O comedie savuroasă despre iubire, orgolii și eterna poveste dintre EL și EA.

Distribuție de excepție: Constantin Cotimanis, Iulia Dumitru și Victoria Bobu.

Centrul Cultural Sighetu Marmației vă invită Joi, 29 octombrie 2026, ora 18:00, la Școala cu Program Suplimentar de Muzică și Arte Plastice Sighetu-Marmației, să pășiți în lumea fascinantă a teatrului, acolo unde iubirea se împletește cu umorul, iar povestea dintre EL și EA devine un nesfârșit prilej de zâmbete și voie bună!

Uneori, iubirea e o poezie, alteori, o enigmă… iar câteodată, o adevărată comedie!

Într-un joc spumos al sentimentelor, al replicilor pline de umor și al micilor războaie dintre inimă și rațiune, spectacolul „Ah, bărbatul! Vai, femeia!” aduce pe scenă farmecul, contradicțiile și surprizele unei relații fără sfârșit: cea dintre bărbat și femeie.

Cu zâmbete, ironii fine și întâmplări în care ne vom regăsi cu toții, această comedie promite o seară în care râsul se împletește cu adevărurile vieții, iar dragostea își dezvăluie, cu umor, toate fețele.

Darul acestei seri este bucuria de a fi împreună – accesul la spectacol este liber, iar porțile sunt deschise tuturor iubitorilor de frumos!

Vă invităm să lăsați grijile deoparte și să vă bucurați de o seară de teatru, în care veți râde, vă veți regăsi și poate veți descoperi că, în iubire, nimeni nu are ultimul cuvânt!

Pentru că, atunci când vine vorba despre bărbați și femei… ah, iubirea! Vai, înțelegerea! Și ce comedie minunată e viața în doi!

Centrul Cultural Sighet

Duminică, 18 octombrie, la Poienile de sub Munte, a avut loc deschiderea oficială a Muzeului Patrimoniului Ucrainean din Maramureş, un moment de referinţă pentru comunitatea ucraineană din judeţ şi o iniţiativă importantă a Uniunii Ucrainenilor din România pentru conservarea şi promovarea patrimoniului cultural ucrainean autohton.

Evenimentul a reunit reprezentanţi ai autorităţilor publice judeţene, regionale şi locale din România şi Ucraina, ai instituţiilor culturale şi de învăţământ, precum şi numeroşi membri ai comunităţii locale. La ceremonie a fost prezent şi consulul desemnat al Ucrainei la Sighetu Marmaţiei, Serhii Orlov.
Cu acest prilej, preşedintele Uniunii Ucrainenilor din România, deputatul Nicolae-Miroslav Petreţchi, a transmis un mesaj de unitate, recunoştinţă şi responsabilitate faţă de valorile care definesc comunitatea ucraineană, subliniind rolul esenţial al limbii, culturii şi tradiţiilor pentru păstrarea identităţii naţionale. Acesta a evidenţiat importanţa Maramureşului şi, în special, a Văii Ruscovei, ca zonă de referinţă pentru comunitatea ucraineană din România, precum şi rolul deosebit al localităţii Poienile de sub Munte, care găzduieşte un asemenea edificiu cultural.
Uniunea Ucrainenilor din România a sprijinit înfiinţarea şi funcţionarea muzeelor locale în numeroase comunităţi, însă crearea unui spaţiu de referinţă dedicat patrimoniului ucrainean din localităţile maramureşene este o premieră. În acest context, deputatul Nicolae-Miroslav Petreţchi a felicitat reprezentanţii organizaţiei locale a UUR din Poienile de sub Munte pentru iniţiativa şi eforturile depuse, exprimându-şi convingerea că noul muzeu va contribui la apropierea tinerei generaţii de propriile rădăcini şi la transmiterea valorilor culturale către generaţiile viitoare.
Totodată, preşedintele UUR a subliniat importanţa sprijinului statului român pentru păstrarea şi promovarea valorilor minorităţilor naţionale, precum şi responsabilitatea comună de a asigura continuitatea acestora. Pierderea limbii materne şi a culturii proprii poate afecta profund continuitatea identităţii unui popor şi tocmai de aceea colaborarea dintre Uniunea Ucrainenilor din România, biserici, autorităţi şi instituţiile statului este esenţială.
Cu acest prilej, Nicolae-Miroslav Petreţchi a adresat mulţumiri tuturor celor care au contribuit la realizarea şi deschiderea muzeului, o iniţiativă care îmbogăţeşte patrimoniul cultural al comunităţii ucrainene şi contribuie, totodată, la diversitatea şi bogăţia patrimoniului cultural românesc şi european.
Ceremonia inaugurală a debutat cu tăierea panglicii, fiind urmată de slujba de sfinţire a noului muzeu. Deputatul Nicolae-Miroslav Petreţchi a transmis mulţumiri preoţilor ortodocşi ucraineni Adrian Vişovan, Ioan Curac şi Aurel Şanta pentru slujba de binecuvântare, rugăciunile înălţate şi sprijinul spiritual acordat comunităţii şi iniţiativelor dedicate păstrării şi promovării valorilor acesteia. De asemenea, a mulţumit pastorului Bisericii Adventiste de Ziua a Şaptea, Aurel Vişovan, pentru participarea la acest moment deosebit.
Din partea conducerii Uniunii Ucrainenilor din România au participat vicepreşedinţii UUR Anna Sambor şi Ioan Recalo, secretarul general, Irina Liuba Horvat, trezorierul, Vasile Buciuta, preşedintele Filialei Maramureş a UUR, Miroslav Petreţchi, precum şi preşedintele Filialei Timiş a UUR, Maria Szabo Condrei.
De asemenea, au fost prezenţi preşedinţii organizaţiilor locale ale UUR din Poienile de sub Munte – Serghei Stuleanec şi Ruscova – Pintea Mariciuc, directorii unităţilor de învăţământ cu predare în limba ucraineană din judeţ, reprezentanţi ai muzeelor din Maramureş şi Ucraina, parteneri din Ucraina, membri ai Biroului organizaţiei locale din Poienile de sub Munte, precum şi numeroşi membri ai comunităţii ucrainene.
Participarea numeroasă şi diversitatea reprezentanţilor prezenţi au conferit inaugurării o semnificaţie deosebită, evidenţiind unitatea comunităţii şi angajamentul comun pentru conservarea, promovarea şi transmiterea patrimoniului ucrainean din Maramureş către generaţiile viitoare.
Patrimoniul ucrainean din Maramureş reprezintă o mărturie valoroasă a continuităţii istorice a comunităţii pe aceste meleaguri, reflectând tradiţiile, meşteşugurile şi modul de viaţă transmise din generaţie în generaţie. Muzeul Patrimoniului Ucrainean din Maramureş devine, astfel, un spaţiu dedicat păstrării memoriei colective şi transmiterii moştenirii culturale către generaţiile viitoare.

Comunicat de presă

Sculptorul Ioan POP VERETA a participat la Tabăra Internațională de Sculptură Monumentală Contemporană desfășurată la Ploiești în perioada 20 septembrie – 18 octombrie 2026, ediția a VII-a, având tema „Identitate și memorie”.

Închiderea oficială a taberei a avut loc duminică, 18 octombrie 2026.

După aproape o lună de muncă, sigheteanul Ioan Pop Vereta, a oferit Ploieștiului și publicului, la actuala ediție, lucrarea… „OBSESIE”, executată din marmură de Rușchița, având dimensiunile 205/105/80 cm. Forma mare dar minimalistă, inspirată de cununa mireselor din  Săpânța, împodobită cu lucarne, de data aceasta au fost puse într-o compoziție „négligé” care sugerează ideea de blazon. Liniile sânt ferme, cioplitura îngrijită, cu suprafețe alternând armonios (născute din contrast) de rugozozități, luciu „glanț” și un mat „catifea”.

Artistul Anului 2026 (distincție acordată de UAP – filiala Baia Mare), Ioan Pop Vereta, continuă să ne surprindă cu „obsesii”… spectaculoase!
Felicitări, Ioan Pop Vereta!

Ion Mariș

Timp de trei zile, în Baia Mare va fi un regal de conferințe pe teme literare și filosofice, desfășurate în amfiteatrul și în holul Facultății de Litere a Centrului Universitare Nord Baia Mare. Zeci de prezentări de carte și de autori, precum descinderi pentru dialoguri cu elevii de la Colegiul Național „Gheorghe Șincai” și Colegiul Național „Mihai Eminescu” vor completa efervescența acestor zile.

Aceasta este o ediție-pilot organizată de Revista de Cultură „Nord Literar”. În acest demers ne-am luat ca parteneri Facultatea de Litere a CNUBM și Editura Eikon.

Vom începe miercuri 21 octombrie la ora 12:00 și vom pune punct vineri seara în 23 octombrie.

În fiecare moment din cele trei după-amiezi veți avea ceva de văzut, de ascultat, de învățat, de citit la Facultatea de Litere, unde în hol va fi amenajat și un târg de carte.

Atenție! Editura Eikon promite reduceri substanțiale de prețuri pentru elevi și studenți!

Editurile din Baia Mare – Casa Cărților, Actaeon Books, Editura Etnologica – își vor prezenta oferta de carte, iar colegii de la instituțiile de cultură din subordinea Consiliului Județean Maramureș ne vor fi alături, pentru a prezenta volumele personale sau cele apărute sub egida instituției pe care o conduc.

Conferințele vor fi susținute de:

1. Vianu Mureșan – Universul fără ieșire al lui Ioan Es Pop
2. Dan Tomuleț – Erns Mach si criza adevărului
3. Sorin Borza – Configurarea rețelelor de autoritate intelectuală în era digitală
4. Dorin Ștefănescu – Despre începutul cunoașterii în „Prelegerile” lui Schelling de la Erlangen
5. Nicolae Turcan – Adevărul creștinismului în fenomenologia lui Michel Henry
6. Oleg Garaz – Despre muzica clasică: tautologie, reziduu, metaforă și anacronism
7. Valentin Ajder – Glorioase destine
8. Vlad Mureșan – Teologia politică a utopiei
9. Alexandru Buican – Constantin Brâncuși – 150 de ani de la naștere
10. Nicolae Weisz – Paseistul bine temperat

Echipa „Nord Literar” vă va prezenta noua sa editură, precum și cele mai proaspete cărți ale redactorilor săi.

Vom prezenta cărțile unor autori maramureșeni precum: Ligia Tomoioagă, Gheorghe Glodeanu, Cornel Munteanu și vom dedica un moment lui Marian Ilea și volumelor sale apărute la Editura Etnologica.

Nu vor lipsi recitalurile poetice ale unor autori precum: Gheorghe Pârja, Gheorghe Mihai Bârlea, Elena Cărăușan, Camelia Pop, Mihaela Ienuțaș, Camelia Nistor, Florina Meghișan-Juncu, Loredana A. Știrbu.

Ne vor fi alături cu momente muzicale: trupa „Încotro” a elevilor de la Cenacul „Voci eminesciene” și copiii de la clasa de canto muzică ușoară din cadrul Școlii Populare de Artă de la Centrul pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Liviu Borlan”, coordonați de profesoara Codruța Lupșa.

În fiecare zi vom reveni cu detalii despre invitați, despre ce puteți asculta și învăța de la „Salonului de carte Bookstage Baia Mare 2026”.

Organizatorii

Ambasada Republicii Cehe în România și Muzeul Maramureșan din Sighetu Marmației au vernisat joi, 15 ocotmbrie 2026, la Muzeul de Istorie-Arheologie din Sighet expoziția VLADIMÍR VOCHOČ, dedicată diplomatului cehoslovac care, în calitate de consul la Marsilia, a contribuit la salvarea a sute de vieți în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Pentru aceasta i-a fost acordat titlul de „Drept între popoare“ de către Memorialul Yad Vashem din Ierusalim.

O înregistrare VIDEO de la vernisaj puteți urmări în continuare:

Foto & Video: dr. Sorin Markus

Sâmbătă, 17 octombrie 2026, de la ora 15:00, la Pensiunea Potcovaru din Vișeu de Sus va avea loc vernisajul expoziției „Miniaturi reprezentative din lumea satului tradițional”,  organizată de către Ilie Vlad Lazu. Expoziția  reuneşte miniaturi tradiționale funcționale, pictură şi sculptură din colecția personală.

Punctul central al expoziției il reprezintă  miniaturile tradiționale funcționale, care readuc în atenția publicului elemente reprezentative ale satului și ale meșteșugurilor de odinioară. Printre acestea se numără: războiul de țesut, batoza, piua, instalația de tăiat lemne (banzicul sau gaterul), case în miniatură, troița, poarta maramureşeană, pluta, cuptoare tradiționale de interior şi de exterior, precum și o reproducere în miniatură a unei biserici cu tot cu interior ş.a..

Dincolo de fidelitatea detaliilor, elementul definitoriu al acestor miniaturi îl reprezintă faptul că sunt funcționale, mecanismele fiind concepute pentru a reproduce, la scară mai mică, modul de funcționare al instalațiilor originale.

Complexitatea realizării miniaturilor este evidențiată de exemplul batozei, a cărei construcție a durat aproape doi ani, timp în care meşterul  a studiat mecanismul de funcționare a unei batoze reale pentru a-l reconstrui într-o manieră fidelă în miniatură.

Astfel, vizitatorii au ocazia să descopere nu doar reprezentări în miniatură ale unor obiecte tradiționale, ci și mecanisme funcționale, care reflectă ingeniozitatea tehnică și priceperea meșterilor din universul satului arhaic.

Expoziția este completată de lucrări de pictură și de sculptură.
Aceasta include sculpturi semnate de Ioan Taube, artist a cărui poveste se leagă de mediul artistic maramureșea și Grigore Țulean.
Colecția cuprinde și sculpturi realizate de către Lucian Perța, celebrul şi indrăgitul parodist, care exploatează expresivitatea formelor naturale prin lucrări inspirate de rădăcini. Aceste creații adaugă expoziției o dimensiune artistică aparte, valorificând formele și texturile oferite de natură.

Componenta de pictură completează universul expozițional printr-o selecție de lucrări semnate de artiști precum Traian Bilțiu-Dăncuş, Liviu Bordeaux, Alexandru Popp, Grigore Negoşanu, Nicu Enea, Anuța Tite, Daniel Balog, Vasile Pop Negreşteanu, Viorel Nimigeanu, Dora Scridonesi, Eva Malintz, Vasile Şuşca, Ioan Hatos, Constantin Conghilete, Mihai Chiseliță și Constantin Lazu. Colecția include și o lucrare semnată de Ilie Vlad Lazu, organizatorul expoziției. Prezența tablourilor realizate de Constantin Lazu, regretatul său tată, medic de profesie și pasionat de pictură, adaugă expoziției o dimensiune personală.

Prin această expoziție, Ilie Vlad Lazu își propune  să transmită către generațiile viitoare memoria satului tradițional maramureșean, a meșteșugurilor și a îndeletnicirilor de odinioară. Memoria acelor vremuri apuse trebuie să dăinuie.

Expoziția va rămâne deschisă publicului în perioada 17 – 31 octombrie 2026, oferind vizitatorilor ocazia de a descoperi o colecție diversă de miniaturi tradiționale funcționale, pictură și sculptură, reunite într-un demers dedicat păstrării și valorificării patrimoniului cultural și a tradițiilor maramureșene.

Comunicat de presă

REGALUL VIENEZ din acest an va fi ediția cea mai bogată de până acum!

TREI soliști cu o carieră mondială vor păși pe scena Regalului Vienez din decembrie 2026, într-un format festiv, cum doar odată s-a organizat la Viena, la Opera de Stat, în decursul timpului!

Știm că nu mai sunt bilete… sau mai sunt foarte puține, tocmai de aceea nu ne grăbim să dezvăluim numele celor 3 soliști!!!… surpriza noastră va fi pentru cei care au crezut în noi de la început, luându-și bilete din timp, acum, noi, doar vă răsplătim fidelitatea!
În data de 15 octombrie 2026 veți afla numele celor 3 soliști din străinătate care vor fi alături de noi!

Așa că:
– like
– share
– comment
pentru a rămâne conectați cu noi!

Rețineți, 4 decembrie 2026, ora 20:00, Școala de Muzică – sala Monica Chifor, Sighet!

Cultura Gratia Urbis

Turneul național de pian Classic Unlimited revine în această toamnă și pornește din nou la drum, pentru a zecea oară. Se dorește ca muzica să fie mai aproape de oameni, în orașe și comunități mici, unde muzica clasică ajunge mai rar.
Anul acesta ajungem în 13 localități din 9 județe, în locuri în care revenim cu drag, dar și în comunități noi, pe care abia așteptăm să le descoperim.
Tema din acest an este ”The Sound of Poetry” – o întâlnire între muzică, poezie și artă vizuală.
Concertul Classic Unlimited de la Sighetu Marmației are loc în data de 16 octombrie 2026 de la ora 18:30 la 20:00 la Centrul Cultural Pastoral „Sf. Iosif Mărturisitorul”.

Sub motto-ul “The Sound of Poetry”, turneul aduce împreună muzica, poezia și arta vizuală într-o experiență plină de emoție și culoare.
Pianistul Bogdan Vaida transformă fiecare concert într-o călătorie sonoră – de la baroc la contemporan – presărată cu povești și reflecții care apropie muzica de public.
Programul include lucrări inspirate din poezie, semnate de compozitorii Ciprian Gabriel Pop, Șerban Marcu, Cristian Bence-Muk și Alexandru Murariu, alături de piese consacrate din repertoriul pianistic universal.
În timpul concertelor veți putea descoperi și expoziția “Poster x Poem”, o serie de 8 lucrări care au transpus în imagini poeziile și muzica spectacolului.

Repertoriul concertelor:
♫ September. Am Flusse – Fanny Mendelssohn
♫ Sonetul 104 de Petrarca – Franz Liszt
♫ Adagio BWV 974 – Johann Sebastian Bach / Alessandro Marcello
♫ Clair de lune – Claude Debussy
♫ Endless Rain – Șerban Marcu
♫ Bagatele – Alexandru Murariu
♫ Joc de Ploaie – Ciprian Gabriel Pop
♫ Shakespeare a creat lumea în șapte zile – Cristian Bence-Muk

Biletele în cadrul turneului Classic Unlimited sunt gratuite, dar se poate susține financiar turneul făcând o donație online, în momentul rezervării biletului sau la fața locului.

Organizatorii

Festivalul Național de Interpretare „LIRA” se pregătește pentru o nouă ediție, care aduce o schimbare importantă în istoria evenimentului. În perioada 19-22 noiembrie 2026, orașul Baia Sprie, din județul Maramureș, va deveni noua gazdă a festivalului, reunind tineri interpreți din întreaga țară, artiști consacrați și iubitori ai muzicii. Înscrierile sunt în plină desfășurare, până la 1 noiembrie 2026.

Ajuns la cea de-a XIV-a ediție, festivalul își continuă povestea începută în anul 2013, deschizând un nou capitol la Centrul Multifuncțional Baia Sprie. Evenimentul își propune să descopere, să susțină și să promoveze tinerele talente, oferindu-le oportunitatea de a evolua în fața unor personalități ale muzicii românești.

Juriul ediției din acest an reunește cinci artiști apreciați: Ozana Barabancea, Nicola, Analia Selis, Sava Negrean Brudașcu și Florian Mătăsaru.

Competiția cuprinde secțiunile Muzică Ușoară/Pop, Muzică Populară și „Pași spre scenă” – Debut. Organizatorii au pregătit premii în bani și distincții speciale, Marele Trofeu al Festivalului fiind recompensat cu 2.000 de lei, iar cele patru trofee LIRA, cu câte 1.000 de lei fiecare.

Festivalul este organizat de Centrul Cultural Artist pentru Artă, împreună cu Societatea Ring Arte Media, în parteneriat cu Primăria Orașului Baia Sprie.

Înscrierile se realizează online, până la 1 noiembrie 2026, în limita locurilor disponibile. Regulamentul complet și formularul de înscriere sunt disponibile pe website-ul oficial, aici.

Prin această ediție, Festivalul Național de Interpretare „LIRA” își continuă misiunea de promovare a talentului și a performanței artistice, într-o nouă locație care, începând din acest an, devine casa muzicii și a tinerilor interpreți.

Informații suplimentare: 0763 719 843 | www.artistpentruarta.ro

Despre Festivalul Lira

Fondat în anul 2013 de artiștii Dragoș Popa, Andrei Coman și Alina Augusta, Festivalul Național de Interpretare „LIRA” a cunoscut o dezvoltare remarcabilă de-a lungul celor 13 ani de existență. De la 100 de momente artistice, cu participanți din 15 județe, la prima ediție, festivalul a ajuns în 2025 la aproape 400 de momente în concurs, cu reprezentanți din diferite județe ale României. De-a lungul timpului, pe scena „LIRA” au urcat personalități precum George Nicolescu, Veta Biriș, Angela Buciu, Nicolae Furdui Iancu, Luminița Anghel, Aurelian Temișan, Nicola, Mihai Trăistariu, Ozana Barabancea și Alexandra Ungureanu, alături de numeroși alți artiști consacrați. În 2026, festivalul își continuă povestea într-o nouă casă, la Baia Sprie, păstrându-și misiunea de a descoperi și promova tinerele talente.

Comunicat de presă

Poetul Vasile Muste s-a născut la 30 ianuarie 1956, Coroieni, Maramureș.

Licenţiat în filozofie şi jurnalism. A fost corespondent al Studiourilor de Radio Cluj şi Galaxia, redactor al revistei literare „Litera Nordului”, al cotidanului „Clipa”, al revistei „Nord Magazin”, redactor şef al publicaţiilor „Tisa”,  „Etc”, „Ţara Maramureșului” și „Marmaţia literară”. Din anul 1997 a fost principalul organizator al Festivalului Internaţional de Poezie de la Sighetu Marmaţiei. A fost membru al Uniunii Scriitorilor din România.

A debutat în anul 1975 la Radio Cluj la emisiunea Unda pentru minte inimă şi literatură. A fost distins cu numeroase premii naţionale la festivalurile: Lucian Blaga – Sebeş – Alba; George Coșbuc – Bistriţa; Poesis – Constanţa; Mihu Dragomir – Brăila;  Ion Minulescu – Slatina; Mihai Eminescu – Oraviţa; Festivalul de Poezie – Sighetu Marmaţiei, etc. A reprezentat România la FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE POEZIE de la Olomouc, Cehia, 2003, Poetry without Borders (Poezia fără frontiere).

A publicat grupaje de poezie în România literară, Steaua, Tribuna, Astra, Ateneu, Orizont, Archeus, Hyperion, Cronica, Nord Literar, Art Panorama, Contemporanul,  Floare de latinitate (Serbia), Balada (Germania), Literatur Und Kritik (Austria), Albanezul, Orte (Nr. 186), Elveţia, etc.,

A fost, de asemenea, publicat în diferite antologii din țară și străinătate.  Grupaje din poezia sa au fost traduse în engleză, germană, ucraineană, maghiară, cehă, italiană, slovacă, albaneza şi franceză.

A publicat volumele: Înstelarea frigului – Editura Cybela, Baia Mare, 1997; Constelația copilăriei– Editura Odeon, Bucureşti, 1998; antologator al cărţii Un sfert de veac de poezie, Editura Fundaţiei Luceafărul, Bucureşti, 1998 (Antologie a Festivalului Internaţional de Poezie de la Sighetu Marmaţiei); Carte de vizită – Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2003; Coruieni, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2006, Proprietarul de distilerii, Editura Galaxia Gutenberg, Tg. Lăpuş, 2008;  Constelația copilăriei, Ediţia a II-a, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2009; Însingurarea îngerilor, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2010; Copilăria şi singurătatea, Editura Dacia, 2010, Copilăria – Iubirea – Singurătatea, Editura Tipo Moldova, Iaşi, 2011, Cartea împăcării cu iarba, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2011, Lupta cu Molcuțu (proză ultrascurtă), Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2012, Constelația copilăriei, Editura eLiteratura, Bucureşti, 2013, Sfântul izgonit din calendare, Editura eLiteratura, Bucureşti, 2013, Lupta cu Molcuțu (Ediţie revizută şi adăugită), Editura Grinta, 2014, „Eu nici în moarte n-am să pot muri”, Ed. Școala Ardeleană, Cluj, 2018,  Inima Luanei, Ed. Junimea, Iaşi, 2019, „Blesteme”, Editura George Coșbuc, Bistrița, 2023, „Ziua când îngerii au rămas flămânzi”, Editura Casa Cărților, Baia Mare, 2026.

Volumele de poezie i-au fost traduse în cehă („Constelația Copilăriei” – traducere de Ladislav Cetcovsky) și în  albaneză („Copilăria Luminii”, antologie de autor, traducere de Baki Ymeri).

Au scris despre poezia sa:  Gheorghe Grigurcu, Laurenţiu Ulici, Radu Ţuculescu, Adrian Popescu, A.I. Brumaru, Ion Stratan, Constantin Vişan, Ion Horea, Radu Săplăcan, Viorel Mureşan, Augustin Cozmuţa, etc.

A fost „izgonit din calendare”, plecând spre Cer, luni, 12 octombrie 2026. 

Dumnezeu să-i dea odihnă veșnică!
Condoleanțe familiei!

Salut, Sighet!

Recenta trecere la cele veșnice a ing. Aurel Vlad (1933-2026), consemnată în paginile publicației „Salut, Sighet!”, lasă printre noi pe ultimii doi deținuți politici anticomuniști din Maramureș, cei care au sfidat trecerea timpului și mai sunt și azi în viață pentru a da explicit sau măcar implicit o mărturie luminoasă pentru actuala generație, mărturia credinței creștine și a demnității românești pe care Maramureșul a oferit-o masiv pe altarul luptei împotriva comunismului, stăpânirea ilegitimă și criminală, printre cele mai barbare din istoria umanității.

Este vorba de prof. Nistor Man, domiciliat la Tg. Mureș (născut la Șieu în 1929) și dr. Ioan Pop Arvinte, domiciliat la Timișoara (născut la Breb în 1931). Vârsta lor venerabilă (98 și respectiv 96 ani) este încununarea unei vieți deosebite, la jertfele din tinerețe adaugându-se apoi o frumoasă și lungă activitate profesională, în ciuda numeroaselor obstacole și șicane la care au fost supuși pentru a-i marginaliza și descuraja. După 1990 amândoi au fost activ implicați în activitățile și proiectele foștilor deținuți politici de salvare a memoriei rezistenței anticomuniste.

Amândoi au fost elevi ai Liceului „Dragoș-Vodă” din Sighet, Nistor Man fiind arestat în 1948 (în primul lot, condus de prof. Aurel Vișovan) iar Ioan Pop Arvinte în 1949 (în lotul al doilea de elevi, condus de Ștefan Minică), anchetați și condamnați. Lista sinistrelor închisori în care au fost deținuți este mai lungă în cazul lui Nistor Man – Sighet, Cluj, Jilava, Târgșor, lagărele de la Canalul Dunăre – Marea Neagră, Constanța, Satu Mare, lagărele din Balta Brăilei, iar Ioan Pop – Arvinte la Sighet, Oradea, Târgșor, Canalul Dunăre – Marea Neagră, Constanța. Ioan Pop Arvinte este văr primar cu Aurel Vișovan; din casa părintească  a acestuia de la Locul Târgului a și fost arestat în 1949.

Deci, ultimii doi… din cele câteva sute de maramureșeni care au fost uciși sau condamnați politic de (in)justiția comunistă  și cele câteva mii care au fost arestați și maltratați pe perioade mai scurte. Marea familie a conștiinței și demnității maramureșene e aproape integral reunită în Cer, unde Domnul va răsplăti pe cei care L-au mărturisit pe pământ. Amin.

Iar celor doi care sunt încă aici cu noi… multă sănătate și un profund respect!

Preot prof. Marius Vișovan

Revista de Cultură „Nord Literar” organizează un eveniment inedit: Salonul de carte – Baia Mare, un regal de conferințe, recitaluri de poezie, prezentare de carte și de oferte editoriale, întâlniri cu scriitori, expoziții de carte cu vânzare.

Toate acestea se vor desfășura în intervalul 21-23 octombrie 2026 în cadrul Facultății de Litere a Centrului Universitar Nord Baia Mare, în parteneriat cu Editura Eikon, care va veni cu o întreagă pleiadă de scriitori și de filosofi care vor susține conferințe și dialoguri cu publicul și cu studenții băimăreni. Nu vor lipsi desanturile în colegiile băimărene, pentru întâlniri cu elevii și cu dascălii, poezia și momentele muzicale.

Intrarea la conferințele care vor avea loc în amfiteatrul facultății, de pe strada Victoriei nr. 76 Baia Mare, va fi liberă, iar în holul universității vor fi amenajate standuri cu carte de vânzare.

Organizatorii

Joi, 8 octombrie 2026, la ora 12:55, au fost deschise noul Pod rutier peste râul Tisa și Punctul Internațional de Trecere a Frontierei Sighetu Marmației II – Bila Țerkva (adică Biserica Albă, sat pur românesc, aflat azi în Maramureșul de Nord, Ucraina).

La inaugurare au participat, din partea vecinilor, ministrul ucrainean pentru Reconstrucție, Infrastructură și Transport, Mikola Kalașnik, adjunctul șefului Biroului Președintelui Ucrainei, Viktor Mikita, șeful administrației militare regionale Transcarpatia, Miroslav Bilețki, iar de la noi, secretarul de stat din Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Ionel Scrioșteanu, directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel-Valer Zetea, primarul municipiului Sighetu Marmației, Vasile Moldovan, senatorii Sorin Vlașin și Cristian Niculescu-Țâgârlaș, reprezentanți ai corpului diplomatic, ai Poliției de Frontieră, ai bisericilor, ai partidelor politice, ai administrației centrale și locale, ai presei, ai constructorului etc.

Este vorba despre un pod ale cărui începuturi datează încă în anul 2010, atunci când Consiliul Județean Maramureș, prin Programul de Vecinătate România–Ucraina, a inițiat un prim studiu de fezabilitate. Ulterior, toate conducerile C.J. care s-au succedat, la fel ca toate echipele care au condus administrația locală din Sighetu Marmației – municipiu pe raza căruia se află, au contribuit la continuarea și dezvoltarea acestei investiții, a cărei execuție propriu-zisă a demarat abia în anul 2023.

Proiectul constă în două poduri paralele, lungi de 268,8 m, fiecare cu câte două benzi de rulare, care, împreună cu căile de acces și celelalte elemente de infrastructură (şase benzi auto pe fiecare sens, două pentru autoturisme şi microbuze, două pentru camioane, una pentru autobuze şi una pentru corpul diplomatic, plus un culoar pentru pietoni, clădiri vamale, scanere cu raze X inclusiv pentru camioane etc.), a costat în total cca. 50 milioane de euro, dintre care cca. o treime provin din fonduri europene.

Deși deschis circulației, punerea în funcțiune a „podului de la Cămara” sau „de la Teplița”, cum este cunoscut de către sigheteni, va fi realizată etapizat, deoarece partea ucraineană nu a terminat amenajările aferente.

Astfel, deocamdată vor trece doar autovehiculele destinate transportului de persoane, cu masa autorizată de până la 3,5 tone, în etapa a II-a vor trece autocamioanele și autobuzele, iar în etapa a III-a, care se va încheia în decembrie 2027, se va accepta și traficul pietonal.

În ce privește numărul de autovehicule,  autoritățile ucrainene estimează pentru început un tranzit de până la 400 de autoturisme pe zi.

Întâmplarea face ca inaugurarea acestui pod să aibă loc la exact 200 de ani de la aprobarea construirii primului pod sighetean care a unit cele două maluri ale Tisei.
Acest fapt este dovedit de diploma emisă la Viena în anul 1826 de către împăratul austriac Francisc I, care a dat undă verde ridicării primului pod dintre Sighet și Slatina.

Podul de lemn nu a avut viață lungă, fiind rupt în două de o viitură a Tisei în anul 1878. Refăcut în fier în anul 1892, podul cu ghinion a fost rupt și răsturnat la marea inundație din anul 1913, apoi iar, în anul 1919.

După război, devenit transfrontalier (înainte de reorganizările teritoriale de după Primul Război Mondial, Maramureșul se întindea pe ambele maluri ale Tisei, apoi partea nordică a ajuns în componența Cehoslovaciei), podul a fost refăcut parțial, sub forma unei punți înguste de lemn, utilizând și cele două arce de fier rămase.

Aruncat în aer în octombrie 1944 de către trupele horthyste aflați în retragere, podul a fost refăcut imediat după, tot improvizat, fiind dezafectat în septembrie 1945, atunci când, la nord de Tisa, sovieticii deveniți stăpâni au decis închiderea subită a graniței.

După o lungă pauză, „Podul Istoric” a fost refăcut între anii 1999-2001 (tot în lemn – de calitate slabă și utilizând cele două vechi arce metalice), urmând apoi o lungă perioadă de întârzieri și probleme administrative, podul fiind inaugurat și deschis oficial abia în 2007, în prezența președinților României și Ucrainei, Traian Băsescu respectiv Victor Iușcenko.

Închis apoi în mod repetat pentru reparații, „Podul Istoric” suportă acum autovehicule de maxim 2,5 tone, ceea ce a impus construirea podului nou, de la Cămara.

Iar cealaltă legătură peste Tisa de la Sighet, vechiul pod feroviar de la Cămara a fost construit în 1880 pentru ecartament îngust, fiind refăcut din fier, pentru linie normală, în anul 1891. Traficul feroviar a fost întrerupt acolo în 1945, podul fiind utilizat apoi sporadic pentru tranzit pietonal și dezafectat după anul 1970.

Revenind la ziua de azi, observăm că Sighetul, având atât Podul Istoric „Academician Mihai Pop”, cât și Podul „Maramureș-Transcarpatia”, este singurul din România care are două poduri rutiere transfrontaliere — iar noua legătură este, tehnic vorbind, alcătuită din două poduri paralele…

Nu e bai, important este ca acestea să aducă beneficii, ceea ce ne dorim cu toții.

Teofil Ivanciuc