de completarea ei la unitatea școlară care organizează acest tip de învățământ. În 30 iunie 2017, unitățile care au ofertă pentru învățământul dual afișează lista candidaților înscriși. În cazul în care numărul candidaților este mai mare decât numărul de locuri disponibile, se vor organiza probe de admitere, în conformitate cu normele metodologice în vigoare. În 24 iulie se afișează, la unitățile de învățământ, lista candidaților înmatriculați, precum și situația locurilor rămase libere pentru etapele următoare. Totodată, trebuie să menționez că, pentru locurile speciale pentru romi, cererile de înscriere se depun în perioada 12 mai – 16 iunie 2017, la sediul Inspectoratului Școlar Județean Maramureș.

Brîndușa Oanță: Ce șanse sunt ca învățământul dual să se extindă și la nivelul altor licee?
Adriana Meșter: Pot să afirm faptul că organizarea învățământului dual la nivelul a trei unități de învățământ din Maramureș reprezintă o premisă favorabilă pentru extinderea acestui tip de învățământ și la nivelul altor licee în anii școlari viitori. Oportunitatea acestei extinderi va fi luată în considerare în urma unei analize atente a impactului pe care acest tip de învățământ îl are, precum și a interesului manifestat de către elevii noștri față de oferta operatorilor economici din județ.

Brîndușa Oanță: Haideți să facem un promo eficient pentru această clasă. De ce ar trebui să se înscrie un tânăr pe acest drum? Prezentați-ne, vă rugăm, pe scurt, încă o dată, avantajele practice pentru a convinge tinerii de eficiența acestui sistem de învățământ.
Adriana Meșter: Elevii care urmează învățământul dual beneficiază, pe tot parcursul școlarizării, de susținere materială (burse, cazare, transport, echipamente de protecție), iar la finalul anilor de studiu vor avea siguranța unui loc de muncă, fie în țară, fie în străinătate. Spun acest lucru deoarece absolvenții vor primi, în urma susținerii examenului final, un certificat profesional Europass, însoțit de suplimentul descriptiv, recunoscut în Uniunea Europeană.

Brîndușa Oanță: Ce previziuni aveți pentru anul școlar 2017-2018?
Adriana Meșter: Suntem optimiști în privința derulării învățământului dual în cele trei unități școlare din județul Maramureș, în anul școlar 2017-2018. Consider că, pentru absolvenții de gimnaziu care doresc să urmeze acest tip de învățământ, specializarea la locul de muncă constituie o reală șansă în vederea integrării pe piața muncii.

Vă mulțumim pentru timpul acordat. Succes cu/la învățământul dual!

Brîndușa Oanță

Liceul Tehnologic Forestier Sighetu Marmației, cu o tradiție de peste 90 de ani în domeniul forestier, vă oferă posibilitatea de a dobândi o calificare în domeniul PRELUCRĂRII  LEMNULUI,  ELECTRIC,  SILVICULTURĂ, TURISM  și  PROTECȚIA MEDIULUI, urmând cursurile în noul CAMPUS ȘCOLAR, acesta fiind singurul din țară finalizat la termen.

Noul CAMPUS oferă condiții la standarde europene pentru desfășurarea activităților didactice – educative și extrașcolare într-un mediu cald și primitor.

Doar la FORESTIER găsiți singurul internat din oraș + cantină care oferă servicii de cazare și masă corespunzătoare la cele mai mici prețuri, beneficiind de condiții superioare oferite prin proiectul CAMPUS ȘCOLAR.

Doar la noi găsiți cea mai modernă sală de sport din oraș + teren de sport cu nocturnă, unde elevii pot desfășura activități sportive diverse și competiții școlare.

Liceul Tehnologic Forestier realizează parteneriate cu firme de profil facilitând integrarea pe piața forței de muncă, după absolvire.

Și în anul școlar 2017-2018 se continuă învățământul profesional pentru absolvenții de 8 clase realizat cu S.C. PLIMOB S.A. și S.C. SIGSTRAT S.A., în meseriile:

• Tâmplar universal
• Operator produse semifabricate pe bază de lemn
• Tapițer, plăpumar, saltelar
• Electronist aparate și echipamente

Elementul de noutate îl reprezintă ÎNVĂȚĂMÂNTUL  DUAL cu specializările: tâmplar și tapițer.

Învățământul profesional și dual oferă elevilor o serie de avantaje:

• Bursă profesională de 200 LEI pe lună
• Prioritate la angajare
• Burse suplimentare oferite de agentul economic
• Continuarea studiilor liceale

Sursă: Liceul Tehnologic Forestier

Prin orașul nostru trist dar și frumos,
Plimba-vom turiștii un pic cu trăsura,
Și-apoi la terase pline cu… Book Box
Le-am putea da gratis chiar și… băutura.

Împreună, tineri, turiști, moroșeni,
Vor găsi prin bukuri magica formulă
(Agreată-n taină printre comeseni)
Să-nghită cultura dintr-o… sorbitură!

Cred că vara asta fi-va sărbătoare:
(Toți vizitatorii ne vor duce dorul!),
Căci printr-un exemplu făr’ de-asemănare
Va citi pe rupte (Slavă Lui!)… Poporul!

Ars Publica

Sâmbătă, 20.05.2017, la Școala de Muzică și Arte Plastice din Sighet, s-a încheiat, cu Gala Laureaților, Concursul de Interpretare Instrumentală și Arte Vizuale, ediția a XXV-a, la care au participat 180 de concurenți din România, Serbia, Ungaria si Ucraina.

„Ce rol are un concurs pentru micii elevi instrumentiști? Compararea cu alți interpreți, evaluarea și autoevaluarea progresului, socializare în mediul artistic, preluarea unor modele sau atitudini, toate acestea în condițiile unei remarcabile puteri de concentrare, fără de care munca depusă pentru asimilarea repertoriului ar fi inutilă. Am exclus, pentru concursul sighetean, concurența generată de ambițiile unor profesori (generate de sistemul de recompense care poate tulbura climatul strict artistic), deoarece spiritul acestei manifestări este dictat de generozitate și atitudine constructivă. Relativa austeritate financiară asumată de către organizatori (concursul fiind finanțat din sponsorizări și modice taxe de participare) mută finalitatea din zona beneficiilor materiale în cea a recompenselor morale și artistice.” , spune prof. univ. dr. Gabriel Banciu (Academia de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj – Napoca), președintele concursului.

La secțiunea Muzică, elevii Școlii de Arte din Sighet au obținut 15 premii I, 11 premii II, 7 premii III și 6 mențiuni. Marele Premiu a fost câștigat, în urma votului secret de Mare Alexandru Emil (chitară clasică) de la Școala Gimnazială „ELF” din Cluj Napoca.

La secțiunea Arte vizuale, Școala de Arte din Sighet are 8 premii I, 8 premii II, 7 premii III, 4 mențiuni, un premiu special la pictură și tot un premiu special la grafică.

Mai multe informații găsiți accesând linkul: http://smapsighet.scoli.edu.ro/new-page-1.html

Duminică, 21 mai 2017, la ora 18.00, lângă Monumentul Holocaustului din Sighetu-Marmației, a avut loc așezarea primei pietre de temelie a unei sinagogi, în prezența Marelui Rabin Aron Teitelbaum, a oficialităților locale și a câtorva membri ai comunității evreilor din Sighet.

Cum aș defini acest eveniment? Într-un cuvânt – renaștere din cenușă. Sinagoga distrusă în întregime în Al Doilea Război Mondial să fie reconstruită începând de azi, e o adevărată minune. Și încă o minune e aceea că, din întreaga Europă, locul ales este Sighet – prima și singura sinagogă construită în Europa după 1944 să fie în orașul nostru, este uluitor… Încă o minune este că acești oameni sunt urmașii unei mari familii de rabini plecate din Sighet – Teitelbaum, deci venirea lor în seara aceasta în orașul nostru reprezintă ÎNTOARCEREA ACASĂ sau ÎNTOARCEREA ÎN TIMP… cât și victoria asupra celor care au încercat să ne nimicească. (dr. Sorin Markus)

Autor, Sorin Markus

Preacinstiți concetățeni,
Oferim premiul cel mare
Celor ce, din întâmplare
Deveniți… samariteni!

Pentru asta e nevoie
De curaj și maniere:
Nu furați!… că nu e voie,
Nu ciordiți doar din plăcere!

Mai lăsați și pentru urbe,
Bucura-vă-v-ar progresul!
Băncile să vă conturbe?
Nu furați, degeaba-i stresul!

Ars Publica

Cu ocazia activităților din cadrul săptămânii „Școala altfel”, miercuri, 17 mai 2017, Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Maramureş, prin cadrele Detaşamentului 4 Jandarmi Sighetu Marmaţiei, a derulat, la Școala Gimnazială nr. 10 din Sighet, activităţi cu caracter preventiv – educativ în vederea creşterii gradului de siguranţă civică a elevilor.

Jandarmii sigheteni au dialogat cu elevii, oferindu-le sfaturi preventive şi au promovat un comportament civic bazat pe respect reciproc. De asemenea, în cadrul discuţiilor purtate s-au abordat teme precum dezvoltarea comportamentelor non-violente, prevenirea delincvenţei juvenile, dar şi cunoaşterea legislaţiei în domeniul ordinii şi liniştii publice.

„Elevii s-au dovedit a fi foarte receptivi la problemele prezentate, activitatea transformându-se într-un veritabil dialog cu jandarmii. Cadrele Jandarmeriei Maramureş vor continua seria acestor activităţi pe tot parcursul anului şcolar, dorindu-ne ca temele sensibile să fie supuse atenţiei cât mai multor tineri atât din mediul urban cât şi din cel rural”, a spus căpitan Radu Vasile Nicolae, purtător de cuvânt al Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Maramureş.

Liviu Șiman