Lansarea culegerii de pricesne, cântece religioase și colinde „CÂNTA-VOI DUMNEZEULUI MEU”

Joi, 21 august 2025, ora 12:00, la Centrul Cultural Pastoral „Sfântul IOSIF MĂRTURISITORUL” din Sighetu Marmației (sala festivă Episcop dr. Vasile Stan) va avea loc lansarea culegerii de pricesne, cântece religioase și colinde „CÂNTA-VOI DUMNEZEULUI MEU”, autor prof. Gheorghe Gh. POP.

Moderatorul evenimentului: Protopop Dan Ioan SIDĂU.
Prezintă: Arhid. Prof. Dr. Ioan ARDELEAN, Prof. Doina VOINA, Înv. Maria ONIȚA.

Va urma un RECITAL DE PRICESNE susținut de Corul Bisericii cu Hramul „ADORMIREA MAICII DOMNULUI”, dirijor Gheorghe Gh. POP. Preotul paroh al Bisericii cu Hramul „Adormirea Maicii Domnului”: Vasile Aurel POP.

La eveniment participă Preasfințitul Părinte TIMOTEI SĂTMAREANUL, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului.

Vă asteptäm eu drag la un eveniment de suflet, în care muzica și credința se împletesc armonios!

Centrul Cultural Pastoral „Sfântul Iosif Mărturisitorul” Sighet




Sighet: Dublă lansare de carte în… fabrică!

Pentru a marca cei cincizeci de ani de la înființarea Întreprinderii Mecanice din Sighet – cunoscută la începuturile existenței acesteia ca „Fabrica de Șuruburi” – actualmente S.C. Mecanica Sighet S.A. (manager – Claudiu Prodan), având același profil și azi, doi foști angajați (din personalul TESA) vor lansa sâmbătă, 16 august 2025, două cărți. Va fi un eveniment inedit: dublă lansare de carte într-o… fabrică.

Cele două volume de proză, ambele proaspăt ieșite de la tipar (Aska Grafika Sighet), au fost tipărite la Editura Valea Verde din Sighet și sunt semnate de Ion MARIȘ („Cu spatele la Centru”) și Gheorghe MIHĂIESCU („Vibrochenul și Veverița”).

Lansarea de carte va fi însoțită și de o mică expoziție de sculptură, autorul lucrărilor fiind cunoscutul sculptor Ion BLEDEA (și el fost… „șurubar”).

Salut, Sighet!




România va intra în Cartea Recordurilor cu Masa care Unește!

Pe 13 septembrie 2025, o masă impresionantă, întinsă pe 2,7 km în șanțurile cetății Alba Carolina din Alba Iulia, va fi atestată de Guinness World Record drept cea mai mare masă din lume realizată integral din materiale reciclabile. Sunt doar 10.000 de locuri disponibile pentru cei care vor să ia parte la record. Înscrierea gratuită pe masacareuneste.ro

Masa care Unește, un proiect unic în România,  va avea loc pe 13 septembrie 2025 în Alba Iulia. Este vorba despre o masă cu lungimea de 2,7 km care va fi amplasată în șanțurile cetății Alba Carolina, și care va intra în istorie drept cea mai lungă masă din lume realizată din materiale reciclabile. Recordul va fi atestat de Guinness World Records în prezența unui reprezentant al organizației.

Pe lângă ocazia unică de a intra în Guinness Book, organizatorii și partenerii proiectului vor oferi o masă gratuită tuturor celor înscriși la eveniment, alături de alte surprize.  Una dintre acestea constă în faptul că mâncarea va fi servită pe o farfurie ediție limitată din ceramică, concepută special pentru Masa care Unește. Acestea va fi oferită participanților drept amintire și dovadă a participării lor la un record mondial.

Participarea este GRATUITĂ, iar accesul la eveniment se va face în baza unui bilet cu valoare 0. 10 000 de oameni din toate colțurile țării sunt așteptați să ia parte la experiența Masa care Unește. Înscrierile se pot face atât individual cât și ca grup și sunt deschise oricui, fie că vorbim de familie, prieteni, vecini, colegi de muncă, ONG-uri, companii sau instituții publice. Acestea se pot face pe www.masacareuneste.ro, acolo unde se regăsesc mai multe informații despre proiect.

„Masa care Unește este modul nostru de a arăta că solidaritatea se construiește din gesturi simple: o conversație, un zâmbet, o masă împărțită. Ne dorim să demonstrăm cât de mult poate schimba comunitatea un proiect pornit din inimă și deschis tuturor, să avem ocazia mai des să stăm la aceeași masă, într-o societate în care găsim mai multe motive să ne separăm de ceilalți decât să ne apropiem.” a declarat Alexa Vîlcan, inițiatoarea proiectului.

Masa care Unește este un proiect inițiat de Asociația Bloom the World și Magic Maker Communication, realizat cu sprijinul următorilor parteneri: Vel Pitar, Elit, Elfi, Fabrica de Ambalaje Cartonate, CTC Group, Fabrica de Porțelan Apulum, Exotic Fruit, Dupex, Traust Construct, La Vizitiu, Garage Flowers, D’ale lui Vesa.

Despre Bloom the World

Asociația Bloom The World a luat naștere din dorința promovării creative a tradițiilor românești și a sustenabilității. Fondată în 2019, organizația s-a remarcat prin evenimente spectaculoase ce îmbină natura, cultura și gastronomia locală. Printre acestea se numără masa organizată în Peștera Meziad, o experiență inedită care a transformat un spațiu natural unic într-o adevărată scenă culturală și culinar sau o masă pe masivul Muntele Mic, în Munții Retezat. Aceste inițiative reflectă angajamentul organizației de a crea experiențe memorabile, inspirate de autenticitatea românească.

Despre Magic Maker Communication

Magic Maker Communication este o agenție de comunicare, parte a grupului UNTOLD Universe, specializată în PR, strategie de brand, relații media și organizare de evenimente. Cu o experiență solidă în comunicarea strategică integrată, Magic Maker Communication a promovat proiecte din diverse domenii precum entertainment sau business care aduc împreună comunități și lideri de opinie. Agenția a contribuit la dezvoltarea unor inițiative menite să genereze schimbări pozitive în societate.

Comunicat de presă

 




Semn de carte: Preot Dr. Nicolae Lauruc – „Temeiuri biblice ale învățăturilor ortodoxe”

Volumul recent apărut „Temeiuri biblice ale învățăturilor ortodoxe”, autor Preot dr. Nicolae Lauruc (tehnoredactare – Camelia Matruk, lector de carte – pr. cons. Marius N. Lauruc, tipar – Aska Grafika) a fost tipărit cu binecuvântarea Î.P.S. Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului.

„Este dureros să constatăm că se acordă mai multă atenție ecranelor pământești decât ecranului cerului. Se fac înregistrări exagerate pe ecranele tehnicii digitale. Sărbătoarea nu mai este sărbătoare, Cununia nu mai este Cununie, onomastica nu mai este onomastică etc. dacă nu sunt puse pe Fcebook! Oamenii petrec ore în șir cu ochii pe ecranele pământești. Asta înseamnă deconectarea noastră de la comuniunea pe care trebuie să o avem permanent cu Dumnezeu și Sfinții Săi. Această lucrare trebuie să fie prioritară. Dușmanul nostru nevăzut a înmulțit necazurile, grijile, durerile și suferințele noastre, iar apoi ne îndeamnă să căutăm rezolvarea acestora în ecrnele pământești. Acesta e, de fapt, scopul lui să ne distragă atenția de la cer. (Preot dr. Nicolae Lauruc – fragment din volumul „Temeiuri biblice ale învățăturilor ortodoxe”, 2025)

Salut, Sighet!

 




Festivalul Concurs de Muzică Folk „Floare de Colț” 2025 – ediția a XIII – a

Centrul Cultural Sighetu Marmației, anunță desfășurarea celei de-a XIII-a ediții a Festivalului Concurs de Muzică Folk „Floare de Colț”, ce va avea loc în perioada 16-17 august 2025, în Parcul „Grădina Morii” din Sighetu Marmației.

Pe parcursul celor două zile, iubitorii de muzică folk vor putea asculta interpretări autentice ale artiștilor participanți la concurs, dar și momente speciale susținute de artiști de renume din scena folk românească.

În cadrul festivalului, vor urca pe scenă: Dianna, Ștefan Orfescu, Dinu Olărașu, Trupa T.V.A (Trupa cu Valoare Adaugata – Teo Boar , Vlady Cnejevici, Adrian Vascu, Dorin Andone), Jacqueline, Cosmin Vaman. Adrian Beznă, Țapinarii, Ducu Bertzi & Friends.Prezentatorul festivalului va fi carismaticul actor Adrian Păduraru.

Evenimentul promite o atmosferă de neuitat, răspândind emoție, tradiție și pasiune pentru muzica folk.
Vă invităm să fiți alături de noi pentru a susține și descoperi noi talente, precum și pentru a savura momente de neuitat alături de artiștii consacrați.
Vă așteptăm cu drag la Festivalul „Floare de Colț” – un prilej de bucurie, muzică și tradiție!

Centrul Cultural Sighetu Marmației




La Școala Doctorală, domeniul FILOSOFIE, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – Centrul Universitar Nord din Baia MARE, cinci teze de doctorat în etapa de presusținere

În acest an aniversar cînd sărbătorim 25 ani de la inființarea Specializării FILOSOFIE – JURNALISM, (în cadrul fostei Universități de Nord Baia Mare), luni, 28 iulie 2025, în Sala de Conferințe a Bibliotecii Centrului Universitar Nord din Baia Mare, a prestigioasei Universitați Tehnice din Cluj Napoca, s-a desfășurat într-o atmosferă epistemică extrem de intensă și dinamică presusținerea a cinci Teze de Doctorat, Domeniul Filosofie. Până la acest eveniment științific, de-a lungul anilor, au fost susținute referate științifice în cadrul Programului individual de pregătire, au fost publicate studii științifice în reviste de specialitate, au fost prezentate studii științifice din tezele de doctorat în cadrul Conferințelor științifice Naționale și Internaționale, au fost publicate cărți.
Cele cinci teze de doctorat au fost riguros analizate prin testul de antiplagiat TURNITIN. Rezultatele au fost pozitive și tezele nu prezintă niciun element de plagiat.
Comisia de îndrumare și integritate academică a analizat cu foarte mare exigență fiecare  Teză de doctorat care a fost prezentată, evidențiind ideile novatoare, obiectivele propuse, structura și complexitatea problematicii, actualitatea ideatică a temelor.

Componența Comisiei de Îndrumare și Integritate academică: Președinte – Prof. univ. dr habil Daiana FELECAN; Coord. teze de doctorat –  Prof. univ. dr. emerit Petru DUNCA, Prof. univ dr. Dan Gabriel SIMBOTIN; membri – Conf. univ. dr. habil Vasile Cătălin BOBB, Prof. univ. dr. Ion DUR.

Tezele de Doctorat prezente  în acestă Etapă de Presusținere au fost: FILOSOFIA ISTORIEI la VASILE PÂRVAN – drd. Claudiu Ioan HOLDIȘ, coord. științific Prof. univ. dr. habil  Petru DUNCA; METAMORFOZELE SOFISTICII CLASICE. RECONFIGURĂRI ȘI PERSPECTIVE CONTEMPORANE – drd. Ingrid OROSZ, coord. științific Prof. univ. dr. Dan Gabriel SÎMBOTIN; DISCURSUL PUBLIC ȘI NOUA PARADIGMA A CORECTITUDINII POLITICE – drd. Denis Mihai COVACI, coord. științific Prof. univ. dr. Petru DUNCA;PARADIGMA „NOUL ADEVĂR”, TRANSFORMAREA CUNOAȘTERII UMANE SUB INFLUENȚA NEW MEDIA – drd. Anton MIHIȘ, coord. științific Prof. univ. dr. Dan Gabriel SÎMBOTIN; FILOSOFIA LUI FRIEDRICH NIETZSCHE ÎN POLITICA NAZISTĂ. PERSPECTIVE ALE FILOSOFIEI POLITICE – drd. Melisa Lavinia POP (căs. Mateaș).

Comisia a evidențiat  efortul exegetic deosebit al doctoranzilor și mai ales faptul esențial că aceștia  sunt extrem de performanți la nivel național în planul cercetărilor de profil.

      Prof. univ. dr. emerit Petru DUNCA 

 

Foto: lector univ. dr. Andrei ACHIM




Urări din Țara Maramureșului: La mulți ani, Florentin NĂSUI!

Am mulți prieteni, cunoștințe, care au reușit în viață, confirmându-și visuri din copilărie și adolescență. Există, aș zice, însă, o mistică a visului. Nu întâmplător se spune că vei fi în viață ceea ce ai visat să fii. Adică, în mare măsură, ești proiecția propriului vis din etapele inocente ale vieții.  Se confirmă mai mult sau mai puțin, dar visul poate rămâne o sursă de optimism important în confruntările cu provocările inevitabile. A nu se interpreta visul cu predestinarea, dar nici nu putem ignora relația cu taine încă nedeslușite. În vis te poți întoarce în trecut și proiecta în viitor în egală măsură.
Deși nu am avut inspirația să-l întreb, tind să cred că Florentin Năsui a visat și a dorit să fie jurnalist. A prins ocazia și a făcut studii, necesare oricărei profesii, care să te valideze. A avut convingerea că are disponibilități de talent menite să-i suțină cariera, care, iată, se întinde  pe o distanță temporală de peste patru decenii în publicistica maramureșeană.
Cariera lui este profund legată, în prima etapă, de cotidianul „Pentru socialism”, până în decembrie 1989, când alte opțiuni nu erau posibile. O bună ocazie  de-a întâlni în această redacție intelectuali cu vocație, scriitori înzestați cu abilități pe care le-au valorificat în a face dintr-o publicație  subordonată ideologic una dezirabilă și cu o curajoasă deschidere spre fenomenul cultural. Adică un colectiv de redacție stimulativ  pentru cariera unui jurnalist tânăr. „Graiul Maramureșului”, reluând numele unui cotidian din perioada interbelică, i-a oferit lui Florentin  misia jurnalistică de a se focaliza pe viața publică, culturală, din Maramureșul Istoric.
A devenit partener atent, onest pentru instituțiile publice, observă metamorfozele din viața economică, socială, în mediul rural și urban, surpinde evenimentele publice și face să rezoneze spre publicul cititor, în anii ’90, cu un tiraj de peste douăzeci de mii de exemplare! O face cu dedicație, deontologie și etică profesională, refuză să substituie evenimentul exemplar cu cancanul efemer, mizând pe relevanță socială și culturală. Optează pentru onestitate și corectitudine, ceea ce l-a făcut credibil și respectat.
Nu în ultimul rând, a realizat interviuri cu personalități maramureșene, care sunt și ele relevante pentru noi și pentru cariera lui. Sunt unul dintre beneficiari și îi mulțumesc pentru generozitate. Precum Gheorghe Pârja, colegul și „nașul” lui jurnalistic Adrian Marchiș, binecunoscutul jurnalist la Radio România Actualități, Florentin Năsui a fost la rându-i mereu prezent la evenimentele la frații români din Transcarpatia (Ucraina) și le-a făcut cunoscute prin generoase materiale publicate în „Graiul Maramureșului”.
Putem spune că jurnalistul și prietenul Florentin Năsui și-a construit o operă cu valoare de „martor” a vieții sociale, politice, economice și culturale în Maramureș, de neocolit pentru o corectă înțelegere a trecutului nostru imediat, adică a ultimelor decenii.
Aș vrea să cred că nu a renunțat la ideea de a publica într-o nouă carte materiale jurnalistice ce merită să revină în circuitul publicistic.
În acest moment aniversar îi doresc cu sinceritate și prietenie „LA MULȚI ANI!”, cu sănătate și bucurii pe îndestulate!

Gheorghe Mihai BÂRLEA

* * *

Profesia este precum o statuie. Cei interesați de destinul unui om îi deslușesc viața și o reproduc ca o fotografie. Cei care se respectă nu folosesc retușul. Deși lumea noastră este plină de întoarceri pe dos. Am învățat din pruncie ca lucrurile reușite să le povestesc când se ivește prilejul. Așa mi s-a întâmplat cu acest text. Am învățat multe de la marele scriitor, cu rădăcini sighetene, Alexandru Ivasiuc, despre Marmația de frontieră, din romanul lui APA. Și acum, aici, la frontieră, pe Tisa, viaţa arată altfel. Dar nu toată lumea o vede în forma ei iluminată. Trebuie cineva să-i decupeze tâlcul. Aşa a fost inventat de realitate jurnalistul Florentin Năsui. Aici, la frontieră, omul este nevoit să se oprească, dar gândul lui poate trece până dincolo de orizont. Pentru cei care preţuiesc vuietul vremii ştiu că legea marginii de ţară are un registru de vamă. În care cronicarul scrie despre cum merge lumea.
Timp de peste patru decenii, în rolul omului cu scrisul la graniţă, a fost distribuit de soartă şi de patima lui pentru realitate jurnalistul Florentin Năsui. Căruia i s-au dat în grijă vreo trei văi, două maluri de apă şi un Maramureş muşcat. Rar mi-a fost dat să întâlnesc în viaţă un confrate care poartă cuvântul tot timpul în dreptul inimii. (Poate regretatul nostru prieten şi coleg Gheorghe Peter, născut şi el de veghe în Marmaţia). Florentin are câteva calităţi care sunt trepte de urcare spre suflet. Ştie că timpul se măsoară cu lumina şi întunericul, cu anotimpurile, dar mai ales cu cuvântul. Ştie că din viaţa asta trecătoare doar memoria și conştiinţa locului rămân mărturia unei epoci. Jurnalistul din el crede că nu există învechire în adevărul din verbe şi substantive. Niciodată nu şi-a potrivit gândirea, nici cuvintele pe muzici false.
Deși s-a retras într-o meditație a vieții, scrisul lui rămâne, alină lumea, o provoacă, dar poate să o facă să cânte. Stă mărturie de ziar și carte. Lui Florentin, un fin iubitor de istorie, i-a fost hărăzit să aibă reşedinţa pe frontieră. Dar spiritul lui căutător cutreieră ţara şi câteva teritorii europene. Un bun partener de dialog. Lectura fiind energia care nu lasă să ruginească profesia. Ca absolvent al Facultăţii de Jurnalism din Bucureşti a avut preţuire pentru breaslă. Pentru meserie. Pe lângă miile de articole, şi-a pus numele şi pe o carte cu dialoguri care-l reprezintă. Florentin Năsui este memoria activă a marilor manifestări din Marmaţia. Care-i dau nobleţe. Printre ele, la loc de cinste, stă Festivalul Internaţional de Poezie. Și Serile de Poezie de la Desești. Despre care Florentin are o avere de imagini.
Este cronicarul celebrului Memorial de la Sighet. Este jurnalistul care a trecut frontiera (fără vamă) la românii din dreapta Tisei. De unde a scris reportaje memorabile, care fac parte din patrimoniul jurnalistic al Maramureşului. Adunate într-o carte ar deveni un document de preţ, o mărturie despre oameni, locuri şi evenimente din istoia recentă. Zic asta deoarece scrisul lui are toate datele unui reportaj literar de calitate. Şi aici Florentin se aşază la frontiera dintre jurnalism şi proză. Fiecare număr din Graiul, care a purtat numele lui Florentin Năsui, are un ecuson în plus. Pentru Florentin Năsui, „Graiul Maramureşului” este locul de lângă inimă. (Mi-a spus-o nu o dată). Ca om, Florentin este un dor de oameni. În prezenţa lui, sufletul devine o pasăre în odihnă, curiozitatea lumii sporeşte, iar paşii umani parcă măsoară altfel timpul.
Adevărul este că nu-mi pot imagina Marmaţia fără Florentin. Deşi și-a schimbat reședința. Dacă nu mă credeţi, puteţi să-i întrebaţi pe Echim, Bârlea, Slujeru, Pralea, Todea, Marchiş, ori Dorel Codrea. Treceţi Tisa la Jotu, Opriş, Hrin, ori Botoş. Ori colegi din redacţia ziarului nostru. Câți am mai rămas.
Textele lui au fost iubite de cititori! Au rămas repere despre o realitate bine descifrată de el. A pus multe întrebări. În acest context mă simt dator, în numele adevărului, să spun că Florentin rămâne un reporter redutabil. Agreat și premiat. Cuvine-se să vă spun că în aceste zile, 30 iulie, Florentin Năsui, împlineşte şapte decenii de viaţă. Peste patru decenii la masa de scris. La mulţi ani, distinse coleg şi prieten! Preţuire familiei!

Gheorghe PÂRJA
(Articol publicat în „Graiul Maramureșului”)

***

„Materialele”  lui Florentin Năsui (consemnări, reportaje, interviuri) sunt un festin continuu de  jocuri de cuvinte, umor și aluzii fine, deschideri de multiple interpretări, poante, piedici sistematice puse înțelegerii  facile, clare, directe a subiectelor abordate, iscodiri, provocări. Acestea ar fi câteva din „ingredientele” textelor comise de condeierul și ziaristul Florentin Năsui. – Un curcubeu deasupra și un caleidoscop („kuker”!) spre înăuntrul realității.
Pe lângă acest gen de diarist, Florentin mai este un fotograf luminător și un epigramist cu har. Încât, îți vine să te întrebi dacă septuagenariatul de-l celebrăm aici este unul pe bune, ori vreo poză fotoshopată sau vreo tainică epigramă de-a sa…
Pentru că un spirit tineresc perpetuu îl  animă. La Mulți Ani, domnuc!

Marin SLUJERU

* * *

Din câte am auzit pe la 30 iulie 1955 Florentin NĂSUI era, în timp, proiecția unui bărbat de 70 de ani acoperit din cap până în picioare, adică în întregime, de vopsea tipografică luminată de Cuvânt, un cuvânt nedureros, dar care, de multe ori, lasă pe pagina albă a ziarului o rană profundă, ca o tăietură de cuțit bine ascuțit.
Florentin Năsui, ca făptuitor al reportajului, al știrilor de dincoace de Deal (nu i s-a pus în zadar pecetea „ziaristul de la frontieră”), sau intervievator s-a identificat de fiecare dată cu „materialul clientului” plasându-se de fiecare data în centru, dar făcând loc și celuilalt, riscând, de altfel riscul este meseria lui, să devină „inamicul public” numărul unu al celui deopotrivă tiranizat și ironizat de propriile lui viziuni.
Florentin Năsui a supraviețuit unui accident vascular minor, ceea ce l-a „înrăit” în a deveni o imagine vie în spațiul public, a fost crucificat pe o cruce de hârtie rezistentă la temperaturi ridicate în timpul coacerii cuvântului într-un cuptor de gheață. Apucându-te să-i recitești textele jurnalistice, încă de la debutul său publicistic, vei constata că și-a „croit” un stil jurnalistic propriu, al său, devenind un despărțitor de modă jurnalistică, causticitatea sa rămânând neînțeleasă până astăzi.
Cu timpul, lăsându-se impresionat de propriul talent și l-a folosit plasându-l strategic la pândă, într-o „crâșmă informală” dar în care el, în carne și oase, nu a intrat niciodată. Textele sale poetic-jurnalistice (aici într-o oarecare înghesuială ar încăpea, ar avea loc și cuvântul hâtru) ne demonstrează cu asupra de măsură flerul său jurnalistic, dar numai după ce a fost decodificat. „Petreceri prin Țara Maramureșului”, Editura „Valea Verde, Sighetul Marmației, 2010, cartea sa cu dialoguri care-l reprezintă „este memoria activă a marilor manifestări din Marmaţia […] . Printre ele, la loc de cinste, stă Festivalul Internaţional de Poezie. Despre care Florentin are o avere de imagini. Este cronicarul celebrului Memorial de la Sighet. Este jurnalistul care a trecut frontiera (fără vamă) la românii din dreapta Tisei. De unde a scris reportaje memorabile care fac parte din patrimoniul jurnalistic al Maramureşului. Adunate într-o carte ar deveni un document de preţ, o mărturie despre oameni, locuri şi evenimente.[…] …scrisul lui, cînd nu este elaborat sub presiunea firească a cotidianului, are toate datele unui reportaj literar de calitate. Şi aici Florentin se aşază la frontiera dintre jurnalism şi proză.” (Gheorghe Pârja).
Jurnalist-artist Florentin Năsui a demonstart că textele sale, între noi fie vorba, sunt invadate de poezie. Dar Florentin Năsui a „descoperit” și poezia imaginii continuând să „modeleze” cuvântul cu imaginea. Personaj de excepție în lumea de dincoace de Deal ne va fi dor când noi nu vom mai fi.
Trebuie să vă spun că, la împlinirea frumoasei vârstei de șapte (7) ani, (cu bună-știință am omis un zero, nu-i nici o greșeală), tolănit pe scaunul din spate al unui spațiu ce traversează tăcut Munții Gutâi (așadar Dincolo!) mă bucur să-i fiu aproape și să-i spun „La mulți ani”, prietene!

Echim VANCEA

* * *

Florentine, deși te-ai dat „ascuns” dincolo de deal, acolo unde zici că te ocupi de flori, floricele, fructe aromate și alte delicatese,  noi nu uităm că ești sighetean și că ai avut ani buni (și zile bune!) intervenții jurnalistice (mai mult sau mai puțin „degustate” pașnic), prin care – cu voia ta (amin!) – lăudai sau criticai (nu chiar pe înțelesul tuturor) tot ceea ce întâlneai în lungile promenade investigaționale, cu ținte sustenabile. Ar fi cazul, tinere septuagenar, să-ți reamintești (măcar azi) cum arată… Orașul. Relaxarea doar la biblioteca sătească nu-i suficientă! 🙂
Nu-mi vine să cred că la vârsta asta frumoasă taci (cuminte) și reușești să te abții de la comentarii (scrise și nu doar gândite). Sunt convins că volumul la care lucrezi intens (așa spun pe surse consătenii tăi), continuarea „petrecerilor” din anul 2010, îl vei publica tot la Editura Valea Verde de aceea, conform trendului, te „provoc” să-mi promiți că-mi predai manuscrisul nu mai devreme de 2030.
Așteptăm cu nerăbdare să te revedem, să-ți oferim atenția și „tradiția”  noastră concentrată, urbană și/sau chiar să te vizităm acolo, în mijlocul preferatei tale (mai nou) naturi protejate.
Cu salutări neo-ecologiste îți doresc LA MULȚI ANI CU SĂNĂTATE!.. cu muuulte petreceri moderate!
… și… nu uita… fie lumea cât de rea/ tot mai bună-i la Fărcașa.

Ion MARIȘ




Omagiu Doamnelor Demnității Maramureșene (autor, preot prof. Marius Vișovan)

În această zi de 29 iulie, în care se împlinesc 6 ani de la plecarea la Domnul a mamei mele, mă întorc cu un gând de respect și adâncă considerație către soțiile eroilor anticomuniști maramureșeni care prin jertfa lor din tinerețe au menținut aprinsă făclia libertății în acest colț de țară. Câteva dintre ele, la vârste înaintate, sunt încă printre noi….

…Întorși acasă după ani grei de temniță comunistă, epuizați fizic, cu sănătatea zdruncinată și de multe ori traumatizați psihic, foștii deținuți politici din Maramureș s-au reintegrat cu greu în viața socială și profesională, au fost supuși la repetate șicane și umilințe pentru  a-și putea continua studiile iar încadrarea în muncă – urgentă pentru câștigarea pâinii zilnice – s-a făcut greu, fiind „plimbați” de la o întreprindere la alta, amăgiți cu promisiuni gratuite, refuzați brutal sau cu politețe fățarnică, în cele din urmă angajați, dar mai mereu la „munca de jos ”, fiind însă primii pe listă când se punea problema „reducerilor de personal ” (mulți dintre ei au plecat spre alte zone ale țării, sperând că vor fi mai puțin cunoscuți și supravegheați și se vor putea realiza mai ușor, ceea ce în unele cazuri s-a dovedit adevărat, deși Securitatea le reamintea periodic că e cu „ochii pe ei”…)

Complicată era și problema căsătoriei, a împlinirii familiale, a integrării într-o viață normală (atât cât le-a mai rămas din ea…). Pe lângă faptul că erau trecuți de „prima tinerețe”, cu diverse afecțiuni căpătate în pușcărie, pe lângă situația materială precară, foștii deținuți politici purtau cu ei stigmatul de indezirabili pentru societatea comunistă, stigmat care urma să se răsfrângă automat peste soțiile și copiii lor (ceea ce s-a și întâmplat!). Viitoarele soții erau avertizate aspru de către activiștii comuniști, de către șefii de la locul de muncă și în unele cazuri chiar de către rudenii apropiate că își compromit viitorul, că ratează orice posibilitate de promovare socială și profesională, că riscă inclusiv pierderea locului de muncă și necazuri pentru alți membri ai familiei, etc.

Acest articol se dorește a fi un modest omagiu pentru toate acele tinere pline de curaj, cu suflet curat și credință în Dumnezeu care au depășit orice ezitare și au respins toate presiunile politice, inclusiv reticențele familiei și ale anturajului unindu-și destinul cu acești oameni prigoniți și prin ei cu Crucea neamului românesc! Ele merită cu prisosință titlul de „doamne ale demnității maramureșene”! Cele mai multe dintre ele au plecat deja la Domnul după ce au dat timp de zeci de ani o mărturie frumoasă pentru adevăratele valori, alături de soții și copiii lor (ultima plecată, acum câteva zile, doamna Vlad Emma din Sighet, soția lui Vlad Mihai din „lotul Vișovan”).

Celor care mai sunt printre noi, le rostim cu respect numele și le urăm sănătate (în paranteză anul nașterii și domiciliul actual): Pop Sofia (1934, Timișoara) – soția lui Pop Ioan Arvinte (în vârstă de 94 de ani), elev arestat în al doilea lot de elevi de la Liceul „Dragoș-Vodă”, grup intitulat „Tânărul cuib”, Iusco Anuța (1938, Vișeu de Sus) – soția lui Iusco Găvrilă Sfâcă (+ 1988), elev arestat în grupul de rezistență „Popșa”; Bărcan Maria (1941, SUA) – soția lui Bărcan Gheorghe (+ 2025), elev arestat și deținut pentru refuzul colaborării cu Securitatea, Minică Maria (1943, Sighet) – soția lui Minică Ștefan (+ 2001), elev arestat în al doilea lot de elevi de la Liceul „Dragoș-Vodă”, grup intitulat „Tânărul cuib”; Dunca Anuța (1944, Vișeu de Sus) – soția lui Dunca Ioan (în vârstă de 93 ani),  elev arestat în „lotul Vișovan”; Vlad Livia (1945, Ploiești ) – soția lui Vlad Iuliu (+1995), elev arestat în „lotul Vișovan”, Chindriș Ioana (1946, Sighet) – soția lui Chindriș Vasile (+2017) arestat ca membru în grupul de rezistență „Țibleșul”.

Onoare și respect!

preot prof. Marius Vișovan

 

Foto: colaj din lucrări de P. Mondrian și G. Strimbei.




Ansambluri și Soliști participanți la Festivalul Internațional de Folclor MARA 2025

Sâmbătă, 26 iulie 2025, în Parcul Central al municipiului Sighetu Marmației se va desfășura a doua ediție a Festivalului Internațional de Folclor MARA.

Participă ansambluri folclorice din România și din străinătate: Ucraina – Kolomea, Republica Moldova – Formația Folclorică „Datina”, Ucraina – Slatina/ Solotvino – Ansamblul Folcloric „Speranța”, Olt – „Junii Dobrotesei”, Suceava – Ansamblul „Dor bucovinean” Botoșana, Tulcea – Ansamblul Folcloric Aromân „Dor”, Maramureș – Ansamblul „Măgura” Cernești, Bistrița Năsăud – Ansamblul „Cununa Someșană”, Sighetu Marmației – Ansamblul Folcloric „Mara”.
Soliștii festivalului: Geta Postolache, Rafila Bărbos, Ionică Clipită, Daniela Bucunea, Ileana Matus.
Prezintă: actrița Dorina Roman.

De la ora 10:00 – va avea loc parada formațiilor participante iar de la ora 12:00 – spectacolul folcloric.
În paralel va avea loc și un Târg al meșterilor populari.

Organizatori: Primăria și Consiliul Local Sighet, Centrul Cultural Sighet.
Parteneri media: TV Sighet, „Salut, Sighet!”, Radio România Sighet, Radio România Antena Satelor, Direct MM.

Salut, Sighet!




Parada Coșarilor revine la Sighetu Marmației cu ediția a II-a, 26 iulie 2025

Sighetu Marmației se pregătește să găzduiască, pentru al doilea an consecutiv, un eveniment spectaculos care se pare că devine… tradiție: Parada Coșarilor, care va avea loc sâmbătă, 26 iulie 2025.

Evenimentul, organizat cu sprijinul ASFCOH România – Breasla Hornarilor, aduce în prim-plan una dintre cele mai vechi și respectate meserii, cea de hornar. Parada va reuni coșari din întreaga țară, îmbrăcați în costumele lor specifice, purtând steaguri și bannere, într-o atmosferă festivă, acompaniați de fanfară.

Locuitorii și turiștii sunt invitați să participe la această defilare unică, care va transforma străzile orașului nostru într-o scenă vie, cu o amprentă… norocoasă!

Salut, Sighet!




Festivalul Internațional de Folclor MARA, ediția a II-a

Sâmbătă, 26 iulie 2025, în Parcul Central al municipiului Sighetu Marmației se va desfășura a doua ediție a Festivalului Internațional de Folclor MARA. Participă ansambluri folclorice din România și din străinătate.

De la ora 10:00 – va avea loc parada formațiilor participante iar de la ora 12:00 – spectacolul folcloric.

În paralel va avea loc și un Târg al meșterilor populari.

Organizatori: Primăria și Consiliul Local Sighet, Centrul Cultural Sighet.

Salut, Sighet!




„Nord Literar” – numărul 265

Numărul pe luna iunie al revistei de cultură „Nord Literar” poate fi găsit la chioșcurile de ziare din Baia Mare și la librăriile Cărturești din întreaga țară. Un conținut bogat, ca de fiecare dată, pentru gusturile tuturor iubitorilor de literatură.

„Deocamdată, e greu de găsit un adevăr «cât de cât» absolut dincolo de cel al muritudinii” – susține Irina Petraș în eseul „Relativizăm, relativizăm”.

Ion Papuc mărturisește captivanta poveste a achiziției unor cărți de la o librărie pariziană.

Dispariția neașteptată a scriitorului Marian Ilea e prilej de evocare a personalității sale de către Gheorghe Glodeanu.

Delia Muntean spune, în poemul critic „La răscrucea dintre adevăruri”, că „Dacă o să pornești la drum prin teritoriu liric al lui Gheorghe Pârja, niciodată nu ești singur”.

Delia Muntean se apleacă și asupra volumului Elenei Abrudan, „Artiști români contemporani”, un studiu care merită atenția „prosumatorului contemporan de artă”.

Volumul „Păsările timpului meu”, este o „cheie simbolică de acces în intimitatea unei memorii transfigurate liric” – consideră Daniela Sitar-Tăut analizând critic proaspătul volum al Valeriei Bilț.

La pagina „Orfeu”, iubitorii de poezie pot citi versuri de Ștefan Hoștiuc. Poezie bună vor găsi și citind creații din lirica Lidiei Zadeh Petrescu, a lui Gabriel Cojocaru și a Alexandrinei Tulics.

În această lună, istoricul literar Săluc Horvat a împlinit 90 de ani, iar Gheorghe Pârja și Mircea Popa conturează profilul cărturarului la ceas aniversar.

Gheorghe Pârja continuă seria materialelor dedicate poeților de limbă română din Cernăuți, de data aceasta cu Nicolae Șapcă.

Dana Buzura-Gagniuc radiografiază temperatura înaltă a unui iunie literar, o lună cu o cascadă de evenimente culturale cărora Revista de Cultură „Nord Literar” le-a fost parte.

Recenzii semnate de Eliza Roha și de Daniela Sitar-Tăut la volumul Hannei Bota, „Să spui sau să nu spui”, respectiv la cel de poezii ale Larisei S. Tudose, „Reflecții” pot fi citite în paginile revistei,

Două evocări ale unor poeți din spații și epoci diferite ne propun Constantin Cubleșan și Gavril Ciuban, despre Șfefan Octavian Iosif la 150 de ani de la naștere, respectiv Ion Iuga.

„Poezia e un mod de a ne trăi umanitatea” afirmă Horia Bădescu în eseul „Nimic nu e nou în poem”.

În aceste număr sunt publicate două dintre eseurile premiate la Concursul de eseuri filosofice „Emil Cioran”, organizat de Catedra de filosofie din cadrul Facultății de Litere a Universității Tehnice din Cluj-Napoca, Centrul Universitar Nord Baia Mare.

Ovidiu Pecican continuă la pagina „Avalon”, cu un nou episod din „Un pretendent valah la Curțile Europei”.

„Vârcolacul și fântâna secată” este fragmentul de proză semnat de Ștefan Jurcă, apărut în paginile revistei.

Pagina dedicată traducerii prezintă versuri din creația poetului irakian Abdul Hadi Sadoun, traduse de Elisabeta Boțan.

Poemul lunii aparține lui Gavril Ciuban, iar numărul este ilustrat cu lucrări din creația artistei Camelia Ofelia Moisima.

Revista poate fi citită și accesând link-ul https://nordliterar.ro/reviste/

Comunicat de presă




Semn de carte: George PETROVAI – „Exerciții filosofico – sociologice (cu și fără tentă politică)”, vol IV

La Editura Valea Verde din Sighet a apărut un nou volum din lucrarea „Exerciții filosofico – sociologice (cu și fără tentă politică)”… volumul IV, autor George PETROVAI (editor – Ion Mariș, design copertă & tipar – Aska Grafika). Volumul IV (dedicat domnului Nelu Petrovan) cuprinde 32 de eseuri/ proză scurtă.

* * *

Al patrulea volum din seria Exerciții filosofico-sociologice (cu și fără tentă politică) oferă celor interesați nu numai dovezi îndestulătoare despre netrebniciile politrucilor interni (Progresele românilor postdecembriști într-ale ipocriziei, hoției și imposturii, „Revoluționarul” politruc Marcel Ciolacu etc.), respectiv despre ticăloșiile celor externi/ planetari (Coexistența crimelor politice și a tragediilor celor mulți, Surprizele devastatoare care au pregătit și înlesnit desfășurarea celui de-al doilea război mondial ș.a.), ci și consistente imbolduri întru împlinirea moral-spirituală a oamenilor soteriologici (Afirmarea specificului național prin cultură și, îndeosebi, prin literatură, Limba ce-o vorbim – cea mai măreață catedrală a românilor).  (George Petrovai)

Salut, Sighet!