Vineri, 28 noiembrie 2025, de la ora 14:30, la Centrul Cultural Pastoral „Sfântul Iosif Mărturisitorul” din Sighet, va avea loc un eveniment organizat de Asociația Ancestral împreună cu partenerii.

Evenimentul constă în vernisajul expoziției de grup „Ziua Artistului Maramureșean” și o lansare de carte. Volumul care va fi lansat, „Artă, natură și cultură la tot pasul”, autor Dana Izabela Bacs-Balea, a fost publicat la Editura Valea Verde din Sighetu Marmației.

Expoziția, conținând lucrările a peste 80 de artiști vizuali, va fi deschisă până la data de 20 ianuarie 2026.

Salut, Sighet!

Pe 5 decembrie 2025 se împlinește un an de când Librăria Compas și-a deschis ușile în Sighetu Marmației. Nu fac declarații grandioase și nu ridic flamuri în vânt, dar adevărul e că pentru mine acest an a însemnat mult mai mult decât un job: a fost un spațiu în care am învățat să mă abordez altfel pe mine însămi.

Nu pentru că locul ar fi „perfect”. Perfecțiunea e o iluzie utilă doar în povești. Ci pentru că, între rafturi și oameni, am avut ocazia să cresc. Așa cum scriu psihologii pe care îi admir — Maté, Brown, Frankl — evoluția nu vine din liniște permanentă, ci din curajul de a sta cu tine, chiar și în zilele în care ți-e greu.

Într-un an am întâlnit oameni care mi-au deschis ochii: un copil timid cu prima lui poveste, un client care caută refugiu, cineva care intră doar pentru câteva minute de pace. Fiecare mi-a amintit că emoțiile sunt limbajul nostru comun, chiar și atunci când nu vorbim mult.

Dar nu ignor realitatea, au existat momente în care m-am simțit trecută cu vederea, neînțeleasă, „comentată” sau pur și simplu obosită. Și totuși, exact în aceste momente am înțeles ceva esențial: atunci când ești văzut măcar de unii oameni — și te vezi și tu pe tine — poți continua să evoluezi.

Am învățat că în meseria asta, fie în librărie, fie în orice loc unde lucrezi cu publicul, că maturitatea emoțională e crucială. Să poți separa problemele de acasă de cele de la job. Să nu intri la locul de muncă împreună cu grijile din sufragerie și să nu pleci acasă cu tensiunile din tura de azi. Nu e ușor, dar e necesar.

Anul acesta m-a învățat să îmi construiesc propria coloană vertebrală emoțională: să nu iau totul personal, să nu mă las doborâtă de comentarii mărunte, să las loc pentru răbdare și să nu uit de mine în tot procesul.

Nu e o postare despre perfecțiune. E despre realitate. Despre un an care m-a învățat blândețe, limite, echilibru și puterea pașilor mici — cei făcuți cu sinceritate și ținând capul sus.

Imelda Bojoga

La Comunitatea Evreiască din Sighet, prof. Petru Ganz, a vorbit despre Torah (Tora), textul sacru și fundamental al iudaismului și despre importanța acestuia pentru poporul evreu.

Puteți urmări un scurt VIDEO cu informații despre Tora scrisă și Tora orală:

Foto & Video: dr. SorinMarkus

Sâmbătă, 22 noiembrie 2025, la Sighet a avut loc  întâlnirea Tineretului Național Liberal în cadrul Școlii Memoriale „Gheorghe I. Bratianu”.
Foarte mulți tineri liberali din țară au ajuns la Sighet unde au participat la cea de-a XVI-a ediție a Școlii Memoriale, într-un oraș care păstrează urmele suferinței dintr-o perioadă cenușie a istoriei noastre, fiind unul dintre locurile unde au fost decimate, ucise, elitele României.
La deschiderea evenimentului au participat președintele PNL și prim-ministrul Ilie Bolojan, secretarul general Dan Motreanu și alți lideri liberali din  țară.
Liderii liberali au făcut o vizită la Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței după care s-au deplasat la Cimitirul Săracilor unde a fost depusă o coroană de flori la troița Brătienilor.
În continuare premierul României a participat la întâlnirea cu tinerii liberali, desfășurată la Școala de Muzică din Sighet.

În continuare un scurt VIDEO cu un fragment din intervenția premierului Ilie Bolojan:

Text, foto & video: Ion Mariș

Davos este numele localității din Elveția unde, acum un secol, s-a inițiat o serie de conferințe care au reușit să aducă împreună cei mai însemnați profesori de filosofie ai acelor vremuri. Istoricii ideilor afirmă că în urma acelor întâlniri și conferințe de la Davos s-au conturat pozițiile filosofice dominante și s-a trasat direcția pe care avea să meargă cultura și știința universitară germană pentru următorul veac. La fel acum, în România, Baia Mare devine între 26-27 noiembrie 2025 Davosul filosofiei românești cu ocazia Conferinței Naționale de Filosofie, prilejuită cu ocazia aniversării a 25 de ani de învățământ filosofic neîntrerupt la UTCN – Centrul Universitar Nord din Baia Mare. La această conferință vor susține prelegeri profesori universitari, cercetători și personalități consacrate ale filosofiei din România, reprezentând centre academice precum UBB Cluj-Napoca, Univ. București, UAIC Iași, UVT Timișoara, Univ. Galați, ULBS Sibiu și gazdele de la UTCN-CUNBM.

Conferințele vor avea loc la Facultatea de Litere (Str. Victoriei, nr. 76, Baia Mare) și sunt deschise publicului larg, astfel că la acest eveniment, deopotrivă festiv și științific, sunt invitați să participe nu numai cadrele didactice, studenții, masteranzii și doctoranzii UTCN ai Centrului Universitar Nord din Baia Mare, ci și toți cei interesați de filosofie sau dornici să asiste la un eveniment demn de amintit în mediul cultural și academic românesc.

Mai multe detalii pe www.filosofiebaiamare.com

Comunicat de presă

Centrul Cultural Sighetu Marmației are deosebita bucurie să anunțe că Ansamblul Folcloric „MARA” sărbătorește anul acesta 57 de ani de activitate dedicată promovării și păstrării autenticului maramureșean.

De-a lungul acestor ani, Ansamblul „MARA” a fost un veritabil ambasador al tradițiilor și patrimoniului cultural al zonei noastre, promovând și păstrând vie frumusețea și autenticitatea folclorului marmureșean.

Cu această ocazie, vă invităm cu drag vineri, 21 noiembrie 2025, de la ora 16:00,  la Sala de spectacole a Centrului Cultural Sighetu Marmației, pentru a marca împreună peste o jumătate de secol de tradiție, pasiune și dăruire.

Publicul va fi încântat de un spectacol complex în care soliștii, orchestra și dansatorii Ansamblului „MARA” vor aduce pe scenă frumusețea cântecului, portului și dansului maramureșean.

Vă așteptăm să celebrăm împreună această zi specială și să ne bucurăm de bogăția culturală pe care Ansamblul „MARA” o oferă comunității noastre de 57 de ani.

Comunicat de presă

Ziua Drepturilor Copilului este marcată pe 20 noiembrie, fiind adoptată de către Organizația Națiunilor Unite, în anul 1989, Convenția privind Drepturile Copilului. Această zi este o ocazie de a promova respectarea drepturilor tuturor copiilor și de a sensibiliza publicul cu privire la problemele cu care se confruntă aceștia.

La Senatul României, în Sala Avram Iancu, s-a desfășurat un eveniment organizat de Senat, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție și UNICEF. Tema principală a fost prezentarea recomandărilor de țară formulate de Comitetul ONU în 2025, după analiza rapoartelor periodice ale României. Au participat reprezentanți ai copiilor, ai Guvernului, ai Parlamentului, ai instituțiilor relevante și ai organizațiilor active în domeniul protecției copilului.

Luca Emanuel RUS, elev la Colegiul Național „Dragoș-Vodă” (CNDV) din Sighet, invitat la acest eveniment, a prezentat în fața participanților procedura simplificată de raportare folosită de România către Comitetul ONU privind Drepturile Copilului. A deschis prima secțiune a întâlnirii și a explicat clar ciclul de raportare prin care statul arată cum pune în practică prevederile Convenției ONU ratificate prin Legea nr. 18 din 1990. A fost un moment în care vocea copiilor a devenit vizibilă datorită implicării lui.

Luca este membru al Board-ului Copiilor susținut de UNICEF, bursier al programului Bursele BookLand, ambasador al Conferinței Locale a Tinerilor privind Schimbările Climatice și câștigător al trofeului Elev Implicat în Comunitate. Prin munca lui constantă putem cunoaște problemele reale ale copiilor din comunitate și putem conștientiza soluțiile care pot schimba situații concrete.

Au fost transmise astfel recomandări, direcții clare de acțiune. Exemple: consolidarea sistemelor de protecție, reducerea violenței împotriva copiilor, dezvoltarea serviciilor pentru copiii cu dizabilități, creșterea accesului la servicii de sănătate mintală, combaterea sărăciei și sprijin pentru copiii refugiați. În 2024 au fost înregistrate 20.216 cazuri de abuz, neglijare și exploatare. În același an 33,8 % dintre copiii din România erau expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială. În martie 2025 erau înregistrați 87.054 de copii cu dizabilități. Aceste date arată cât de necesare sunt măsurile clare și aplicate.

Comitetul ONU recomandă formarea profesioniștilor care lucrează cu copii, dezvoltarea infrastructurii pentru educație incluzivă și campanii care reduc stigmatizarea. Recomandă și politici ferme în domeniul sănătății sexuale și reproductive. România avea în 2024 peste 13.345 de mame adolescente. Aceste cifre arată nevoia unor programe educaționale adaptate vârstei.

La finalul evenimentului participanții și-au reafirmat angajamentul de a transforma recomandările în acțiuni reale. Intervenția lui Luca a pus accent pe o idee esențială, orice decizie care privește copiii trebuie să pornească de la întrebarea „Cum ne asigurăm că această politică va îmbunătăți viața copiilor?”

Acest demers, acest eveniment, este un exemplu de implicare responsabilă. Contribuția lui Luca arată că participarea copiilor produce schimbări clare și verificabile.

Felicitări și succes Luca!

Salut, Sighet!

O interesantă apariție editorială – spre finalul anul 2025 – la Editura Valea Verde din Sighet este volumul semnat de MIA NAN: „Eliberează durerea. Ai încredere în vindecare” (editor – Ion Mariș, design copertă – Noelia Lorena Nan, lector de carte – prof. Brîndușa Oanță, tipar –  Aska Grafika).

* * *

Mia NAN s-a născut în 4 iulie 1981, în satul Săcel, Maramureș, într-o familie modestă, cu 10 frați. A absolvit Liceul „Grup Școlar pentru Industrie Mică și Servicii” (actualul Liceu Tehnologic Marmația) din Sighetu Marmației. 
La vârsta de 20 de ani își abandonează familia, satul, țara și călătorește în Spania, „țara minunilor”, cum o numea ea, pentru a-și îndeplini visurile și scopul vieții. După mulți ani de căutare, de studiu al vindecării cuantice și a energiilor, după mulți ani de muncă grea, reușește să lucreze în domeniul care o pasionează, realizându-și visul și scopul vieții: ajută oamenii să își continue drumul vieții chiar dacă sunt asaltați de probleme, făcându-i să vadă că unde este speranță și credință totul este posibil, nimic nu este imposibil.
În prezent, locuiește în Spania, în orașul Elche, provincia Alicante, unde lucrează ca terapeută holistică și predă diferite cursuri în același domeniu. Când cineva o întreabă în ce domeniu lucrează, ea le răspunde „că îi învață pe oameni să treacă prin tunelul din viața lor, pe care într-un anumit moment îl parcurg, cu lumina aprinsă. Acea lumină strălucitoare, minunată pe care fiecare ființă umană o are în interiorul său și pe care fiecare o poate aprinde în orice moment cu dragostea de sine, puterea interioară nelimitată și încrederea în Dumnezeu ori în  Divinitate.”
Marea dorință a Miei Nan de a ajuta la reducerea suferinței umane și la găsirea păcii sufletești, împreună cu tot ce ea a învățat, a decis să împărtășească cu ceilalți prin scrierea cărții „Eliberează durerea. Ai încredere în vindecare.” Această carte, prima dată a fost scrisă în spaniolă, cu titlul: „Suelta el Dolor. Confia en Sanacion”, și publicată în Spania, în iulie 2024.

O nouă întâlnire a Cenaclului „Rivulus Dominarum”

Cenaclul „Rivulus Dominarum” al Revistei de Cultură „Nord Literar” invită iubitorii de literatură la o întâlnire la ceas de seară, joi 20 noiembrie 2025, începând cu ora 17:00, la Muzeul de Mineralogie „Victor Gorduza” din Baia Mare.

Vom evoca personalitatea lui Augustin Cozmuța, unul dintre oamenii care au pus bazele Revistei de Cultură „Nord Literar”, acum când sunt zece ani de la plecarea sa. Prieteni, colegi, scriitori își vor aminti de jurnalistul, criticul literar și omul de cultură Augustin Cozmuța, într-un cadru cald și amical.

Mihaela Ganța și Ștefan Florian, două stiluri și două personalități pe cât de diferite, pe atât de interesante, vor citi din creația lor.

Vor fi alături de noi copiii din Clasa de Canto Muzică Ușoară a Școlii Populare de Artă, coordonați de profesoara Codruța Lupșe.

Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.

Comunicat de presă

Muzeul Maramureșan Sighet anunță oficial aprobarea finanțării nerambursabile acordate de Institutul Național al Patrimoniului (INP) prin Timbrul Monumentelor Istorice – Sesiunea I/2025, în cadrul Subprogramului „Punere în valoare – interpretare și prezentare – monumente istorice de importanță națională”.

Proiectul „Pietre. Condeie. Istorie. Revitalizarea unei clădiri monument” își propune realizarea unei expoziții documentare dedicate istoriei orașului și Maramureșului. Expoziția va valorifica documente de arhivă, fotografii de epocă și mărturii, transformând un monument istoric din Sighetu Marmației, Mănăstirea Piariștilor (LMI MM-II-a-A-04724),  într-un spațiu cultural viu, accesibil și relevant pentru comunitate, revalorificând identitatea locală.

Valoarea totală a proiectului este de 274.893 lei, din care: 246.893 lei – finanțare nerambursabilă Institutul Național al Patrimoniului, 28.000 lei – contribuția Muzeului Maramureșan, proiectul derulându-se pe durata a 12 luni.

Obținerea acestei finanțări reprezintă un pas esențial în conservarea și revalorificarea unui monument istoric fundamental pentru identitatea Sighetului. Ne dorim ca noua expoziție să ofere publicului o perspectivă completă asupra istoriei clădirii și a rolului său cultural.

Comunicat de presă
Boboșan Dănuța
Responsabil comunicare proiect

Teoria contemporană a designului susține adesea că designerii sunt responsabili pentru crearea unei societăți sustenabile. Cu toate acestea, această așteptare este înșelătoare: logica pieței – cicluri scurte de produs, nevoia de creștere, „învechirea” rapidă – contrazice structural aspectele pe termen lung ale eticii designului. Designerul nu scrie brief-ul, nu deține poziția decizională și este rar să găsești o companie condusă de un designer. Prin urmare, responsabilitatea nu constă în producerea de obiecte „mai ecologice”, ci în modul în care reinterpretăm rolul designerului / managerului designer / designerului principal, adică cel mai înalt LIDER (LIDERI) al (ai) COMPANIEI ȘI SOCIETĂȚII.
Nu cunosc un designer care ar visa ca produsul pe care l-a proiectat să fie înlocuit în fiecare an.

Teoreticienii critici – Foster, Forty, Sudjic – subliniază că designul devine cu ușurință un păstrător al problemelor din logica instituțională a capitalismului. Potrivit lui Papanek, Fry și Walker, designul poate fi o alternativă reală doar dacă se îndepărtează de modelul centrat pe consumator. Manzini, Chapman și Wizinsky își îndreaptă atenția către practici comunitare, participative și durabile din punct de vedere emoțional.

Abordarea noastră pune accentul pe comunicarea relațională, „blândă”, reflexivă prin design/ design commnunication și modul de producție intelectuală (Cosovan + Fenyvesi/ Kapitány+Kapitány): scopul nu este de a produce obiecte noi, ci de a crea noi relații. Dar dacă este un obiect / produs tangibil care poate fi interpretat în termeni analogici, atunci nu „un scaun nou”, ci „un scaun mai bun”, capabil să creeze relații om-om și om-mediu mai bune. Astfel, designul nu poate fi în primul rând motorul consumului capitalist, ci un explorator al posibilităților alternative de coexistență.

Notă: Steve Jobs a murit pe 5 octombrie 2011. A lăsat în urmă cea mai valoroasă companie din lume. Deși nu avea o diplomă, se considera adesea artist/ designer. După moartea lui Steve Jobs, mulți consultanți de afaceri s-au îmbogățit din „modelul Jobs”, dar cumva trăsătura sa de caracter, poate cea mai importantă – care a schimbat lumea – și atitudinea menționată mai sus au fost citate/ sunt citate cu paranteze maxime.

În lumina acestei excepții, 2 întrebări retorice: De ce designerii nu conduc corporațiile multinaționale și globale? Câte companii cunoaștem al căror lider numărul unu este un designer?

Așadar:

1. Structura capitalismului preferă expertiza financiară și managerială, nu educația creativă.
2. Designul a fost o funcție de sprijin în ierarhia corporativă pentru o lungă perioadă de timp (și în mare parte încă este), nu una strategică.
3. Pentru pozițiile de CEO, majoritatea companiilor se așteaptă la un MBA, o pregătire financiară, juridică sau inginerească.
4. Modul de gândire al designerului (blândețe, conexiune, iterație, considerare lentă) contrazice adesea logica profitului trimestrial.
5. Designul apare de obicei la nivelul executării sarcinilor, nu în luarea deciziilor strategice.

Concluzie – nu există o bază de date exactă, ci doar o tendință statistică, dar:
– Există aproximativ 60–70 de mii de companii multinaționale în lume, unde numărul de manageri cu studii de design: 0–5, practic zero;
– Există aproximativ 300–350 de mii de companii mari la nivel global în lume, unde numărul de manageri cu studii de design: aprox. 200–400 adică sub 0,1%.

Prof. univ. dr. Attila Cosovan
Universitatea Corvinus – Budapesta & Universitatea de Artă Moholy-Nagy (MOME)

* * *

COSOVAN Attila Róbert (s-a născut la Sighetu Marmației, România la 25 martie 1970) este un artist designer, câștigător, printre altele, a șase premii Red Dot Design Award, precum și a Premiilor Ferenczy și Millennium, profesor la Universitatea de Artă Moholy-Nagy (Moholy-Nagy Művészeti Egyetem – MOME) și la Universitatea Corvinus din Budapesta (Budapesti Corvinus Egyetem), și co-fondator al atelierului de design COANDCO.CC, cu o activitate de 24 de ani.

Și-a finalizat studiile la trei universități: la Facultatea de Design a Universității Româno-Americane din București, specializarea Estetică la Universitatea Eötvös Loránd (ELTE) și la Departamentul de Comunicație Vizuală al Universității Ungare de Arte Aplicate (actualmente MOME), unde a absolvit în 1998. În 2010 a obținut titlul de doctor. Ca profesor și cercetător publică lucrări, iar ca designer, proiectează și dezvoltă mărci, produse și servicii, aplicând metodologia proprie numită „designkommunikáció” (designcommunication/ relaționare prin design). Din septembrie 2015 este conferențiar universitar abilitat la Universitatea Corvinus din Budapesta, iar din 2018 este profesor universitar la Catedra de Marketing și Designcommunication a Universității Corvinus – Budapesta.

Informații suplimentare:

• Articolul Wiki despre Cosovan Attila (în maghiară): https://hu.wikipedia.org/wiki/Cosovan_Attila;

• Articolul Wiki despre designcommunication (în maghiară): https://hu.wikipedia.org/wiki/Designkommunik%C3%A1ci%C3%B3

Proaspăt ieșit de la tipar, numărul 269 al revistei de cultură „Nord Literar” vine, ca în fiecare lună, cu o ofertă generoasă pentru cititorii săi.

Textul Irinei Petraș e un decupaj savuros al atmosferei concediilor pe care scriitorii le făceau la Neptun în anii de dinainte de 1989.

„Viața mea intelectuală a fost cea a descoperirii continue a adevărului în răspăr cu tezele politice oficiale” – afirmă Ion Papuc în eseul „Despre mine”.

Gheorghe Glodeanu continuă cu partea a doua a cronicii dedicate volumului „Bestiaire des monstres féminins”, având ca autoare pe Dominique Lanni și Aurore Petrilli.

„Pentru poet, scrisul e pândă, prigoană. Ardere de tot” – avertizează Delia Muntean la începutul cronicii volumului „Pinul lui Nietzsche” al lui George Vulturescu.

Daniela Sitar-Tăut propune o cronică dramatică la spectacolul „Eminul meu iubit”, o producție multimedia, care „melanjează fericit emoția pură cu tehnologia modernă”.

Ovidiu Pecican vine cu ultima parte a eseului „Un pretendent valah la Curțile Europei”.

Raluca Hășmășan prezintă evenimentul dedicat lansării volumului Deliei Muntean, „De veghe la hotarul limbii române”, desfășurat la Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor din România.

Gheorghe Pârja se apleacă asupra volumului lui Ioan Ardeleanu-Pruncu, „Victor Mihaly de Apșa și lumea în care a trăit”, precum și asupra revistei „Lumină Lină”, publicație apărută sub egida Institutului Român de Spiritualitate Ortodoxă întemeiat de preotul Theodor Damian și de soția sa.

La pagina „Orfeu” sunt publicate poezii de Marcel Mureșeanu, însoțite de parodia lui Lucian Perța.

Dana Buzura-Gagniuc ne ancorează în realitatea culturală, prezentând câștigătorii concursului „Cărțile Anului”, precum și numeroasele evenimente culturale ale lunii. O perioadă pe cât de austeră financiar, pe atât de bogată în manifestări de înaltă ținută, așa cum se poate vedea din paginile dedicate actualității culturale. În aceeași manieră, Flaviu Mihali prezintă atmosfera evenimentului cultural dedicat lansării la Muzeul Românilor din dreapta Tisei a volumului lui Gheorghe Moiș, „Timpul învins”.

Volumul lui Angelo Mitchievici, „Cultura faliei și modernitatea românească. O introducere în câteva lecturi”, reprezintă subiectul cronicii propuse de Florian Copcea.

Scriitorul Nicolae Suciu vine cu o perspectivă critică asupra volumului „Buzura la Berința. Locul de unde n-a plecat niciodată” al Danei Buzura-Gagniuc.

Mircea Popa îl consideră pe profesorul și poetul Valeriu Stancu drept „un iluzionist al cuvântului”, conturându-i portretul într-un consistent eseu.

Proză de Savu Popa și poezii de Benone Păsărin, Carmen Tania Grigore și Anca Iulia Beidac pot fi citite în paginile revistei.

Viorel Igna readuce în atenție spectaculosul roman al lui José Saramago, „Eseu despre orbire”, iar Liviu Apetroaie, volumul „Așteptări” al Alexandrinei Tulics.

Sunt publicate, de asemenea, alte două texte premiate la Concursul de eseuri filosofice „Emil Cioran”, organizat de Catedra de filosofie din cadrul Facultății de Litere a Universității Tehnice din Cluj-Napoca, Centrul Universitar Nord din Baia Mare.

Versuri de Daniel Montoly, din Republica Dominicană, traduse de Elisabeta Boțan sunt publicate în acest număr.

Poemul lunii aparține lui Echim Vancea, iar, pentru ilustrare, s-au folosit imagini cu sculpturi monumentale din colecția Muzeului „Florean”.

Comunicat de presă

Marți, 11 noiembrie 2025, Muzeul Maramureșan din Sighetu Marmației, secția Istorie – Arheologie a găzduit expoziția „Miros de pâine caldă. Pâinea în epoca regatului dac.”

La expoziție au fost prezenți creatorii ei, experți ai acelei epoci: cercetător științific II dr. Horea Pop (Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău) și cercetător consacrat dr. Iosif Vasile Ferencz (Muzeul Civilizației Dacice și Romane, Deva).

Un scurt video de la eveniment puteți urmări în continuare:

Foto & Video: dr. Sorin Markus