ENTRY/EXIT SYSTEM (EES) ESTE OPERAȚIONAL LA NIVELUL UNIUNII EUROPENE, INCLUSIV ÎN ROMÂNIA

Cui se aplică?
EES se aplică doar cetățenilor statelor non-UE care efectuează șederi de scurtă durată (până la 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile) în spațiul Uniunii Europene.

Cum funcționează?
Sistemul înlocuiește treptat ștampilarea manuală a pașapoartelor cu înregistrarea digitală a datelor de intrare și ieșire, inclusiv a datelor biometrice
(imagine facială și amprente digitale).
👉 În perioada de tranziție, de aproximativ 6 luni, pașapoartele vor continua să fie ștampilate manual, până la operaționalizarea completă a sistemului.

Unde este implementat în România?
EES este operaționalizat progresiv, începând de astăzi, în punctele de trecere a frontierei:
• Midia (Constanța)
• Stânca (Botoșani)
• Naidaș (Caraș-Severin)
• Sighet (Maramureș)
• Aeroportul Internațional Sibiu

În următoarele 6 luni, sistemul va fi extins etapizat la toate punctele de trecere a frontierei.

🔗 Detalii oficiale pentru călători: https://www.travel-europe.europa.eu/ees, https://www.politiadefrontiera.ro

Comunicat de presă

Ediția 2025 a concursului de creație „Cărțile Anului”, organizat de Revista de Cultură „Nord Literar” și-a desemnat câștigătorii, în cadrul unui elegant eveniment desfășurat la Muzeul de Artă „Centrul Artistic Baia Mare”.

Un juriu format din filologi și membri ai Uniunii Scriitorilor din România: lector univ. dr. Raluca Giurgiulescu (președinte), prof. dr. Delia Muntean, prof. Mihaela Popan, poetul Gheorghe Pârja și poetul Gavril Ciuban a avut de ales din 42 de cărți înscrise în concurs. O misiune dificilă, raportat la calitatea foarte bună a creațiilor care acoperă un mare număr de secțiuni.

„«O Doamne, ce bucurie să simţi cum toate elementele uneltesc împotriva ta, crivăţul suflă puternic şi totuşi nimic nu reuşeşte să stingă flăcăruia din pieptul nostru» – spune Nikos Kazantzakis în «O viață în scrisori». Așadar, ne-am adunat aici pentru că această «flăcăruie» există în pieptul fiecăruia dintre noi. Că se cheamă conținut cultural, că se cheamă lectură, că se cheamă talent, că se cheamă aspirație, dorință, că se cheamă urcuș, drum, vis, țel… cu toții suntem parte din aceeași familie a creației literare, a iubirii de carte, de cuvânt. Și toate acestea conferă măreție literaturii și noblețe oamenilor care o cinstesc. De ce mai facem «Cărțile Anului» într-o perioadă de austeritate extremă? E o întrebare pe care mi-au adresat-o multe persoane în ultima vreme și m-am întrebat și eu la un moment dat. Însă, indiferent de vremuri, de condiții, noi vom face acest lucru, pentru că aici este cel mai relevant for literar din Maramureș, care poate valida un demers creativ în acest domeniu. Pare greu de crezut, dar «Cărțile Anului» 2025 este un eveniment cu buget zero. Pentru că aceasta este situația în prezent. Însă, avem alături oameni fabuloși grație cărora evenimentul nostru este unul de înaltă ținută și așa va fi întotdeauna. Este minunat să te sune prietenii să întrebe dacă pot să vină însoțiți de alți prieteni, ori dacă pot să aducă elevii la acest eveniment. Și să vezi că sala devine neîncăpătoare. Dacă e așa – și așa este! – înseamnă că ne-am atins scopul. De aceea, țin să mulțumesc gazdelor noastre, elevilor din corul „Voci eminesciene” coordonați de prof. Alina Andreicuț, pentru minunatul moment muzical și dumneavoastră tuturor! A fost un dialog al literaturii și al muzicii într-un templu al artelor!” – a afirmat managerul instituției, dr. Dana Buzura-Gagniuc.

S-au acordat următoarele premii:

1. PREMIUL „CARTEA ANULUI” – Ioan Ardeleanu-Pruncu, pentru monografia „Victor Mihalyi de Apșa și lumea în care a trăit” (Editura Valea Verde Sighet).
2. PREMIUL PENTRU PROZĂ – Vasile Jurje, pentru volumul „Miracolul oglinzilor din noi”.
3. PREMIUL PENTRU POEZIE (ex aequo) – Valeria Bilț, pentru volumul „Păsările timpului meu”.
4. PREMIUL PENTRU POEZIE (ex aequo)- Mihaela Poduț-Ienuțaș, pentru volumul „Înger prin rouă”.
5. PREMIUL PENTRU CRITICĂ LITERARĂ – Ligia Duruș, pentru volumul „Perspective parabolice ale puterii totalitare”.
6. PREMIUL PENTRU ISTORIE – Dorel Michiș, pentru volumul „Alecsiu Latiș – o viață de mărturisire, slujire și apostolate la Baia Mare”.
7. PREMIUL PENTRU MONOGRAFIE (ex aequo) – Ioan Marchiș, pentru volumul „Monografia satului chiorean Ciolt”.
8. PREMIUL PENTRU MONOGRAFIE (ex aequo) – Ioan Dorel Todea, pentru volumul „Destin liric. Gheorghe Chivu”.
9. PREMIUL PENTRU DEBUT – Alexandru Sabou, pentru volumul „Wagner und Braga: Postmoderne im Fokus”.
10. PREMIUL PENTRU CARTE DIDACTICĂ – Daniela Sitar-Tăut, pentru volumul „Passerelles vers la maîtrise du français”.
11. PREMIUL PENTRU VOLUM BILINGV – Nicoară Mihali, pentru volumul „Iubirile lui Gabriel Garcia Marquez”.
12. PREMIUL PENTRU PUBLICISTICĂ – Ion Mariș, pentru volumul „Cu spatele la Centru” (Editura Valea Verde Sighet).
13. PREMIUL PENTRU MĂRTURII – Florica Bud, pentru volumul „În căușul veacului”.
14. PREMIUL PENTRU INTERFERENȚE – Ana Olos, pentru îngrijirea volumul de versuri și artă plastică „Mihai Olos. Ape moarte”.
15. PREMIUL „AUGUSTIN COZMUȚA” – Delia Muntean, Nicolae Scheianu, Flaviu Claudiu Mihali, pentru îngrijirea volumului „Remember Vasile Morar”.
16. PREMIUL „V.R. GHENCEANU” – Raul Conicica, pentru volumul „Teatru în viziunea mea”.
17. PREMIUL PENTRU JURNAL – Mihaela Ganța, pentru volumul „Scrisori netimbrate”.
18. PREMIUL „PUNTE DE CUVINTE” – Gheorghe Moiș, pentru volumul de versuri „Timpul învins”.
19. PREMIUL PENTRU DICȚIONAR – George Cadar, pentru volumul „Limba bătrână a poporului roman. Vlahogetica – dicționar etimologic”.
20. PREMIUL „CARTE PENTRU COPII” – Lucian Perța, pentru volumul „Cinci pași mici, de colo-ici”.

Mențiuni:

1. MILIAN OROS – pentru volumul de proză „Femeia din vis. Răscoala”.
2. NICOLAE DUMITRU – pentru volumul de versuri „Ave. Poeme de aproape”.
3. MARIAN HOTCA – pentru volumul „Teste de gramatică rezolvate pentru reușita la examenele de titularizare și definitivat, învățământul antepreșcolar și preșcolar”.
4. GELU DRAGOȘ – pentru volumul de critică literară „Raftul lui Gelu”.
5. AMALIA MARIA DAN – pentru volumul „Acquiring learning experience”.
6. ADRIANA POP – pentru volumul „E ok să fii tu. Dezvoltare personală prin exerciții de gândire critică și reflecții filosofice”.

Informații preluate de la Revista de Cultură „Nord Literar”

Credit foto: „Nord Literar”

A apărut numărul 268 al revistei de cultură „Nord Literar”. Sunt douăzeci de pagini de critică, poezie, proză, eseu, actualitate literară, în această publicație lunară care poartă girul Uniunii Scriitorilor din România.

Irina Petraș evocă în eseul său două momente de istorie literară, având în centrul lor „Colecția Akademos” și „Colocviile Transilvaniei”. Pornind de la revoltele tinerilor din Parisul anilor 1968, Ion Papuc aduce în discuție interdicțiile și diversele lor nuanțe.

Gheorghe Glodeanu propune o invitație la lectura unei cărți cu un titlu seducător „Bestiaire des monstres féminins” având ca autoare pe Dominique Lanni și Aurore Petrilli.

O poezie care „ne îmbie să călătorim prin noi înșine către adevărul propriu” este cea a poetului Andreas Wellman, despre care scrie Delia Muntean.

Volumul de note de lectură „Sertarul cu lucruri bune” al Iuliei Anamaria Ghidiu este prezentat de Dumitru Cerna.

George Vigdor, un poet care „nu mai ironizează realitatea, ci o deplânge cu luciditate”, a publicat un nou volum, „Blestemul fragmentului”, pe care îl analizează critic Daniela Sitar-Tăut. Autoarea prezintă, de asemenea, lansarea de carte „Viața lui Bacovia. Mai bine singuratic și uitat” a lui Alexandru Buican, eveniment care a avut loc la Muzeul Național al Literaturii Române.

Tot despre un volum de poezie, apărut în acest an, „Doar împreună. Alte sigilii” al lui Gheorghe Mihai Bârlea, este vorba în cronica lui Mircea Popa.

Pagina „Orfeu”, precum și parodia lui Lucian Perța, îi sunt dedicate lui Ioan Dragoș. Poetul, care de curând a împlinit 70 de ani, este portretizat de Gheorghe Pârja.

Ovidiu Pecican continuă ciclul „Un pretendent valah la Curțile Europei” la pagina „Avalon”.

Dana Buzura-Gagniuc conturează actualitatea literară, oprindu-se cu precădere asupra apariției volumului „Timpul învins” a poetului român din Biserica Albă Gheorghe Moiș.

În pagina dedicată interpretărilor, sunt prezentate două volume. Valentin Talpalaru – despre „Raiduri prin cultură”, al lui Marius-Adrian Nicoară, iar Cristina-Anișoara Zainea – despre „Cartea lui Cezar” a Angelei Martin.

Sunt 175 de ani de la nașterea Veronicăi Micle, prilej cu care Constantin Cubleșan evocă personalitatea poetei.

Personalitatea lui Ioan Alexandru la „un sfert de veac de veșnicie” este evocată de Gheorghe Pârja, care prezintă și evenimentul de lansare al revistei „Nord Literar” la Cernăuți.

Flaviu Claudiu Mihali conturează jurnalul călătoriei unui grup de poeți români la Festivalul Internațional de Poezie „Drumuri de spice” – Uzdin.

Raluca Hășmășan consideră volumul „De veghe la hotarul limbii române” al Deliei Muntean, apărut de curând, un demers necesar și responsabil de recuperare a unui segment esențial al istoriei noastre literare, care vizează literatura română din Serbia.

Dan Anghelescu semnează cronica muzicală dedicată celei de-a 27-a ediții a Festivalului Internațional „George Enescu”.

Pagina de proză cuprinde un fragment din volumul în curs de apariție „Vremea evreilor” al lui Nicoară Mihali, iar în cea dedicată poeziei se pot citi versuri de Remus-Valeriu Giorgioni și de Nicolae Scheianu.

Antropologul Ana-Cristina Irian vorbește despre gătit ca formă de memorie și deopotrivă ca gest cultural și emoțional.

Câteva poezii din volumul „Loreley” al lui Heinz-Uwe Haus sunt traduse din limba engleză de Clelia Ifrim.

Poemul lunii îi aparține lui Alexa Gavril Bâle, iar ilustrarea acestui număr este cu peisaje maramureșene imortalizate de fotograful Ștefan Bela.

Comunicat de presă

Duminică, 12 octombrie 2025, la nivelul Uniunii Europene va fi operaționalizat Sistemul de Intrare/Ieșire (EES), un instrument electronic modern de control la frontierele externe ale Uniunii Europene.

În România, sistemul va fi operaționalizat etapizat, începând cu punctele de trecere a frontierei Midia (jud. Constanța), Stânca (jud. Botoșani), Naidaș (jud. Caraș-Severin), Sighet (jud. Maramureș) și Aeroport Sibiu, urmând să fie extins gradual și în celelalte puncte de trecere a frontierei în următoarea perioadă (maximum 170 de zile).
Reamintim faptul că EES se aplică doar cetățenilor acelor state care nu fac parte din UE și care intenționează să efectueze șederi de scurtă durată pe teritoriul Uniunii Europene (până la 90 de zile în oricare 180 de zile). Sistemul va înregistra data și locul de intrare și ieșire pentru cetățenii NON-UE, va colecta date alfanumerice și biometrice (imagine facială și patru amprente digitale) și va calcula automat durata șederii legale.
Pe durata perioadei de tranziție (aproximativ 6 luni), pașapoartele vor continua să fie ștampilate manual.
Implementarea sistemului urmărește realizarea unui control mai sigur și eficient, înlocuind treptat ștampilarea manuală a documentelor de călătorie, fără a modifica drepturile de circulație existente.
La prima intrare, după activarea sistemului, vor fi prelevate datele biometrice, iar la călătoriile ulterioare verificarea se va realiza automat, reducând timpul de așteptare la frontieră.
Amprentarea prin sistemul EES se aplică cetățenilor țărilor NON-UE, cu excepția copiilor sub 12 ani, a persoanelor pentru care prelevarea amprentelor este imposibilă și a deținătorilor de permise de ședere sau vize de lungă durată eliberate de un stat membru al UE.
Datele vor fi păstrate timp de 3 ani (sau 5 ani în cazul refuzului intrării ori al depășirii duratei legale de ședere), cu respectarea strictă a legislației europene privind protecția datelor.
Detalii suplimentare pentru călători sunt disponibile pe platforma oficială a Uniunii Europene – www.travel-europe.europa.eu/ees.

Comunicat de presă

Joi, 09 octombrie 2025, la Sinagoga sefardă din Sighet a fost marcată Ziua Națională de Comemorare a Holocaustului în prezența reprezentanților comunității evreiești din municipiul nostru (David Liberman – președinte și Petre Ganz), Peninah Zilberman (președinta Fundației Tarbut), viceprimarul Sighetului (Crisztofer Orosz), reprezentanții cultelor, cadre didactice și foarte mulți elevi de liceu.

S-au aprins în mod simbolic 7 candele: 6 candele în memoria celor șase milioane de victime ale Holocaustului  și o candelă în memoria victimelor atacului terorist din 07 octombrie 2023 din Israel.

Au vorbit despre tragedia Holocaustului dar și despre semnarea acordului de încetare a conflictului din fâșia Gaza și eliberarea ostaticilor evrei (mijlocit de SUA și președintele Donald Trump), David Liberman, Petre Ganz și Peninah Zilberman.

Un scurt montaj VIDEO de la evenimentul de comemorare puteți urmări în continuare:

Foto & Video: Ion Mariș

Două lansări de carte vor marca ziua Colegiului Național „Dragoș-Vodă” din Sighetu Marmației, vineri, 10 octombrie 2025, în sala festivă a instituției. De la ora 12 va fi prezentată cartea „Libelula” (Editura Paralela 45, București, colecția Prima dragoste), semnată de Doina Gecse Borgovan (redactor cultural la Radio România Cluj). Evenimentul, organizat de Colegiul Național „Dragoș-Vodă” și Centrul Județean de Excelență Maramureș, îi va aduce împreună pe elevi, profesori și cititori pasionați de literatură. Publicul va putea asculta autoarea vorbind despre procesul de creație, va participa la dialog și va putea obține autografe.

De la ora 13, Editura Valea Verde din Sighet va lansa volumul „Generații față-n față”, semnat de Brîndușa Oanța. Cartea îl are ca editor pe Ion Mariș, lector de carte pe Sebastiana Joicaliuc, iar designul copertei și tiparul au fost realizate de Aska Grafika.

Momentul muzical va fi susținut de trupa CNDV-istă Anturaj.

Cele două lansări vor aduce în prim-plan creativitatea, colaborarea și pasiunea pentru literatură care definesc comunitatea Colegiului Național „Dragoș-Vodă”.

Activitatea este coordonată de profesorii Brîndușa Oanța, Crina Marilena Voinaghi, Gheorghe Andrașciuc, Gabriela Ilieș, Luminița Colopelnic, Andrea Burcuș, Liliana Cheșa, Valeria Rus și Daniela Andrașciuc.

Partenerii evenimentului sunt Editura Paralela 45, Centrul Județean de Excelență Maramureș, Colegiul Național „Dragoș-Vodă”, publicația online www.salutsighet.ro și Revista AxA.

Salut, Sighe!

În anul 2025, Sukkot (Sărbătoarea Corturilor) începe la apusul soarelui luni – 6 octombrie – și se termină la apusul soarelui luni, 13 octombrie. Această sărbătoare evreiască comemorează cei 40 de ani de călătorie prin deșert a israeliților după ieșirea din Egipt, petrecând perioada în adăposturi temporare, cunoscute sub denumirea de sukkot sau corturi.

Sucot (în limba ebraică סוכות sukót, în pronunția askenază „súkos”), Sărbătoarea Corturilor sau a Colibelor, este o sărbătoare biblică celebrată în a 15-a zi a lunii ebraice  Tisri (sfârșitul lunii septembrie până la sfârșitul lunii octombrie). Este una din cadrul celor trei mari sfinte sărbători biblice evreiești, poruncită de Dumnezeu în Pentateuh, (care încep cu Ziua Trâmbițării, continuă cu Ziua Ispășirilor ori Yom Kippur), cu ocazia cărora, este poruncit ca întreg poporul să făcă pelerinaj la Templul din Ierusalim. Este o sărbătoare a recoltelor, și de recunoștință, care se ține după încheierea secerișului, și după culesul roadelor de toamnă, în amintirea celor patru zeci de ani de pribegie în pustie. Sărbătoarea ține șapte zile, începând cu o zi de odihnă – în ebraică „Yom tov” (zi bună) – când muncile sunt interzise, apoi este urmată de zilele intermediare „Chol hamoéd” și se încheie tot cu o zi de odihnă „yom tov”, în ziua „a opta”, Șemini Ațeret, zi festivă de încheiere. Cuvântul ebraic sucōt este pluralul de la suca, colibă ori cort„, și este o construcție temporară cu pereți acoperiți de „sacah” (material vegetal cum sunt ramuri de copaci ori lăstari de bambus).

Suká – Sukkot are menirea să evoce lăcașurile fragile în care israeliții au locuit în cei 40 ani de drum prin pustiu după ieșirea din robia egipteană. În timpul sărbătorii mesele se servesc în această suká, iar unii și dorm în ea în cursul nopții. În fiecare zi a sărbătorii, membrii familiei recită o binecuvântare asupra lulavului (buchetul cu trei rămurele) și a etrogului (chitra) (Arbaat Haminim, adică cele patru specii de plante).

În continuare, înregistrarea video a sărbătoririi Sukkot de cătrea comunitatea evreiască din Sighet:

Foto & Video: dr. Sorin Markus

Pe 17 octombrie 2025, de la ora 17:00, în Amfiteatrul Centrului Universitar Nord (str. dr. Victor Babeș nr. 62A, Baia Mare), va avea loc proiecția specială a filmului documentar „Nita & Zita”, realizat de regizoarea Marci Darling și produs de Bearcat Tango. Intrarea este liberă.

Acest eveniment are o semnificație aparte pentru comunitatea băimăreană: documentarul readuce acasă povestea surorilor Flora și Piroska Gellért, originare din Baia Mare, care au emigrat la începutul anilor 1920 și au devenit cunoscute pe scenele internaționale sub numele artistic Nita & Zita. De la începuturile lor modeste, până la a deveni figuri iconice ale scenei interbelice, surorile Gellért au fost adevărate pionere, inspirând generații de artiști prin originalitate și libertatea lor de expresie.

Filmul a fost distins și selectat în cadrul unor festivaluri de film internaționale prestigioase:

• Salem Film Fest 2024– selecție oficială,
• Santa Fe Film Festival 2024– selecție oficială,
• Nice International Film Festival 2024– selecție oficială,
• Julien Dubuque International Film Festival 2024– selecție oficială.
• Los Alamos Film & Culture Festival 2024– selecție oficială

Proiecția de la Baia Mare va fi cu atât mai specială prin prezența regizoarei și scenaristei Marci Darling, dar și a producătoarei Sharon Gillen, care vor împărtăși cu publicul experiențe și povești din culisele realizării documentarului.

Evenimentul este organizat de Asociația Maramureș Heritage, în parteneriat cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Centrul Universitar Nord Baia Mare – Facultatea de Litere.

Detalii eveniment:
Amfiteatrul Centrului Universitar Nord, Baia Mare; 17 octombrie 2025,  Ora 17:00.
Intrare liberă!

Pentru băimăreni, această proiecție este mai mult decât un simplu eveniment cultural: este un omagiu adus memoriei a două artiste curajoase care și-au purtat rădăcinile locale pe diferite scene ale lumii.

Cotos Robert – president Asociatia Maramures Heritage
Baia Mare, Maramures county, Romania
Web: www.regiomm.ro

Sâmbătă, 4 octombrie 2025, a plouat mocănește la Sighet. Și totuși… impulsionați de Cluburile Rotary Sighet, Rotary Sighetu Marmației Voievodal, Rotaract și Interact, aproape 70 de participanți curajoși au înfruntat – începând de la ora 11:00 fix – capriciile vremii și au demonstrat că au o inimă mare și… sănătoasă.

De la Curtea Veche până în parcul Grădina Morii, „echipa” participanților a confirmat pe teren că prevenția este mai importantă decât sedentarismul. În parcul Grădina Morii, reprezentanții Clinicii RED au efectuat doritorilor investigații medicale, TOP MARKET le-a oferit Aqua Carpatica celor însetați, au „testat” mere eco (cultivate de un coleg rotaryan), iar tombola (cu obiecte oferite de PLIMOB S.A., VALMEDY și Cluburile Rotary) a fost momentul „fiebinte” al zilei. S-au bucurat de aprecieri și produsele dentare oferite de RED Medical Center. Și, nu în ultimul rând, o parte a infrastructurii de lucru a fost asigurată de Hotelul Grădina Morii.

Concluzia participanților: fie vremea cât de rea/ vom „vota” cu INIMA!

Dacă nu ne credeți, urmăriți VIDEO-ul:

Autor (foto&video&text), Ion MARIȘ 

Bursa Dr. Julius Morar (Mandel) a fost inființată în anul 2023, cu sprijinul familiei regretatului doctor, de către Asociația Maramureș Heritage.

Această bursă se adresează elevilor claselor VII – XI din cadrul unităților școlare maramureșene. Elevii trebuie să realizeze un proiect școlar având ca subiect moștenirea evreilor din localitățile lor sau alte subiecte care au legătura cu cultura evreilor din România (se punctează în plus dacă temele abordate au legătură cu județul Maramureș). La finalul anului școlar 2025-2026 se vor acorda trei burse, fiecare în valoare de 500 RON.

Cei interesați trebuie să trimită un e-mail la [email protected] cu titlul proiectului – nume elev – unitate școlară. Mai multe informații și detalii se pot obține la adresa de e-mail, menționată mai sus.

Proiectele realizate se vor trimite până în data de 15 mai 2026, pe adresa de e-mail [email protected], însoțite de o scrisoare de recomandare din partea unui profesor de la școala elevului/ei și poze de la prezentarea proiectului în fața clasei sau în cadrul unității de învățământ.

Beneficiarii acestei burse, vor fi aleși de către reprezentații familiei Dr. Julius Morar și președintele Asociației Maramureș Heritage.

Nu este o bursă socială și nici o bursă de merit! Scopul acestei burse este ca tinerii să descopere, cerceteze și să cunoască istoria și cultura evreilor maramureșeni.

Dr. Julius Morar (Mandel) s–a născut în Baia Mare la 22 iulie 1915. Părinții săi au fost Margit și Menhart Mandel.
Iubita și frumoasa lui soră mai mare, Buschke, a fost Miss Transilvania și s-a căsătorit cu doctorul Berkowitz din Satu Mare. Au avut un fiu, Tomi. Toți trei au murit la Auschwitz când Tomi avea doar opt ani.
Julius și fratele său mai mare, Artur, au urmat amândoi facultatea de medicină din Cluj, o raritate atunci pentru orice familie, mai ales evreiască. Artur a devenit medic obstetrician/ginecolog, în timp ce Julius a devenit medic internist specializat mai întâi în dermatologie și mai târziu în boli infecțioase. Ambii frați au fost în lagăre de muncă forțată. Din păcate, Artur a murit de tifos într-un astfel de lagăr.
Iulius s-a întors în Baia Mare după cel de-al Doilea Război Mondial, însă întreaga lui familie a fost ucisă. Începând cu curaj, lucru pe care l-a făcut în mod repetat de-a lungul vieții sale lungi, Julius s-a căsătorit cu Olga Matyas și au avut trei copii, George, Susan și Eva. În 1961 au emigrat în Israel, lăsând totul în urmă. Datorită generozității miraculoase a domnului Julius Steinberg,în 1965 au ajuns în SUA.
De-a lungul vieții sale, doctorul Morar, cu vocea sa profundă, integritatea, strălucirea și smerenia, i-a impresionat imediat pe toți pe care i-a întâlnit ca tzadik.

Cotos Robert – president Asociatia Maramures Heritage
Baia Mare, Maramures county, Romania
Web: www.regiomm.ro

Salut, Sighet!

Rotary Club Sighet, Rotary Club Sighet Voievodal, Rotaract Club Sighet și Interact Club Sighet, împreună cu Societatea Română de Cardiologie și Forumul Naţional de Prevenție, continuă și în anul 2025 programul „Promenada Inimilor” prin care îşi propun să încurajeze populaţia oraşului să facă mişcare, ca mijloc de prevenţie a bolilor cardiovasculare, cu ocazia Zilei Mondiale a Inimii.

„Promenada” din municipiul Sighet are o lungime de aprox. 3 km și va avea punctual de pornire de pe Platoul de la Curtea Veche, Aleea/ Strada Mihai Eminescu, Parcul Grădina Morii. Parcurgerea traseului va avea loc sâmbătă, 04 octombrie 2025, de la ora 11:00, prin organizarea unei plimbări în grup, la care sunt invitați  să participe toți locuitorii Sighetului. La finalul promenadei, într-un spațiu special amenajat, asistați de personal medical, doritorii vor putea beneficia de inverstigații medicale gratuite (tensiunea arterială, nivelul glicemiei etc.). După Promenadă va avea loc o atractivă… TOMBOLĂ CU PREMII!

Programul iniţiat de Fundaţia Irlandeză a Inimii şi implementat deja în peste 15 ţări europene, „Promenada Inimilor”, a avut un succes deosebit şi printre români. În România, programul a fost lansat în 2013, în ultimii ani participând mii de persoane în lupta împotriva bolilor cardiovasculare.

Promenada Inimilor 2025: PAȘI MICI pentru o INIMĂ MARE!

Salut, Sighet!

Între 2 și 4 octombrie 2025, vor avea loc Conferințele Dilema la Baia Mare, oraș în care acest proiect cultural itinerant ajunge pentru prima dată. Partenerul cultural al acestei prime ediții este revista Nord Literar.

Invitații ediției băimărene a Conferințelor, în ordinea prezenței lor pe scenă, sînt: Cristina Cojocaru, Alexander Baumgarten, Cosmin Popa, Alina Necșulescu,  Nicolae Weisz și Horia-Roman Patapivici. În fiecare seară, de la ora 18:00, vor avea loc două evenimente, după cum urmează:

JOI, 2 octombrie 2025
18:00 Cristina Cojocaru
19:30 Alexander Baumgarten

VINERI, 3 octombrie 2025
18:00 Cosmin Popa
19:30 Alina Necșulescu

SÂMBĂTĂ, 4 octombrie 2025
18:00 Nicolae Weisz
19:30 H.-R. Patapievici

Sub titlul Minunata lume veche,  invitații conferențiari vor vorbi despre tradiție și raportul ei cu noutatea, despre ceea ce, vrînd-nevrînd, moștenim pentru ca, apoi, să alegem sau nu să transmitem mai departe.

Există o singură versiune bună și folositoare a noului – aceea care se creează respectînd vechiul. Chiar dacă îl contrazice, chiar dacă îl neagă. „Minunata lume veche” este, poate, un pleonasm, pentru că lumea în care trăim este, în esența ei, veche. Tot ceea ce e nou devine vechi din prima secundă a existenței sale, iar lumea în care trăim este atît de grăbită și de nouă, încît produce vechiul cu un ritm pe care noi, trăitorii, aproape că nu-l mai putem gestiona.

A vedea minunăția lumii vechi înseamnă, de fapt, a vedea minunăția lumii. Însă lumea veche nu e minunată ca atare, prin alcătuirea ei sau prin cuprinsul ei. Lumea veche este minunată pentru că deșteaptă în om cea mai de preț dintre toate însușirile sale: discernămîntul. Lumea veche vine către noi cu bune și cu rele, iar omul este chemat să își croiască viața făcînd mereu diferența între aceste bune și rele.

Această ediție a „Conferințelor Dilema” este un exercițiu de discernămînt și, astfel, este un exercițiu de admirație a minunățiilor lumii vechi. Iată, dilematicii vin pentru prima dată la Baia-Mare propunîndu-vă o sănătoasă așezare în cea mai importantă dilemă a zilelor noastre și a tuturor zilelor tuturor oamenilor, în general: ce e cu adevărat minunat în minunata lume veche? (Sever Voinescu, redactor-șef al revistei Dilema, moderatorul evenimentelor)

PROGRAMUL DETALIAT
(intrarea este liberă la toate evenimentele, în funcție de locurile disponibile)

Joi 2 octombrie 2025

18:00 Cristina Cojocaru: Moștenirea – o istorie a patrimonializării în spațiul românesc

Cu excepția câtorva gesturi manifeste de păstrare și restaurare a moștenirii trecutului, făcute de unii dintre voievozii locali, preocuparea sistematică pentru patrimonializarea culturii materiale vizuale a debutat în spațiul românesc abia la mijlocul secolului al XIX-lea, în strânsă relație cu fondarea statului național și cu definirea identității acestuia printr-un „specific” cultural și spiritual. Este determinant faptul că, la acel moment, primele artefacte învestite cu statutul de monument sau obiect de patrimoniu au fost construcții ecleziale și fragmente ale acestora sau piese din inventarul cultului creștin: vase liturgice, cruci, icoane, veșminte și mobilier bisericesc. De atunci și până astăzi, trecând prin anii interbelici, perioada comunistă și deceniile de tranziție postdecembristă, conservarea și restaurarea patrimoniului artistic, cu precădere a celui sacru, a reprezentat pentru fiecare etapă din istoria României un vector de promovare a unor idei și regimuri politice, un instrument de reprezentare, legitimare și chiar de propagandă, o formă de reziliență și depozitare a memoriei ocultate, dar și o resursă cu potențial de exploatare financiară.

19:30 Alexander Baumgarten: Adevărul tradiției poate fi plagiat?

Vă voi transmite uimirea mea născută din lectura autorilor medievali, care se plagiau adesea reciproc, credeau ca este o onoare să copiezi din autorii vechi, aveau un cod și o metodă a copierii tradiției și a autorității. Dar trăiesc într-o lume modernă, cu un cult romantic al creatorului și al noutății. Atunci, vreau să arăt că etica damnării plagiatului este ineficientă dacă apelează doar la cultul noutății, dar că ea devine relevantă dacă asumă transmiterea adevărului.

Vineri 3 octombrie 2025

18:00 Cosmin Popa: Nostalgia totalitară ca preludiu al autoritarismului

De ce nostalgia totalitară nu este o formă de evocare a trecutului ci una de distorsionare a realității. Cum funcționa de fapt ceaușismul și cât a rămas din el in noi. O discuție sinceră despre cine suntem și de ce unii dintre noi par că vor să se întoarcă într-un trecut care nu s-a încheiat.

19:30 Alina Necșulescu: Tradițiile între memorie și uitare

Tradițiile nu sunt doar relicve, ci forme vii de memorie care dau coerență comunității. Uneori ne leagă, ca la nunți, pomeni sau în ospitalitatea gazdei, alteori, duse la exces, ne copleșesc. Le putem respinge ca „forme fără fond” sau le putem confunda cu etichete de raft, dar dorul de sens rămâne. Între nostalgia după certitudini și rușinea de a fi „prea românesc”, unde se află măsura? Tradițiile ne pun mereu în fața dilemei: ce păstrăm și cum reinvestim vechiul cu viață în prezent?

Sîmbătă 4 octombrie 2025

18:00 Nicolae Weisz: Paseistul bine temperat

„Am fost şi-om fi”, spune o vorbă din Maramureş. Azi, aici, acum, va fi vorba mai mult de „am fost”. Flashuri extrem de subiective, îngrămădite nu calendaristic, ci alandalistic. Cine va avea răbdare să reconstituie dinozaurul (subspecia Tyrannosaurus) din oscioarele de tip iadeş propuse va cunoaşte satisfacţiile unui paleontolog curios… Dar, atenţie: “Curiosity killed the cat!”

19:30 H.-R. Patapievici: Despre tradiție în epoca inovației ca obligație a noului

În ce constă realitatea vieții noastre? În faptul că toată lumea din jur vrea să schimbe în permanență totul, fără să ne întrebe nimeni nimic. Experiența fundamentală a vieții noastre este noul ca obligație, cu corolarul lui, păstrarea vechiului ca imposibilitate. Ne e foarte greu să înțelegem că a existat un timp în istoria omului în care experiența fundamentală a vieții era vechiul ca obligație, noul ca imposibilitate. Voi încerca să prezint în conferința mea o idee despre cum a apărut în lumea noastră mai întîi noul, apoi o artă nouă, apoi o cultură a noului și o morală a noutății, în fine, o civilizație a noului cu orice preț. Voi confrunta fiecare dintre aceste etape cu atitudinea pe care fiecare dintre ele a avut-o față de vechi și față de tradiție, văzută ca o realitate a vechiului ori a învechitului.

____
Conferințele Dilema la Baia Mare sunt organizate de revista Dilema, Grupul pentru Management și Mediere Culturală și Prietenii Dilemei
Partener strategic: UniCredit Bank
Sponsori: Philip Morris România, PGA Electric, Allianz-Țiriac, Electroplast, Dr. Max România
Parteneri: Amrop, Cărturești, Revista Nord Literar, Colegiul Național Gheorghe Șincai Baia Mare

Comunicat de presă