Într-o reprezentație fără precedent, Clubul Interact Sighetu-Marmației, în parteneriat cu Clubul Interact Târgu-Mureș, găzduiește punerea în scenă a piesei de teatru “Made in Transilvania”. Acest spectacol artistic, realizat în colaborare cu Teatrul “Scena” din Târgu Mureș, va fi jucat la Sighetu-Marmației, urmărind să lărgească orizonturile publicului sighetean în ceea ce privește arta de a juca pe scenă și divertismentul contemporan.

Clubul Intreact Sighetu-Marmației vă invită sa participați în număr cât mai mare, întrucât spectacolul vizează o arie largă de spectatori, de la tinerii elevi, care sunt dispuși să încerce o nouă modalitate de relaxare sau care, pur și simplu, caută să descopere societatea din care fac parte și să se descopere pe ei înșiși, până la oamenii trecuți de vârsta inocenței, care sunt gata să vadă o parte a adolescentului de azi pe care nu au ocazia să o întâlnească în fiecare zi.

Piesa a mai fost interpretată de tinerii actori în orașul lor natal, reprezentând un real succes în rândul publicului mureșean. Acest grup de tineri s-a decis să facă mai mult pentru comunitatea lor, implicându-se în proiecte de mare amploare. Doar efortul făcut de aceștia pentru a pune în scenă o lucrare atât de elaborată, însoțită de o recuzită complexă, îi recomandă drept niște tineri ambițioși care au ceva cu adevărat frumos de oferit: timpul, talentul, efortul și dedicarea lor.

Organizarea acestui proiect a reprezentat eforturi mari din partea ambelor cluburi Interact și o perioadă mare de pregătire, astfel încât, rezultatul va fi unul pe măsura așteptărilor.

Spectacolul va avea loc vineri, 12 mai 2017, în Sala „George Enescu” a Școlii Gimnaziale de Muzică și Arte Plastice din Sighet, începând cu ora 19.00. Prețul unui bilet este de 10 lei și se poate achiziționa la intrare.

Tivadar Simona – Interact Sighetu Marmatiei

Piaţa agroalimentară din Sighet arată ca un loc lovit de o calamitate. Principalele alei de comunicaţie sunt brăzdate de gropi, care parcă se vor o atenţionare la adresa celor în atribuțiile cărora intră întreţinerea sau reabilitarea acestor spații, gropi care produc un disconfort mărit numeroşilor sigheteni care vin zilnic la piaţă pentru a se aproviziona. Dacă pe timp frumos se mai trece cu vederea imaginea gropilor, nu acelaşi lucru se întâmplă când plouă. Gropile formate în urma măcinării cimentului se umplu cu apă, făcând dificilă circulaţia.

„Nu mi se pare un lucru frumos ca piaţa noastră să arate aşa. Când plouă parcă am fi pe o baltă, şi nu într-un loc aflat în buricul târgului”, a spus Vasile Turda.

„Nu este prea plăcut să mergem prin bălţile formate după ploaie. Locul arată urât. Poate cei de la primărie îşi vor găsi timp să remedieze problema”, a spus Ana Pop.

„Să facă bine primăria să rezolve problema sau să ne dea la toţi cizme de cauciuc ca să ne putem deplasa pe timp de ploaie în piaţă. Mai în glumă, mai în serios, cred că sighetenii merită să aibă o piaţă agroalimentră modernă, în plus, există şi alte aspecte ce privesc derularea unui comerţ civilizat care trebuie să fie luate în seamă”, a spus Sergiu Luscalov.

„Într-un interval de timp cât mai redus, odată ce vremea ne va permite, vom trece la executarea lucrărilor de reabilitare a aleilor din piaţa agroalimentară”, au spus cei din cadrul Primăriei Sighetu Marmaţiei.

Liviu Şiman

O serie de activităţi caritabile au fost derulate de către Fundaţia “Bihip” din Reith in Alpbachtal, Austria. Prezentă în România de peste 24 de ani, fundaţia austriacă a venit în sprijinul comunităţilor din Maramureşul istoric.

De această dată, au fost oferite materiale sanitare, medicamente etc, Spitalului Municipal Sighetu Marmaţiei. De asemenea, au fost donate echipamente pentru pompierii voluntari din cadrul primăriei Bocicoiu Mare şi fonduri necesare amenajării unei toalete la şcoala din Lunca la Tisa.

„Vom continua seria activităţilor caritabile menite a veni în sprijinul categoriilor sociale defavorizate, dar şi pentru a ajuta comunităţile locale”, a spus Gelu Huţanu, reprezentant al Fundaţiei “Bihip”.

„Le mulţumim prietenilor noștri austrieci pentru implicarea şi generozitatea de care dau dovadă de fiecare dată”, au spus Sânziana Maruşciac Dan, director Şcoala Gimnazială Crăciuneşti, Maria Crina Bobriuc, şef Serviciu Voluntar ISU Bocicoiu Mare, Fedor Koroli, viceprimar Bocicoiu Mare.

„Le mulţumesc celor de la Fundaţia “Bihip” pentru tot ceea ce fac pentru noi”, a spus Dan Dunca, manager Spitalul Municipal Sighetu Marmaţiei.

Liviu Şiman

În perioada 22.05.2017 – 09.06.2017, C. N. „Dragoș Vodă” din Sighetu Marmației organizează înscrierea în clasa a V-a (este vorba despre o singură clasă – 28 de locuri) pentru anul școlar 2017-2018.

Dacă numărul elevilor înscriși va depăși numărul de locuri, atunci se va organiza o examinare scrisă la Limba Română și Matematică după următorul calendar:

10 iunie 2017

08:30 – 08:50 – accesul candidaților în săli
09:00 – 10:00 – test la Limba Română
10:00 – 11:00 – pauză
11:00 – 12:00 – test la Matematică
17:30 – afișarea rezultatelor
18:00 – 19:00 – depunerea contestațiilor

12 iunie ora 14:00 – afișarea rezultatelor finale

Modele de subiecte găsiți pe site-ul colegiului: www.cndv.ro

Vineri, 5 mai 2017, personalul Centrului Școlar de Educație Incluzivă Sighetu-Marnaței a sărbătorit Ziua Porților Deschise. Evenimentul a început la ora 9.00 și s-a derulat pe parcursul întregii zile.

„Scopul acestui eveniment a fost acela de a permite în primul rând părinților să viziteze centrul și să își facă o idee despre ce înseamnă acesta. Mulți părinți care au un copil cu probleme nu știu că există un loc în Sighet în care pot să îl aducă, unde primesc nu doar educație, ci și mâncare, servicii medicale și o gamă largă de forme de terapie”, susține profesorul psihopedagog Ștefănoiu Daniela.

Cu porțile deschise, centrul a primit azi nu doar părinți, ci și cadre didactice care au lucrat aici și care s-au bucurat să se reîntoarcă și să își reîntâlnească elevii.

„Vin cu mare drag aici pentru că e un loc apropiat sufletului meu. Mă bucur să văd progrese în rândul copiilor pe care i-am întâlnit pentru prima dată acum câțiva ani. Se lucrează bine cu ei și asta se vede”, mărturisește Raluca Hotico, logoped.

„E un loc în care copiii primesc foarte multă atenție. Se lucrează cu o grupă de 5-6 copii, ceea ce înseamnă că, spre deosebire de învățământul de stat, aici copiii primesc poate de 10 ori mai multă atenție”, susține profesorul psihopedagog Mutafof Melania.

Centrul școlar a fost conceput astfel încât să ofere servicii educaționale, medicale și terapeutice copiilor de grădiniță, celor din ciclul primar, gimnazial și chiar de liceu.

„E păcat că mulți părinți care au copii cu probleme nu știu că existăm, iar uneori, chiar dacă știu, nu vin fiindcă nu acceptă problema pe care copilul lor o are. Încearcă să îi integreze în școlile de masă crezând că fac un bine, însă acestor copii le-ar fi mult mai util să primească o educație și o îngrijire personalizate”, declară logopedul Manuela Joicaliuc.

„Ziua Porților Deschise are rolul de a atrage atenția părinților că existăm. Acest eveniment le oferă șansa să facă un tur al sălilor de clasă și al cabinetelor pe care le punem la dispoziție pentru a-i face să înțeleagă că la noi, copilul lor va avea ajutorul de care are nevoie”, încheie Bianca Mihalca, logoped.

Centrul Școlar de Educație Incluzivă Sighetu-Marmației asigură următoarele servicii specializate:
– educație specială și specializată copiilor/elevilor/tinerilor cu dizabilități;
– compensare prin terapii specifice pentru copiii/elevii cu dificultati de învățare, dificultăți de dezvoltare, dificultăți de adaptare, tulburări de limbaj, tulburări de comportament, dizabilități mintale, senzoriale, fizice, neuromotorii și asociate;
– evaluarea psihopedagogică a competențelor fundamentale;
– evaluarea, diagnosticarea, orientarea școlară și profesională a elevilor din gradiniță/clasa a IV-a/clasa a VIII-a;
– asistență educațională și terapeutic-recuperatorie pentru copiii/elevii cu CES integrați în unitățile de învățământ de masă;
– informare și consiliere pentru părinți;
– informarea și consilierea cadrelor didactice;
– consiliere psihologică.

Activitatea de instruire educaţională şi de ocrotire se realizează în următoarele condiţii:
13 săli de clasă
1 grupă combinată de grădiniţă
5 săli de clasă-învăţământul gimnazial
2 săli de clasă pentru învățământul liceal special
1 Cameră senzorială
1 Cameră de terapie ludică
1 Parc de joacă
1 Cameră de terapie ludică
1 Parc de joacă
Două ateliere şcolare: croitorie şi prelucrarea lemnului
1 sală de sport
1 cabinet kinetoterapie
5 cabinete logopedice
2 cabinete informatică (AEL și TIC)
1 bibliotecă
1 cabinet medical
1sală profesorală

Mai multe informații găsiți pe site-ul oficial al instituției: http://www.cseisighetumarmatiei.ro

Autor, Diana Mariana Apopi

sursă foto: www. cseisighetumarmatiei.ro

Știați că pomul de Crăciun are în realitate undeva aproape de 20 de ani? 20 de ani i-au trebuit luminii să-i atingă crengile, soarelui să-l încălzească și zăpezii să îl acopere pentru a crește frumos. Cu ce scop? Să ajungă în casele oamenilor. Și, în astfel de momente ne gândim cât de egoiști suntem ca specie fiindcă nu conștientizăm uneori, cum un gest de-al nostru poate afecta întreaga natură.

Marți (02.04.2017), un grup format din interactieni și rotaractieni a descoperit părțile nebănuite și neștiute ale pădurilor maramureșene. O mini-acțiune coordonată de domnul inginer Adrian Danci a însemnat o lecție despre natură și despre viață. Stiți cum să deosebiți bradul de molid? Participanții la activitatea de marți, știu. Știu să se uite la culoare, la forma acelor, la conurile lor, precum și la perdeaua pe care o creează în pădure. Știți că în Maramureș 75% din păduri înseamnă păduri de fag? Știați că defrișarea înseamnă de fapt coasta goala, iar pădurarii sunt în plin proces de „cosmetizare” a pădurii?

Un drum lung, de câteva ore bune, a însemnat o vizită la pepiniera din Bârsana, unde au putut fi observate semințele de brad așezate în culcușul lor din rândul format în pământ. Urmează să fie acoperite cu nisip și apoi cu pământ, iar la anul va apărea în locul lor, o plantă. Apoi a urmat un drum spre Cavnic. Am observat pădurea, am identificat pe hartă zonele ce urmează să fie împădurite și-am „monitorizat” pădurarii care curățau zona. Gutinul, stiați că ascunde minunății? Micile intrânduri de la drumul principal oferă ochiului și necunoscătorului sclipiri de viață verde. O pepinieră deosebită de brazi, înconjurată de un gard din lemn și păzită de paltini înalți ca niște paznici. Tarlale cu brazi în „fașă” de 1 an, apoi de 2, de 3 și 4 ani. Toți înghesuiți unii în alții ca și tufele de pătrunjel din grădina noastră.

„Când am aflat că priveliștea de dimineață avea să-mi fie imaginea de zi cu zi pe care o voi vedea la muncă, iar apusul soarelui, ora la care voi pleca de la muncă, am spus da. Aici vreau să muncesc.” Cu dedicare, pasiune, iubire față de natură, ing. Adrian Danci ne-a arătat cele mai frumoase locuri nu doar din zona noastră, ci și din sufletul său.

Pentru orice om care iubește natura, salutări de la natură!

Diana Mariana Apopi (președintele Clubului Rotaract Sighet pe anul 2016-2017)

Filmul Ana, mon amour, regizat de Călin Peter Netzer şi premiat anul acesta la Berlinale cu Ursul de Argint pentru realizări artistice şi tehnice deosebite (montaj), va fi proiectat în perioada următoare într-o serie de orașe din țară în care nu există un cinematograf sau, pe care, nu le-a atins până acum în timpul exploatării în cinematografe.

Astfel, pe 11 mai , filmul va avea o proiecție specială la Friend’s Pub – Sighet începând cu ora 17:00. Biletele vor fi puse în vânzare la fața locului iar prețul unuia este de 5 lei. 

 O incursiune atipică ce surprinde cele mai tensionate şi delicate momente din evoluţia unui cuplu, Ana, mon amour explorează dinamica celor mai importante relaţii din viaţa unui om, analizând povestea de dragoste dintre doi tineri.

Toma şi Ana se cunosc în facultate, se apropie rapid şi încep o relaţie de iubire care devine în scurt timp o luptă contra tuturor. Din cauza unor probleme din copilărie, Ana are frecvent atacuri de panică, iar Toma îşi asumă rolul de protector necondiţionat. Deşi pare să deţină controlul asupra relaţiei, ani mai târziu el se trezeşte gravitând în jurul unei femei pe care nu o poate înţelege, forţându-se până la limită în încercarea de a o salva.

Potrivit regizorului, filmul nu surpinde erodarea relaţiei lui Toma cu Ana, ci, mai degrabă, imposibilitatea de a construi în mod corespunzător o relaţie. Ana, mon amour este o poveste despre încercarea unui om de a afla cum ceea ce nu a văzut, ceea ce nu a spus, chiar şi ceea ce nu a gândit i-au format viaţa.”

Rolurile principale sunt interpretate de către Mircea Postelnicu şi Diana Cavallioti. Alături de ei spectatorii îi vor putea recunoaște în film pe Adrian Titieni, Vlad Ivanov Carmen Tănase, Vasile Muraru, Tania Popa şi Igor Caras Romanov.

Scenariul este semnat de Călin Peter Netzer, Cezar Paul Bădescu şi Iulia Lumânare, şi a fost inspirat de romanul „Luminiţa, mon amour“ scris de Cezar Paul Bădescu. Directorul de imagine este Andrei Butică, montajul şi sound design-ul îi aparţin Danei Bunescu, decorurile sunt realizate de Mihaela Popescu, costumele de Augustina Stanciu, sunetul înregistrat de Andre Rigaut, iar machiajul a fost realizat de Christina Paul. Producătorii filmului sunt Călin Peter Netzer şi Oana Iancu.

Ana, mon amour este cel de-al patrulea lungmetraj al lui Călin Peter Netzer după Maria (2003), premiat la Locarno, Medalia de onoare (2009), care a câştigat premiul Silver Alexander la Thessaloniki şi Poziţia copilului (2013), filmul românesc care în perioada lansării sale cinematografice a deţinut recordul pentru cel mai mare succes de box office al ultimilor 15 ani și pentru care a câștigat Ursul de Aur și Premiul FIPRESCI la Berlin, în 2013.

Ana, mon amour este o producţie Parada Film în co-producţie cu Augenschein Filmproduktion (DE) şi Sophie Dulac Productions (FR). Filmul a fost sprijinit de Centrul Naţional al Cinematografiei, Eurimages, Programul MEDIA al Uniunii Europene, Film- und Medienstiftung NRW, Aide aux Cinémas du Monde / Institut Francais, HBO România, Studio Video Art, Watch Me Production, Orange România, Next Advertising, McCann Bucharest, Dedeman , OMD, Lay’s, Dacia, Tuborg, Vodafone România, JYSK România, United Media, BDG Import, Caranda Baterii, OMV Petrom, Rosal.

Filmul este distribuit în România de Freeman Entertainment și a avut premiera națională pe 3 martie 2017.
Cu sprijinul: Friend’s Pub
Parteneri media locali: SighetOnline.ro, Salut Sighet

Comunicat de presă (PR & Press: Dan Lupu)

Larisa Covrig este în clasa a VII-a la C.N. “Dragoș Vodă” din Sighet fiind o elevă extrem de serioasă, silitoare, discretă, cu rezultate foarte bune la toate materiile. Pasiunea pentru șah pe care o are de la o vârstă fragedă o menține într-o permanentă stare de concentrare pe “câmpul de luptă” al celor 64 de pătrățele albe și negre. Este o “mică” regină ce-și gândește mereu strategia de învingător nu doar pe tabla de șah, ci și în viața de zi cu zi.

Salut, Sighet!: Tocmai te-ai întors acasă de la Campionatul Mondial Școalar de Șah de la Iași (desfășurat în perioada 23.04.2017-30.04.2017). Povestește-ne câte ceva despre competiția la care ai participat și rezultatele pe care le-ai obținut.
Larisa Covrig: Am reuşit să obţin locul 6 mondial, realizare care mă încântă foarte mult. A fost o competiţie dificilă, dar frumoasă. Cei mai buni jucători juniori din lume s-au adunat să pornească o luptă pe tabla de şah. Acest concurs a fost bine organizat, locaţia competiţiei a fost superbă şi s-a trecut cu succes peste problemele meteorologice.

Salut, Sighet!: Cine ți-a stimulat/activat pasiunea pentru șah?
Larisa Covrig: Pasiunea mea a început încă din clasa întâi, când profesorul a venit şi ne-a prezentat piesele de şah. De atunci, cu susţinerea părinţilor, am continuat să joc din ce în ce mai mult în competiţiile locale şi am început să joc şi în cele naţionale, până la performanţa de a juca în competiţiile mondiale.

Salut, Sighet!: La ce club/cluburi ești legitimată și cine îți este antrenor?
Larisa Covrig: Sunt legitimată atât la clubul local, C.S. Sig-Mar Sighetu Marmaţiei, unde am început antrenamentele cu dl. Costiuc Ioan, cât şi la un club foarte puternic din Satu Mare, LPS Satu Mare, unde îmi şi ţin antrenamentele cu dl. Cătălin Ardelean.

Salut, Sighet!: Care sunt cele mai importante rezultate/trofee pe care le-ai obținut până acum?
Larisa Covrig: Fiecare trofeu are importanţa lui, deoarece toate au fost câştigate cu multă muncă. Premiile dobândite care au cel mai mare renume sunt cele de la Campionatul Naţional (locul I – şah blitz, de mai multe ori argint – şah clasic, etc.) şi cele de la Campionatul Naţional Elisabeta Polihroniade (locul I x2 – şah clasic, locul I- şah blitz). Cât despre rezultate, cele care m-au făcut cea mai bucuroasă au fost locul 6 -Camipionatul Mondial Şcolar – şah clasic şi locul 4 – Campionatul Mondial Şcolar- şah blitz.

Salut, Sighet!: Cât muncește un elev/tânăr pentru a obține rezultate maxime, pentru a face performanță, în competițiile de șah?
Larisa Covrig: Obţinerea performanţelor, nu doar în şah, ci în orice domeniu, se realizează prin foarte multă muncă, zilnic. E nevoie de un surplus de informaţii şi cunoştinţe în domeniul respectiv, iar acestea se pot dobândi doar prin exerciţiu.

Salut, Sighet!: Ce întâmplare mai șugubeață îți amintești de la numeroasele concursuri la care ai participat?
Larisa Covrig: Îmi amintesc când eram la Timişoara şi am mers într-un parc. Era un parc de joacă, erau tot felul de locuri pentru căţărat. Am încercat unul care mergea deasupra unui lac cu nuferi şi mătasea broaştei. Eram foarte atentă la ce e în jur şi m-am dezechilibrat, sfârşind în lac. Când am ieşit, eram udă din cap până în picioare şi aveam atârnată pe umeri chiar mătasea broaştei. 🙂

Salut, Sighet!: La ce materii poți aplica principiile/ strategiile specifice șahului?
Larisa Covrig: În principal, şahul se potriveşte cu materiile realiste, în care toate informaţiile sunt simple, verificabile şi nu pot fi interpretate. Şahul, asemenea materiilor de profil real, se bazează pe logică şi pe înţelegere, teorie.

Salut, Sighet!: Dar în viața de zi cu zi?
Larisa Covrig: O partidă de şah e foarte asemănătoare vieţii, astfel că ai deschiderea (tinereţea), jocul de mijloc (vârsta mijlocie),  finalul (bătrâneţea). Din şah poţi învăţa multe lucrui care te ajută şi în viaţă. Trebuie să fii mereu atent, deoarece o greşeală în tinereţe îţi poate afecta bătrâneţea. De asemenea, te învaţă cum să procedezi în situaţii sub presiune, astfel că stresul dintr-o partidă de şah e mult mai mare faţă de cel dintr-un test. Trebuie să nu te laşi niciodată, deoarece nu ştii când ai şansa să repari tinereţea şi să ajungi fericit în bătrâneţe şi multe altele. Şahul e ca o bătălie, e asemenea vieţii.

Salut, Sighet!: Timpul de joacă/ relaxare este diminuat din cauza antrenamentelor “prea” intense la șah?
Larisa Covrig: Da, e adevărat. Timpul meu liber e foarte restrâns, dar asta nu e o problemă, deoarece merită efortul. Totul ţine de cum îmi organizez activităţile. În viaţa unui sportiv de performanţă nu există leneveală, deorece, oricum e destul de dificil să îmi administrez timpul pentru a avea parte şi de socializare.

Salut, Sighet!: Cine te susține financiar? Dacă ei există, ce sponsori ai? 
Larisa Covrig: În mare parte sunt susţinută financiar de către părinţi, majoritatea competiţiilor fiind susţinute în România.

Salut, Sighet!: Ce-o să te faci când vei crește mare? Șahist sau om de afaceri?
Larisa Covrig: Încă nu m-am decis, mi-ar plăcea să merg spre medicină, dar şahul va rămâne mereu o pasiune şi nu voi renunţa niciodată. Să fii şahist e foarte greu şi e o activitate care nici nu îţi aduce multe satisfacţii materiale. În viitor, în timpul liber, mi-aș dori să fiu arbitru, dar asta nu e ceva cert.

Salut, Sighet!: Mulțumim, Larisa! Îți dorim succes armonios… combinat: școală – șah!
Larisa Covrig: Şi eu vă mulţumesc frumos!

Brîndușa Oanță & Ion Mariș

sursă foto: facebook (Gabriel Obada)

Unul dintre evenimentele pugilistice aşteptate de toată lumea în acest an s-a desfăşurat sâmbătă noaptea (29 aprilie 2017) la Londra, pe stadionul Wembley şi i-a avut ca protagonişti pe britanicul Anthony Joshua (27 de ani) şi pe ucraineanul Vladimir Kliciko (41 de ani). Meciul a fost urmărit de 90.000 de fani, înregistrându-se un nou record de audienţă la un meci de box, ultimul datând de la întâlnirea dintre Len Harvey şi Jock McAvoy de pe Harringay Arena din anul 1939.

„Ciocanul de Oţel” Vladimir Kliciko, deţinătorul centurilor WBA şi IBO după ce Tyson Fury a fost deposedat de ele pentru consum de cocaină, a acceptat provocarea lui Anthony Joshua, campion mondial la categoria grea IBF din 2016 cu toate titlurile pe masă. Meciul, foarte spectaculos, a avut toate ingredientele pentru a deveni legendar. Au existat încălcări de strategie, celebră fiind runda a 4-a în care Anthony atacă nepregătit epuizându-şi forţele, Kliciko este numărat, după care îşi revine din pumni şi trece-n ofensivă, însă britanicul este salvat de gong. Anduranţa şi rezistenţa la efort au fost clare în rundele 5 – 7, lovituri directe şi croşee de stânga trimise de ucrainean metodic, în runda a 8-a acestea făcându-l pe Anthony Joshua să fie trimis la podea, după care, pentru a doua oară, să fie salvat de gong. Runda a 11-a este de povestit nepoţilor. Dintr-un clinci, de nicăieri sau de peste tot, vine upercutul de dreapta al mai tânărului boxer britanic ce-l destabilizează pe Vladimir urmat de un croşeu de stânga şi „regele” este detronat. Sfârşitul inevitabil vine după o altă serie de croşee şi directe când arbitrul intervine: KO Tehnic, iar britanicul îşi păstrează imaculată cartea de vizită: 19 victorii la profesionişti, toate prin KO.

Şi atunci, de ce „cultură sportivă… în box”? Puţini sunt cei care ştiu că Anthony Joshua pe când era la amatori (devenind ulterior campion olimpic la categoria +91 de kg la Jocurile de Vară de la Londra în 2012) a fost învins la Campionatul European de Box Amator de la Ankara din 2011 de către românul Mihai Nistor, în runda a 3-a printr-un KO Tehnic. Meciul îl găsiţi pe youtube având aproape 150.000 de vizualizări, în timp ce meciul de sâmbătă noaptea a strâns în două zile aproape un milion de vizualizări. Azi, Mihai Nistor (26 de ani) este campion mondial APB, divizia profesionistă a boxului internaţional amator AIBA, şi a reprezentat România la Jocurile Olimpice de Vară de la Rio în 2016.

Într-un sport cum e boxul, „nobila artă”, ca să devii legendă este nevoie de multă muncă, ambiţie, determinare şi pe lângă toate acestea mai este nevoie şi de un staff bine pregătit şi manageri buni. Ţinteşte întotdeauna sus şi caută mereu să te autodepăşeşti făcând totul cu pasiune şi dedicare.

Prof. Marius Voinaghi & antrenor, maestru al sportului, Claudiu Râşco

sursă foto: internet

Asistenții Centrului de Îngrijire la Domiciliu „Sf. Carol” pun accent pe calitatea serviciilor medicale, dar și pe asigurarea unei palete largi de servicii sociale.

Centrul de Îngrijire la Domiciliu „Sf. Carol” din Sighetu Marmației, instituție care funcționează sub egida Organizației Caritas a Diecezei Satu Mare a fost înființat în anul 2000. De-a lungul anilor serviciile de îngrijire oferite au fost extinse și pe raza localităților Coștiui și Vișeu de Sus.

„Centrul asigură îngrijire la domiciliu pentru 67 de vârstnici”, spune Laura Polyak, coordonatoarea instituției. Pe lângă serviciile de îngrijire medicală, asistenții centrului asigură și servicii sociale pentru a ușura zilele și a împuțina grijile vârstnicilor: oferă ajutor în treburile gospodărești, achită facturile la utilități, achiziționează medicamentele de la farmacii și duc bolnavul la medic, dacă este necesar.

Membrii clubului de vârstnici şi angajaţii centrului de îngrijire colaborează de mulţi ani
Centrul de zi pentru vârstnici din Sighetu Marmației al Caritas și-a asumat un rol foarte important. Clubul, inaugurat cu 16 ani în urmă, este legat de centrul de îngrijire nu doar prin curtea comună, ci mai ales prin spiritul comun, dorința de a ajuta semenii aflați în dificultate. Înainte de Paști, de exemplu, asistenții centrului, alături de câțiva membri ai clubului de vârstnici s-au întrunit pentru a face curățenie de primăvară la o doamnă de 94 de ani din localitate, beneficiară a serviciilor de îngrijire ale centrului.

Tot înainte de Sărbătorile Pascale, datorită unor donații bănești din partea a trei persoane fizice mărinimoase din Sighet, angajații centrului de îngrijire au achiziționat și au distribuit pachete cu alimente pentru vârstnicii aflați în evidența centrului la Sighetu Marmației și la Coștiui. În cadrul acțiunii, 30 de vârstnici, care, din cauză că se mișcă greu sau deloc, sau a situației financiare precare, nu au avut posibilitatea să facă cumpărături sau să își prepare singuri meniul de Paște, au beneficiat de aceste pachete pline cu bunătăți cum ar fi: pască, produse alimentare neperisabile, produse de carne și lapte, respectiv fursecuri.

„Mulți bolnavi ne sunt ca niște membri de familie.”– afirmă Imola Gallov, asistenta centrului din Sighet. Laura și Imola ne-au arătat cu mândrie albumul de fotografii al centrului, care conține poze cu cei mai dragi bolnavi, dar și cu membrii clubului de la centrul de zi.

Când am întrebat-o pe Laura ce o motivează zi de zi, ne-a răspuns: „Atunci când seara mă gândesc la ce am făcut în ziua respectivă, și trag o linie, simt o bucurie și o liniște sufletească pe care mi-o oferă doar îngrijirea bolnavilor și experiențele pozitive legate de această activitate. Asta mă motivează, da.”

Orice ajutor este binevenit!

Redirecționarea a 2% din impozitul pe venit este un ajutor important pentru funcționarea Centrului de Îngrijire la Domiciliu „Sf. Carol” din Sighetu Marmației. În vederea redirecționării se completează formularul 230 cu datele Organizaţiei Caritas a Diecezei Satu Mare şi se depune până pe data de 25 mai la sediul Administrației Finanţelor Publice sau la biroul Caritas din Sighetu Marmației. Datele organizației sunt: Asociația Organizația Caritas a Diecezei Satu Mare, CF 4960929, cont bancar: RO80 RNCB 0221011282140001.

Lorand Gallov

În plin curent de globalizare când tradiţiile riscă să se piardă înghiţite de această tendinţă acaparatoare, un obicei vechi de peste 150 de ani se păstrează în urbea de pe malul Izei.

În fiecare an, în noaptea de 30 aprilie spre ziua de 1 mai, străzile din Sighet răsună în ritmurile unor melodii celebre din repertoriul naţional şi international. Despre această tradiţie ne-a povestit Ştefan Covacinschi.

“Într-adevăr este o tradiţie veche de peste 150 de ani. Este specifică nu doar Maramureşului ci o regăsim şi în întreg Ardealul, dar şi în anumite zone din Moldova. Îmi aduc aminte de perioda când mama mea primea serenade. Domnii ne caută pentru a le da serenade persoanelor dragi. Fac acest lucru de la vârsta de 14 ani. Pe atunci îi aveam alături pe bunul prieten Ernest Rackz, prof. Anton Maruşciac. Anii au trecut şi în prezent fac echipă cu fiul meu Ştefan, prof. Szekely Ioan, Zoltan Cuceric. Începând de la miezul nopţii şi până în zori dăm serenade. La fiecare casă ni se aprinde o lumină în semn de recunoştinţă. Sper să am sănătate şi putere pentru a putea continua această tradiţie. Şi în acest an vom da serenade. În cadrul acestora predomină melodii specifice de dragoste, dar şi melodii care marcheză primăvara”, a spus Ştefan Covacinschi.

„Am rămas profund impresionată de gestul prin care soţul meu, în urmă cu 40 de ani, pe atunci fiindu-mi curtezan, a reuşit să mă cucerească definitiv dându-mi o serenadă. Este o tradiţie foarte frumoasă pe care femeile o aşteptă cu nerăbdare în fiecare an”, a mărturisit Maria Pop.

Liviu Şiman

Am stat de vorbă cu Reghina Dragoș, unul dintre profesorii cu rezultate remarcabile obținute de-a lungul anilor la concursurile și olimpiadele școlare de chimie, dascăl la Școala generală „George Coșbuc” din Sighet, de la care am aflat ultimele noutăți și vestea deosebită că Maramureșul a cucerit LOCUL I pe țară la Olimpiada Națională de Chimie desfășurată în perioada 19-24 aprilie 2017, la Târgoviște.

Doresc să vă spun că anul acesta, din Sighet, au participat la Olimpiada Națională de Chimie doar doi elevi – Buciută Daniel de la C.N. „Dragoș Vodă” (prof. Mihalache Georgeta) și Roșu Alexandru – de la Șc. gen. „George Coșbuc” (n.r. prof. Reghina Dragoș), cel din urmă obținând Mențiune Specială. Punctajele realizate de întregul lot au plasat Maramureșul pe locul I pe țară. Din lot face parte și elevul Ardelean Claudiu – fostul nostru elev (Șc. gen. „George Coșbuc” Sighet) care acum este în clasa a IX-a la Colegiul „Gheorghe Șincai” din Baia Mare, el obținând Locul II și Premiul Special pentru cea mai bună lucrare teoretică. Menționez că, începând din clasa a VII-a, Ardelean Claudiu a avut rezultate remarcabile la etapele naționale ale Olimpiadei de Chimie: în clasa a VII-a s-a clasat pe locul 5 pe țară, iar în clasa a VIII-a, pe locul 4. A fost selectat pentru tabăra națională de chimie, obținând locul III, respectiv locul II la olimpiada organizată în cadrul taberei în cei doi ani. În august 2016, a participat la faza națională a Olimpiadei „Științe pentru Juniori” (Fizică + Chimie + Biologie), unde a obținut cel mai mare punctaj la proba teoretică la chimie și proba de laborator. În noiembrie 2016 a participat la Concursul „Nenițescu” care s-a desfășurat la Facultatea de Chimie Aplicată din București unde a obținut locul I. De asemenea, a participat la Concursul – „Noi și Chimia” atât în clasa a VII-a cât și în clasa a VIII-a, obținând premiul I pe țară. (prof. Reghina Dragoș)

Lotul care a reprezentat Maramureșul la Olimpiada Națională de Chimie din acest an, este alcătuit din elevii: Roșu Alexandru (Șc. gen. „George Coșbuc”, Sighet, clasa a VIII-a, prof. Reghina Dragoș), Herzal Radu (C.N. „Gheorghe Șincai”, Baia Mare, clasa a VIII-a, profesor Pop Aneta), Turda Raul Tudor (C.N. „Gheorghe Șincai”, Baia Mare, clasa a VIII-a, profesor Predoiu Nicoleta), Ardelean Emeric Claudiu (C.N. „Gheorghe Șincai”, clasa a IX-a, profesor Predoiu Nicoleta), Stan Damian (C.N. „Vasile Lucaciu”, Baia Mare, clasa a X-a, profesori Radu Margareta/ Covaci Magdalena), Buciută Daniel George (C.N. „Dragoș Vodă”, Sighet, clasa a XI-a, profesor Mihalache Georgeta), Temian Maria Carmen (C.N. „Gheorghe Șincai”, profesor Predoiu Nicoleta), Horț Iulia Alexandra (C.N. „Gheorghe Șincai”, clasa a XI-a, profesor Pop Aneta).

Felicitări tinerilor chimiști maramureșeni! Să-și păstreze și pe viitor locul de top obținut în acest an!

Brîndușa Oanță

Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale cu sprijinul Consiliului Județean Satu Mare și în parteneriat cu Instituția Prefectului, Primăria și Consiliul Local Certeze, Primăria și Consiliul Local Negrești Oaș și Casa de Cultură Negrești Oaș, organizează duminică, 7 mai, de la ora 12:00, cea de-a LXI- a ediție a Festivalului „Sâmbra Oilor” pe dealul de la Huta Certeze și Moișeni.

„Sâmbra Oilor” reprezintă cea mai mare serbare câmpenească, legată de ocupaţia tradiţională a păstoritului, serbare ce se desfăşoară anual în luna mai şi simbolizează venirea primăverii şi ieşirea oilor la păscut.

Este un bun prilej pentru o frumoasă petrecere câmpenească, unde, după ce s-au pus la punct problemele legate de oierit, se mănâncă şi se bea. Înainte de a urca pe munte, atât oile cât şi stăpânii lor sunt stropiţi cu apă sfinţită pentru purificare, iar scăldatul în apa curată a pâraielor de munte, spălatul cu roua plantelor, prepararea unor alimente rituale sau pronunţarea de formule magice fac parte din obiceiurile locale ale sărbătorii. După toate acestea, se măsoară şi se crestează pe un răboj laptele dat de oile fiecărui sâmbraş. Pe baza acestui semn se calculează apoi cantitatea de brânză cuvenită fiecăruia în toamnă, la spargerea stânii.

În program:

• Deschiderea oficială- ora 12:00
• Momentul de sâmbră (Oașul, Sânzienele, Măgura, Bixadul)
• Irina Man și Grupul din Bixad
• Maria Tripon, Maria Fușle, Oașul și Sânzâienele
• Maria Petca Poptean și Măgura din Târșolț
• Petrică Mureșan
• Ansamblul ,,Meseșul” din Zalău
• Vasile Coca
• Ana Georgiana și Ansamblul Comoara Oașului
• Mihai Zele și Ansamblul Țara Oașului
• Petre și Petrică Zele cu Ansamblul Cununa Oașului
• Țâpuritoarele din Batarci si Maria Hosu
• Ansamblul Florile Turțului
• Ansamblul Județului Satu Mare ,,Doruri Sătmărene’’
• Ansamblul Florile Tărnii
• Grupul de țâpuritoare din Racșa
• Ansamblul Cununița Năzdravană- Maria Carmen Sas și Leontina Dorca
• Nicu Pop și Ansamblul Vama Ardeleană