Centrul Cultural Sighet și Muzeul Maramureșean organizează miercuri, 25 ianuarie, o serie de evenimente dedicate împlinirii a 158 de ani de la Unirea Principatelor Române: de la ora 11.00 la Liceul Tehnologic Forestier, iar de la ora 12.00 la Liceul Tehnologic Marmația.

Vor avea loc expuneri : „Unitate şi continuitate în istoria românilor” (prezintă: prof. Gheorghe Todinca, directorul Muzeului Maramureşan); „Hora Unirii – scurt istoric” (prezintă: prof.dr. Dorel Todea); recital folk (prof. Cheorghe Şteţca).

Un fel de «marş ». Depinde cine.
(De ce ies oamenii în stradă)

Zeci de mii de români au ieşit azi în stradă. În Bucureşti, Cluj, Timişoara, Iaşi, în cam toate oraşele mari din ţară dar şi la Londra, Paris, Milano ori Copenhaga. Ei protestează împotriva amnistiei şi graţierii. Unii cred că sunt nişte marionete, că totul e politic, că nu are nimic de-a face cu bunul simţ şi cu dorinţa omului simplu de a nu fi prostit pe faţă.

Şi eu sunt acolo. Sunt în stradă, cu ei, virtual, cu miile de oameni lângă care nu pot fi real pentru că în oraşul meu e linişte. Şi înţeleg, nu mă supăr, e un oraş mic, cu oameni cuminţi. Dar eu aş vrea să fiu cu totul acolo, m-aş teleporta dacă aş putea, aş face o pancartă mare de tot şi aş scrie şi eu pe ea ceva care să-mi confirme « Je me révolte, donc je suis» a lui Camus, o revoltă pe care o consider de bun simţ și bună creştere. Remarci de genul « Ce treabă avem noi, ei oricum fac ce vor. », « Sunt hoţi iar noi suntem oameni simpli, nu avem putere», «Nu-i chiar aşa de rău, nu ai citit cu atenţie tot textul ordonanţei » şi « ……………… » ca şi cum am locui în Elveţia şi am mânca cea mai buna ciocolată, îmi dau frisoane. Ca să nu mai spun de altele gen « lovitură de stat », «bani şi instigare în stradă » ….

Aş fi acolo pentru Colectiv, pentru Bamboo, pentru oamenii simpli care nu ştiu cât e exact 200.000 de lei, pentru oameni care lucrează pe brânci un an ca să-şi permită un concediu de 7 zile şi se întreabă cât ar trebui să muncească să-și permită unul de 14, pentru dreptul meu de a nu fi prostit indiferent ce am votat. M-aş duce din punctul A până în punctul B cu cei care ar fi toţi prietenii mei indiferent de vârsta lor, preocupări, postul de televiziune preferat sau partidul preferat. Pentru copiii noştri care să nu trebuiască să întrebe la intrarea într-un club «Aveți aviz de funcționare ?» Pentru ţara mea în care vreau să trăiesc şi eu, să muncesc cinstit, să nu fiu iertat dacă fur, dacă fac abuz în serviciu sau dacă sunt corupt. Pentru dreptul meu de a vorbi şi de a gândi liber.

Autor, Crina Voinaghi

sursă foto: Attila Biro

Ministerul Educației a publicat modele de subiecte la Limba și Literatura Română, clasa a XI-a, pentru simularea Examenului Național de Bacalaureat din acest an. Se dorește schimbarea structurii subiectelor, în așa fel încât, să se pună accent pe creativitatea, logica și capacitatea de analiză a elevilor și nu pe învățarea mecanică.

Cei interesați pot găsi modelele și alte precizări legate de examenul de Bacalaureat AICI.

sursă foto: internet

Mircea Cărtărescu a fost desemnat duminică, 15 ianuarie 2017, câştigător al celei de-a XXVI-a ediţii a Premiului Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” pentru Opera Omnia, premiu acordat în fiecare an la Botoşani.

A fost nominalizat şi anii trecuţi, în 2014 şi 2015, iar în 2016 a refuzat nominalizarea. Pentru ediţia din acest an au mai fost nominalizaţi poeţii Ovidiu Genaru, Ioan Moldovan, Aurel Pantea, Marta Petreu, Cassian Maria Spiridon, Liviu Ioan Stoiciu şi Lucian Vasiliu. Câştigătorul va intra în posesia sumei de 30.000 de lei, dar şi a titlului de cetăţean de onoare al Botoşaniului. Preşedintele juriului a fost Nicolae Manolescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România iar gala de decernare a marelui premiu s-a desfăşurat pe scena Cinematografului Unirea din Botoşani.

Acceptarea premiului a stârnit reacţii diverse în lumea virtuală deoarece de acest premiu se leagă scandalul din 2015 când a fost desemnat câştigător craioveanul Gabriel Chifu, vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor din România în detrimentul lui Mircea Cărtărescu, nominalizat şi el. Peste 30 de scriitori au contestat acordarea premiului lui Gabriel Chifu şi au cerut demisia lui Nicolae Manolescu, preşedinte al juriului şi al Uniunii Scriitorilor din România. Anul acesta s-a vorbit chiar de „o abdicare morală” din partea autorului „Solenoidului” dar nu au fost contestate meritele lui ca scriitor cât conjunctura în care a acceptat acest premiu. Mircea Cărtărescu a declarat că „un premiu este sfinţit, ca să spunem aşa, de lista celor care l-au luat de-a lungul anilor”.

Autor, Crina Voinaghi

sursă foto: www.libertatea.ro

Vremea colindelor s-a încheiat, mai „bătrânește”, la Sighet, duminică, 15 ianuarie, cu Festivalul Internațional de Colinde, Datini și Obiceiuri de Iarnă la Ucraineni, ajuns la cea de a XXIV-a ediție. Numeroase grupuri de colindători din România și Ucraina au participat la paradă pe străzile din municipiu și-apoi au oferit un spectacol plin de culoare la Sala „George Enescu” a Școlii de  Muzică, concertul de colinde fiind susținut în fața unui public numeros.

Filmare: Timur Chiș

PROGRAMUL FESTIVALULUI INTERNAȚIONAL DE COLINDE, DATINI ȘI OBICEIURI DE IARNĂ LA UCRAINENI, EDIȚIA A XXIV-A, SIGHETU MARMAȚIEI, 15.01.2017

Duminică, 15. 01. 2017

10⁰⁰ – 11³⁰     – Sf. Liturghie la Biserica Ortodoxă Ucraineană din Sighet;

11³⁰ – 12⁰⁰   – formarea coloanei;

12⁰⁰ – 12³⁰   – parada grupurilor de colindători prin centrul orașului până la Școala    de Arte ,,George Enescu”;

13⁰⁰ – 13³⁰­   – deschiderea festivă a Concertului de Colinde şi Urări de Anul Nou la Școala  de Arte ,,George       Enescu”;

13³⁰ – 16⁰⁰    –Școala  de Arte ,,George Enescu” – Concertul de Colinde prezentat de grupurile de colindători.

Deseori, atunci când cineva, o organizaţie sau o instituţie începe un act de caritate ce presupune strângere de bani, rareori după finalizare se mai ştie exact cât s-a strâns şi, mai ales, ce s-a întâmplat cu banii. Sub sloganul ce funcţionează deja ca şi salutul de „bună dimineaţa”, la noi în ţară, „unde sunt banii noştri?!”, venim cu un răspuns. Un răspuns precis pentru o acţiune precisă. Ştim unde sunt banii celor care i-au donat în cadrul proiectului districtual al clubului Rotaract Sighet, derulat în 27 decembrie 2016, „O cană de Fericire”. De restul banilor, nu ştim nimic. Vă spunem doar că, la finalul zilei s-au pus deoparte 3.000 de lei. Banii au fost donaţi printr-un contract de sponsorizare, Asociaţiei Gyne Care care s-a ocupat de lucrările de renovare a trei bai din secţia de Obstetrică-Ginecologie din cadrul Spitalului Municipal Sighet .

Drept dovadă, banii dumneavoastră au fost folosiţi de această dată, cu cap. Vă reamintim că în data de 27 decembrie, clubul Rotaract Sighet a invitat comunitatea la „O cană de Fericire”, proiect aflat la a doua ediţie anul trecut, în Sighet. Banii strânşi au fost folosiţi în proiectul „Prietenii Spitalului”, finalizându-se lucrările de renovare a celor trei băi. Proiectul a fost derulat în parteneriat cu cele două cluburi Rotary din Sighet.
”Banii nu sunt singurul răspuns, dar fac diferenţa !” –Barack Obama

Autor, Diana Mariana Apopi

Pe adresa redacției noastre a sosit următorul mesaj pe care îl facem public, ținând cont de conotațiile „practice”.

Au trecut sărbătorile și cu ele și vacanța de iarnă mult așteptată de elevi. Sâmbătă, începeam cu toții să ne pregătim psihic pentru ultima sută de metri din primul semestru, care pe unii îi așteaptă cu teze și teste „de final de an”. Ultimul miracol de Crăciun a fost duminică dimineața când toata lumea anunța una dintre puținele decizii luate cu cap, suspendarea cursurilor în data de 9 și 10 ianuarie, din cauza temperaturilor scăzute. Dar, am avut parte și de o surpriză, nu chiar așa plăcută. O nouă modificare a orarului la Colegiul Național „Dragoș Vodă” (a câta oare din septembrie?!). Ce surpriză!

Orarul liceului este în continuă schimbare de la începutul semestrului și, din câte am înțeles, acesta este „generat” de un soft. Ultimul orar a rămas stabil pentru o perioadă destul de lungă de timp, și elevii erau adaptați deja la un ritm al orelor. Înțelegem. Modificările au fost necesare, dar schimbările sunt radicale. Am discutat cu prieteni, colegi de-ai mei, care au aceeași reacție: „Şi acum ce facem?”. „Norocoșii” au prins câte 5 ore de informatică în aceeași zi, 3 ore de fizică sau chimie, una după alta.

Schimbarea orarului are un efect mult mai mare decât pare dar, la sănătatea mintală a elevilor, cine se mai gândește? Suntem obișnuiți, după cum am spus mai sus, cu același orar de două luni. E un program după care îți planifici majoritatea timpului liber, activitățile extra-școlare etc. Omul este făcut să se adapteze, e adevărat, trebuie să facem față provocărilor și să ne confruntăm cu toate problemele vieții, dar fiecare schimbare în viața noastră aduce mai mult sau mai puțin stres, lăsând la o parte faptul că mai nou școala, în realitate, este o „mașină de stres” .

Se întâmplă multe nedreptăți, dar cine suntem noi să vorbim despre ele? Noi trebuie să ne vedem de cărțile noastre și să lăsăm oamenii mai „mari” să ne conducă. În speranța că această poveste cu orarul se va remedia, doresc tuturor elevilor spor și succes în continuare la școală!

A. S. Kontra (elev model)

sursă foto: internet

Conform datelor oficiale publicate duminică, 8 ianuarie 2017, pe site-ul www.edu.ro, din cauza condițiilor meteo nefavorabile şi a condiţiilor de transport și deplasare ale copiilor, nici în unitățile de învățământ (grădiniţe, şcoli şi licee) din județul Maramureș nu se vor ține cursuri luni, 9 ianuarie și marți, 10 ianuarie 2017. Dacă nu vor exista alte „surprize” meteo, școala se reia miercuri.

Cursurile vor fi suspendate și în județele: Brăila, Vaslui, Dolj, Suceava, Giurgiu, Teleorman, Botoșani, Buzău, Ilfov, Ialomița, Călărași, Constanța, Vrancea, Tulcea și Municipiul București.

UPDATE situație cursuri școlare suspendate (data raportării: 8 ianuarie, ora 16:00)

Nici în județele: Bacău, Olt, Iași, Neamț, Timiș, Galați nu se vor ține cursuri luni și marți.

sursă foto: internet

Miercuri, 11 ianuarie, va fi lansată lucrarea „Meşteşuguri tradiţionale din Ţara Maramureşului”, apărută la editura Proema din Baia Mare, rodul unui proiect demarat încă în 2010 de fotograful Radu Lazar şi de Teofil Ivanciuc, autorul textului.

Rezultatul demersului credem că reprezintă una dintre cele mai variate descrieri ale meşteşugurilor practicate în regiune. Iată un fragment din introducere: „În Ţara Maramureşului activează în prezent circa 6-700 de meșteri populari, care stăpânesc zeci de meșteșuguri. Conform unei clasificări ce include 83 de ocupaţii, apreciem că azi, aici se practică 63 de meşteşuguri şi ocupaţii populare, lucrarea noastră descriind, mai pe larg, sau succint, jumătate dintre acestea”.
Capitolele cărţii, bogat şi superb ilustrate alb-negru, sunt: prelucrarea lemnului, îmbrăcămintea și textilele de interior, instalațiile tehnice tradiționale, crucile funerare, „clopul” maramureșean, olăritul, măștile ritualice, confecționarea opincilor, cojocăritul, coșuri și alte împletituri, fierăritul, cununile de mireasă şi podoabele, dogăritul, confecționarea draniței, prelucrarea cânepii şi producerea spetelor. La final sunt amintite mai pe scurt alte ocupaţii şi meserii populare, precum: vânătoarea şi pescuitul cu metode tradiţionale, culesul plantelor din natură, agricultura, creşterea animalelor, pomicultura, prelucrarea fructelor (prin uscare, distilare etc.), apicultura, pietrăritul, sobăritul (şi confecţionarea cuptoarelor), iconăritul, confecţionarea de instrumente muzicale şi lăutăria.
Diferenţa majoră între cartea aceasta şi celelalte lucrări de gen, este dată în primul rând de faptul că unele ocupaţii nu au mai constituit anterior obiectul cercetării. Apoi, nu au fost uitate minorităţile etnice, costumul popular sau spectaculoasa cunună de mireasă ucraineană beneficiind de atenţia meritată. În fine, fiecare meşteşug a fost descris într-un mod realist, rod al cercetărilor recente de teren, nu atât la timpul trecut (precum o fac majoritatea lucrărilor realizate „în birou”), cât mai ales la momentul prezent, aşa cum se derulează azi, sub ochii noştri.

Autor, Teofil Ivanciuc

Miercuri, 11 ianuarie 2017, ora 17.00, va avea loc la Sala Radio din Sighetul Marmaţiei lansarea albumului documentar „Meșteșuguri tradiționale din Țara Maramureșului” (foto Radu Lazar, text Teofil Ivanciuc).

Festivalul Datinilor și Obiceiurilor de Iarnă – Marmația 2016, a ajuns la aproape jumătate de secol de existență (mai exact, în acest decembrie, am avut ediția cu numărul 48). “Alaiul” este așteptat cu nerăbdare de sigheteni, dar și de turiști, mii de oameni inundă străzile Sighetului pentru a participa la atmosfera de sărbătoare. În acest an colindele de Crăciun au fost “aduse” de numeroase grupuri din satele  Marmureșului, dar și din țară (Neamț, Suceava, Sibiu și Timiș) și Ucraina (Hust și Cernăuți). “Festivalul” a umplut străzile, agitația a fost pe măsură, centrul municipiului a fost o mare scenă, satisfacțiile… în funcție de așteptări!

Autor, Salut, Sighet!

Filmare: Timur Chiș

Sursă foto (principal): Teofil Ivanciuc

Marți, 27 decembrie 2016, la Sighetu Marmației s-au împărțit ”căni de fericire”.

În atmosfera plină de ”draci”, alaiuri de colindători, voci la microfon și zumzetele oamenilor nerăbdători să își cheltuie banii rămași după sărbători, în Parcul Central din Sighet, un grup de tineri a împărțit ”căni de fericire”. Începând de la orele friguroase ale dimineții și mai apoi în avalanșa de fulgi de nea și stropi de ploaie de după-amiază, Clubul Rotaract Sighet a invitat trecătorii la un pahar de ceai din zahăr ars cu aromă de rom, dar și la o cană de vin fiert cu iz de portocale, scortișoară și cuișoare. Deși prețurile au fost ceva mai ridicate în comparație cu cele de la ”căsuțele concurente” care au avut oferte similare, tinerii Clubului Rotaract i-au convins pe oameni să cumpere de la ei, pentru o cauză nobilă.

Proiectul O cană de fericire a avut drept scop strângerea de fonduri care urmează a fi direcționate. Cui? Spitalului Municipal Sighet. Probabil că în mintea dumneavoastră apar gânduri contradictorii: ”e o faptă bună!”, ”de ce spitalului? ar trebui să aibă suficienți bani să se gestioneze singuri” etc. Totuși, alegerea tinerilor rotaractieni a fost simplă: ”Am vrut să facem ceva pentru a îmbunătăți condițiile. Chiar dacă se știe ce se întâmplă cu banii în spitalele din țară, dacă nimeni nu face ceva, vom rămâne la același stadiu. Poate că puținul pe care noi îl oferim, și sperăm să fie gestionat cu grijă, lucrurile vor merge pe calea cea dreaptă”. ”Atunci când nu voi mai vedea bătrâni pe coridoarele spitalului cu punga după ei pentru a fi băgați în seamă, atunci poate ar merita ajutați”, ni s-a spus. ”E adevărat, însă suntem încrezători că lucrurile se vor schimba încetul cu încetul. Cu ajutorul nostru, cu ajutorul vostru.”, spunem noi.

O cană de fericire a însemnat și o ocazie de a sta de vorbă cu oamenii, de a ne aminti cum e să râdem cu poftă, de a afla că suntem receptivi atunci când vine vorba să ajutăm pe cineva, fie ea și o instituție. Până la urmă, noi, oamenii, suntem cei care călcăm pragul acestor instituții și dorim să avem condiții cât mai bune. Au fost trecători, turiști români, dar și turiști străini care au fost atrași de straiul de sărbătoare al celor doi rotaractieni care i-au așteptat la standul foto și care le-au prezentat proiectul. Au fost oameni care au donat 3 lei, 5 lei, 10 lei, 20 de lei. Oameni care au încredere în proiectele menite să ajute comunitatea.

Clubul Rotaract Sighet a strâns 3.050 de lei pe care urmează să îi transforme în materiale ce vor fi folosite pentru a termina renovarea celor 3 băi de la secția de Obstetrică-Ginecologie a Spitalului Municipal Sighet. Ambele cluburi Rotary din Sighet și-au trimis reprezentanți la ”căsuța Rotaract”, atrăgând alți trecători și formând pâlcuri de oameni curioși. ”A fost o zi frumoasă, cu de toate. Am înghețat de frig, ne-am panicat că nu strângem bani, ni s-a blocat de câteva ori fierbătorul și nu mai curgea vin, am rămas fără căni, s-a mai luat și curentul, am încins câte o horă scurtă în fața căsuței, ne-am mai pozat și, la final am respirat ușurați murmurând colindele lui Aurel Tămaș. Am fost fericiți și sperăm că și voi, cei care ne-ați fost alături !” (clubul Rotaract Sighet)

Autor, Diana Mariana Apopi