Rotary Club Sighet a mai pierdut un membru: ing. Gheorghe Nemeș (22.08.1952-29.12.2020)

Rotary Club Sighet a pierdut încă un membru fondator: ing. Gheorghe Nemeș. Fostul președinte al Clubului Rotary Sighet (în anul 2006 – 2007) a încetat din viață marți, 29 decembrie 2020. Pentru a rememora o parte din activitatea rotarianului Gheorghe Nemeș, reproducem mai jos, integral, interviul cuprins în volumul „La masă cu președinții”, autor Ion Mariș, Editura Valea Verde, 2016.

Colectivul „Salut, Sighet!” transmite condoleanțe familiei îndoliate!

***

Gheorghe NEMEŞ („Lead the Way”, 2006 – 2007)

Inginerul Gheorghe NEMEȘ a fost preşedinte într-un an… „greu”. La debutul acelui an rotarian, s-a luat decizia asumării unui proiect major: construirea unei… Băi Sociale pentru locuitorii sigheteni defavorizaţi, cei care nu-şi puteau permite minimul de confort acasă. Având sprijinul tuturor colegilor, nu doar verbal ci faptic, a pornit proiectul ce ne-a „intrigat” iniţial un pic, dar, în final, ne-a unit şi fortificat. Întregul Club a pornit în 2006 pe un drum plin de eforturi şi încercări dar la finalizare am apreciat „nebunia” debutului acelui proiect. Azi, Baia Socială funcţionează (după o întrerupere „neprogramată”), tot clubul nostru împreună cu câţiva voluntari italieni, asigură… focul continuu.

Ion Mariş (IM): Ghiţă, tu ai demarat cel mai mare proiect al Clubului nostru, o investiţie estimată la aprox. 100.000 euro. Ce-ţi aminteşti din dezbaterea care a premers aprobarea proiectului?
Gheorghe Nemeş (GN): Ideea proiectului din anul în care am fost preşedinte al clubului a fost o consecinţă a unei perioade de discuţii între colegi. Alegerea temei proiectului a fost motivată de mulţi factori. Sediul fostului punct termic desfinţat devenise un focar de infecţie pentru cel mai mare cartier (Bogdan Vodă) al oraşului nostru. Se cerea a-i da o altă folosinţă acelei construcţii care se degrada zi de zi. Adăugăm la aceasta şi faptul că formaţia mea profesională este de inginer constructor, care a condus investiţii de valoare şi importanţă mare, deci nu am simţit teama de a demara o investiţie de valoare peste medie pentru clubul nostru.

IM: Cum poţi deveni filantrop, ce determină filantropia?
GN: Filantropia este ca un drog, cu cât efectul gesturilor filantropice ajută comunitatea şi membrii ei spre mai bine, cu atât simţi nevoia altor gesturi. Desigur, pentru a deveni filantrop, prima condiţie este să-ţi fi asigurat ţie şi celor apropiaţi, un nivel decent de existenţă. Un individ măcinat de nevoi personale nu poate fi liber în gândire şi apt pentru gesturi filantropice.

 IM: Care sunt nevoile unei comunităţi, pe care Cluburile Rotary ar trebui să le selecteze în mod prioritar?
GN: Este greu de făcut o prioritizare a nevoilor pe care un club Rotary le poate rezolva într-o comunitate. Oricum pe primul loc este educaţia. Oricâte investiţii şi programe am demara în educaţie, este loc de mai mult.

IM: Cum se pot atrage fonduri într-o organizaţie caritabilă?
GN: Atragerea de fonduri pentru organizaţii caritabile trebuie să fie motivată de proiecte şi rezultate ale acestor proiecte, pentru a deveni credibile. Din păcate au apărut tot mai mulţi şarlatani, care pe fondul emotiv al bolilor şi sărăciei încearcă să păcălească oamenii de bună credinţă, de aceea e nevoie de programe şi publicitate – informare la realizarea acestora.

IM: Tema prezidenţială a anului tău s-a pliat pe proiectul ales?
GN: Mă bucur că am reuşit să demarăm proiectul în anul în care am fost preşedinte, mă bucur că cei în nevoi se pot folosi de acea baie socială şi că apreciază faptul că există. Îmi lasă un gust amar dorinţa unora de a folosi acest obiectiv în scopuri electorale. A debranşa acest obiectiv de la utilităţi (aşa cum, din păcate, s-a întâmplat pentru o scurtă perioadă), înseamnă a te debranşa de omenie.

IM: Ce apreciază o comunitate săracă?
GN: O comunitate săracă, apreciază interesul unui grup – Rotary Club – faţă de problemele pe care le are. Comunicarea cu membrii unei comunităţi nevoiaşe este foarte importantă. O sumă de mici nevoi rezolvate, poate stimula interesul comunităţii pentru programe şi proiecte noi care să le îndulcească existenţa.

IM: Cum se poate „îmbogăţi” o comunitate?
GN: O comunitate se îmbogăţeşte zi de zi, dacă programele şi investiţiile în educaţie sunt continue. Cu cât creşte gradul de instrucţie în toate domeniile, vor apărea şi noile investiţii care vor spori în bine şi starea materială.

IM: „E mai bine să faci şi să-ţi pară rău” sau…?
GN: E mai bine să faci şi să îţi pară bine, decât să faci şi să-ţi pară rău.

IM: Te deranjează nerecunoştinţa?
GN: Nerecunoştinţa ţine de educaţia şi formarea unei persoane.

IM: Dacă n-ai fi făcut parte din Clubul Rotary, ce alt gen de grup ţi-ar fi plăcut să… „întâlneşti”?
GN: Nu cred că mi-ar fi plăcut un alt fel de grup. Dacă nu aş fi făcut parte din Clubul Rotary cred că nu m-aş fi integrat în alt fel de club.

IM: Ce contează într-un Club cu asemenea istoric?
GN: Într-un club Rotary contează în primul rând cei care îl compun, ideile acestora, dorinţa de a face bine, respectul pentru comunitatea pe care o reprezintă.

IM: Ai fost dezamăgit pe parcursul anului tău de preşedinţie?
GN: Anul de preşedinţie a fost un an deosebit, atât în cadrul clubului nostru, cât şi în cadrul districtului.

IM: Au apreciat, apreciază sighetenii eforturile unui club nu foarte vizibil în comunitate?
GN: Sunt convins că sighetenii apreciază eforturile clubului nostru. Clubul a revigorat mişcarea culturală prin concerte, teatru, spectacole, activităţi sportive etc.

IM: Ce-ţi doreşti pentru comunitatea locală?
GN: Pentru comunitatea locală îmi doresc oameni sănătoşi şi cu dorinţa de a învăţa, de a se educa şi de a pune în practică tot ce acumulează şi pentru binele comun.

(interviu din volumul La masă cu președinții, Editura Valea Verde, 2016)

NR: Ceremonia funerară va avea loc joi, 31 decembrie 2020, la Cimitirul Ortodox Sighet (de la Gară).




Nu-nchide ușa, creștine! Leru-i ler și pentru tine!…

Crăciunul va fi mai puțin „zgomotos” anul acesta, va fi mai puțin comercial dar cu mai multe dureri și frustrări pentru mulți dintre concetățenii noștri. Numărul familiilor care nu-și mai pot permite strictul necesar pentru a supraviețui este în creștere. Sprijinul pentru acele familii care nu reușesc să-și găsească un minim echilibru alimentar este unul dintre obiectivele unor ONG-uri din Sighet.

Dintre organizațiile neguvernamentale implicate de foarte mult timp în viața sighetenilor, Clubul Rotary Sighet se evidențiază prin constanța și consistența acțiunilor. După ce săptămânile trecute au fost distribuite (și cu sprijinul altor ONG-uri) 40 de tone de brichete la peste cincizeci de familii din Sighet și împrejurimi, Clubul Rotary Sighet a pregătit 40 de pachete consistente cu produse alimentare (cu o valoare de aprox. 5000 lei) care au început să fie livrate începând de luni, 21 decembrie 2020, către familiile nevoiașe. Acțiunea se va încheia în 2-3 zile, pentru ca sărbătoarea Crăciunului să nu-i găsesacă cu masa goală pe cei care nu au foarte multe bucurii în viață.

Poate, veți spune, este o picătură într-un ocean de sărăcie și necazuri, poate nu sunt șanse mari ca lumina sărbătorii Crăciunului să se vadă peste tot.  Dar, dacă măcar o singură familie va zări o luminiță de Speranță și va simți un strop de mulțumire în suflet, un pic din întunericul vieții lor se va risipi.

Gazdelor creștine, gândiți-vă și la semenii voștri mai puțin „norocoși”. Oferiți-le o fărâmă de Speranță acum când – simbolic – se naște Speranța!

 

I. MARIȘ




La Liceul Tehnologic Forestier Sighet se învață (foarte bine) împreună cu vecinii! (autor, Ion Mariș)

Sighetul este pe un trend bun! Au fost aprobate în ultimele luni mai multe proiecte cu finanțare europeană, pe zona de cooperare transfrontalieră, iar Ucraina, vecinul cel mai apropiat de Sighet este partenerul cel mai accesibil. Sunt câteva proiecte în curs de implementare pe care le derulează Spitalul Municipal Sighet și, iată că Liceul Tehnologic Forestier Sighet rămâne în pole position în accesarea fondurilor.

Marți, 15 decembrie 2020, am fost invitați, într-un grup nu foarte larg, ajustat la condițiile sanitare ale zilelor noastre, la Conferința de deschidere a proiectului „Învățând împreună cu vecinii”. Proiectul este implementat de Liceul Tehnologic Forestier Sighet având ca partener Consiliul Local din Kolomyia (Ucraina). La conferință au fost prezenți pe lângă membrii echipei de proiect de la Liceul Tehnologic Forestier și reprezentanții partenerului ucrainean dar și Consulul României la Solotvino, dl. Grațian – Florin Pârvu, primarul actual al Sighetului, Vasile Moldovan, fostul primar Horia Scubli (cel care a inițiat pregătirea proiectului împreună cu fosta directoarea a Liceului, prof. Mariana Ștețca), Marius Voinaghi (inspector școlar) și multe alte personalități locale și zonale.

Echipa sigheteană de implementare a proiectului – incluzându-i pe fostul și actualul director de la Liceul Tehnologic Forestier – se bazează pe… continuitate. Managerul de proiect, prof. Mariana Ștețca și managerul de comunicare, prof. Maria Roman (actualul director al liceului), se vor strădui să finalizeze cu succes un proiect prin care s-a alocat Liceului Tehnologic Forestier Sighet suma de 111.500 euro.

Pe lângă partea de formare (12 elevi și 4 profesori din fiecare țară), expoziții (în ambele țări), workshop-uri, etc. punctul forte al proiectului pentru Liceul Tehnologic Forestier îl reprezintă suma consistentă (aprox. 30000 euro) alocată pentru dotarea unui atelier pentru practica elevilor și achiziționarea unor echipamente moderne.

Nu intru în detaliile conferinței, au fost (scurte) discursuri frumoase, cuvinte adecvate de apreciere a calității proiectului, atenție maximă din partea participanților, o atmosferă echilibrată și decentă, bună… comunicare.
Partea importantă a proiectului (de fapt a tuturor proiectelor cu finanțare externă) este că sunt aduși/ câștigați 111500 euro pentru comunitate și nu sunt cheltuiți din bugetul anemic al Sighetului.

Felicitări celor care știu să aducă bani în comunitate și… la cât mai multe reușite!!!

Ion MARIȘ




Invenție de top mondial, prezentată la Sighet | VIDEO

Miercuri, 09 decembrie 2020, la Centrul de Diagnostic Santa Vita din Sighet, o echipă de cardiologi și tehnicieni din Israel, coordonată de dl. doctor Hirsch Aviram, a prezentat un dispozitiv revoluționar care va schimba radical managementul pacienților cu hipertensiune arterială (HTA) și insuficiență cardiacă.

În cel mai scurt timp se preconizează să devenim un centru pilot pentru implementarea în țara noastră a acestei tehnologii (în prezent existând doar 3 astfel de centre). Investigația va fi decontată de CAS Maramureș în limita fondurilor. (dr. Sorin Markus, managerul Centrului de Diagnostic Santa Vita)

Dr. Hirsch Aviram în dialog cu dr. Sorin Markus:

Înființat în 2004, Centrul de Diagnostic Santa Vita a oferit, în primii ani de activitate, servicii de laborator și de Medicină Internă. Încetul cu încetul s-a extins oferind diverse servicii medicale pe mai multe specializări. Societatea a pornit inițial cu un spațiu relativ redus, iar azi are numeroase cabinete în care medicii din Sighet sau din centre universitare cunoscute îi consultă pe cei doritori să apeleze la domeniul privat al serviciilor medicale. Santa Vita s-a adresat de la început populației din Țara Maramureșului în dorința de a facilita accesul bolnavilor și la o altă alternativă, cea a medicinei private.

Prezentare dispozitiv:

Salut, Sighet!

 

 




Sărbători (fericite?!) fără viceprimar la Sighet! (autor, Ion Mariș)

Un grup de 11 consilieri sigheteni a convocat pentru 09 decembrie 2020, ora 14:00 o ședință extraordinară a Consiliului Local, cu un singur punct pe ordinea de zi: alegerea viceprimarului Sighetului.

Văzând lista consistentă a inițiatorilor ședinței m-am gândit că toate înțelegerile au fost perfectate și vom asista doar la încoronarea viceprimarului. După discuțiile lejere, detașate, din debutul ședinței, în care consilierii și-au pasat observații prietenești, în deplină concordanță cu starea de spirit ce sugera încrederea într-un vot previzibil, am fost convins că vom „aplauda” un nume ce va intra pe tabloul conducătorilor luminați (politic).

Președintele de ședință (cel mai onorabil, având și ascendentul anilor la activ) a anunțat lipsa unui consilier de la ședință, din motive de sănătate (reprezentantul UDMR), dar și realizarea cvorumului, ceilalți 18 fiind prezenți și… disciplinați.

S-au făcut noile propuneri pentru funcția de viceprimar (Dana Ivașcu – Onița – PNL și Gabriel Filipciuc – PMP), s-a votat și… a apărut „mica” surpriză: rezultat echilibrat. Dana Ivașcu – Onița a obținut 9 voturi, Gabriel Filipciuc 7 voturi, iar 2 voturi au fost anulate. Învingătorul avea nevoie de 10 voturi. Nimeni n-a atins „pragul”!

Hopa!… au sărit gurile mai acide: a fost trădare! Conform celui mai fin observator al lumii politice românești, încă de pe la sfârșitul sec. XIX, analistul Nenea Iancu, prin vocea neaoșului Farfuridi, am fost învățați că politicienii „iubesc trădarea, dar urăsc pe trădători”. Misterul va fi elucidat – poate – pe baza unor dovezi certe, preluate nu doar de pe surse ci chiar de pe telefoanele mobile ale potențialilor trădători.

Am plecat liniștit de la ședință, inițiativa mea de-a experimenta măcar doi ani fără viceprimar la Sighet, prinde contur. Eu zic că nu vom simți lipsa viceprimarului; în primul rând ne vom bucura de o primă aerisire a organigramei Primăriei și, nu în ultimul rând, laurii – peste 4 ani – îi va culege doar un singur om. Se mai și simplifică viața sighetenilor: nu trebuie să bată la mai multe uși! Ajunge una și bine…. deschisă!

Și pentru o viitoare ședință extraordinară cu aceeași temă (ce se va desfășura poate peste câteva luni sau ani?!) „boborul” cere ca… „trădare să fie dacă o cer interesele partidului (partidelor), dar s-o știm și noi!”

Sărbători liniștite, nevirusate, iubiți consilieri!

Ion MARIȘ




Un altfel de Crăciun cu SOS Bambini

SOS Bambini România continuă misiunea de ajutorare a copiilor și a tinerilor din două case de tip familial din Cluj-Napoca – Maica Domnului și Maria Gabriel – precum și a celor 50 de familii cu venituri mici și condiții modeste de existență, din Poienile de sub Munte și cătunele Cornățea, Uloha și Cvasnița.

Astfel, SOS Bambini își propune să realizeze o colectă de alimente de bază, neperisabile, și dulciuri, care să ajungă la cei 120 de copii și tineri incluși în proiectul acestui Crăciun.

Sighetenii care doresc să participe la acest proiect, pot fie să achiziționeze alimentele, fie să doneze în contul asociației: RO60INGB0000999907316250.

Asociația SOS Bambini mulțumește tuturor pentru susținere și gesturile frumoase.

Persoană de contact: Pesek Camelia – 0745192998




Doar 22 % dintre sigheteni au decis să voteze la parlamentarele din 06 decembrie 2020!

La alegerile pentru Parlamentul României de duminică, 06 decembrie 2020, aproximativ 22 % dintre sigheteni au decis să voteze. Marea majoritate a votat prin… absență!…

Potrivit datelor BEC, după numărarea aproape în totalitate a voturilor, rezultatele – parțiale – la nivelul Sighetului și al Maramureșului sunt următoarele:

Voturi – Rezultate alegeri 06 decembrie 2020 – SIGHETU MARMAȚIEI
Camera DEPUTAȚILOR – Voturi valabil exprimate 7886 (21,84 %)

PSD: 29,72 %
PNL: 25,82 %
USR – PLUS: 11,92 %
UDMR: 8,31 %
PRO Romania: 5,01 %
PMP: 4,02 %
Altele: 15,20 %

SENAT – Voturi valabil exprimate 7882 (21,83 %)

PSD: 33,28 %
PNL: 25,65 %
USR – PLUS: 12,13 %
UDMR: 8,41 %
PMP: 4,00 %
PRO Romania: 3,83 %
Altele: 12,07 %

Rezultate parțiale Camera Deputaților – jud. MARAMUREȘ:
PNL – 27,18%
PSD – 25,68%
USRPLUS – 14,15%
PMP – 8,18%
AUR – 7,29%
UDMR – 5,15%
Altele – 12,37 %

Rezultate parțiale Senat – jud. MARAMUREȘ:
PNL – 27,78%
PSD – 25,93%
USRPLUS – 14,41%
PMP – 8,96%
AUR – 8,06%
UDMR – 5,06%
Altele – 9,80 %

Vom reveni cu rezultatele finale în zilele următoare!

Salut, Sighet!




Moș Nicolae a „sfidat” pandemia la Sighet! (autor, Ion Mariș)

Chiar dacă pandemia a blocat marea majoritate a locuitorilor în case, Moș Nicolae, impulsionat de oameni cu suflet mare, și-a făcut datoria – atât cât s-a putut – la Sighet, a ajuns acolo unde era nevoie, unde nici măcar nu era așteptat, surpriza fiind cu atât mai mare pentru cei care l-au… „văzut”.

Un reprezentant marcant al Clubului Rotary Sighet, Vasile Godja, directorul societății Plimob SA, a hotărât să-și mențină generozitatea pe care o manifestă de mulți ani și, a decis să ofere 40 de tone de brichete unor familii nevoiașe, lipsite de resurse financiare, care nu-și pot asigura minimul necesar pentru încălzirea locuințelor proprii. Membrii Rotary Club Sighet, împreună cu alte ONG-uri cunoscute din oraș (Asociația Suntem Vocea Lor, Serviciul de Ajutor Maltez România, Rotaract Club Sighet) au hotărât să se implice în identificarea familiilor nevoiașe și au demarat distribuția celor 40 de tone de brichete acolo unde este urgentă nevoie, acolo unde sărăcia este cronică. Acțiunea din aceste zile, prin care este distribuită această cantitate importantă de brichete, va fi urmată – până în preajma Crăciunului – și de alte demersuri filantropice pe care rotarienii sigheteni (și în mod sigur și celelalte organizații neguvernamentale) le pregătesc.
Este o perioadă critică pentru toate comunitățile, pentru întreaga țară dar și pentru omenire, pandemia a lovit puternic și-a lăsat urme adânci mai ales în familiile care își duceau viața la nivel de subzistență. Cei care mai dispun de resurse, materiale și/sau spirituale, pot contribui prin gesturi – oricât de mici – la susținerea celor care au atins pragul de jos al suportabilității.

Din păcate, ar fi nevoie de un „Moș” Filantropic care să activeze multe luni – poate ani?! – de acum încolo, sărăcia se insinuează… pandemic, generozitatea oamenilor ar trebui să se manifeste mult mai „vizibil” și nu doar în această perioadă.

Ion MARIȘ
Rotary Club Sighet




Sighet – Spiridușii lui Moș Nicolae

Anul acesta am păstrat tradiția începută în urmă cu un an și am organizat o colectă de șosete și lenjerie intimă pentru copiii din case de tip familial.

Răspunsul sighetenilor a fost impresionant, o mulțime de persoane s-au alăturat cauzei și astfel am putut să dăruim cadouri și să facem fericiți aproximativ 45 de copii. Pe lângă șosete colorate copiii au primit dulciuri și fructe și s-au bucurat că nu au fost uitați!

Asociația Sos Bambini mulțumește tuturor prietenilor care au participat la acest proiect și urează tururor sărbători binecuvântate pline de har!

Camelia PESEK

 




Maramureșeanul Nistor Lihet „resuscitează” Partidul România Mare?!… (autor, Ion Mariș)

Am intrat pe ultima sută de metri, înaintea alegerilor parlamentare din 06 decembrie 2020, fără mari așteptări și iluzii, presați doar de certitudinea pandemiei care ne-a blocat – pe unii – în frici și nepăsare iar pe alții i-a învins fizic și/sau spiritual. În afara vaccinului salvator oare ce mai așteaptă românii? Mai sunt și alte variante, soluții salvatoare?…
Să ne imaginăm – mai mult pentru confortul ipotetic – că mai sunt români ce-și doresc binele națiunii și nu binele individual, propriu. Oricum se termină și actuala „sesiune” electorală și urmează, pentru majoritate, postura de spectatori… inactivi.
I-am invitat la discuții și am încercat să-i înțeleg pe cei care-și doresc cu ardoare să ne reprezinte acolo…. sus, în Casa Poporului! Ce-i determină – în afara avantajelor pur mercantile – pe unii dintre cetățeni să se prezinte ca și salvatorii de/ cu…. serviciu? Îi ascult, așa este normal, pentru și împreună cu cititorii noștri.

Am tot repetat că-mi doresc să-i prezint cititorilor pe ocupanții unor locuri elegibile de pe listele parlamentare, ale diferitelor partide, ocupanți conectați prin rădăcini perceptibile la Depresiunea Maramureșului dar, oferta nu a fost fructificată de foarte mulți doritori. Și totuși, ultima… rundă!

Ultima prezență la o discuție focalizată politic o am cu un prieten (economist) și fost coleg de muncă (pe la sfârșitul secolului XX împărțeam un birou, într-o bancă sigheteană, la modă în acei ani).
Drumurile noastre s-au despărțit, iar Nistor Lihet, născut la Strâmtura, s-a stabilit la Baia Mare și, la aceste alegeri este plasat pe locul întâi pe listele candidaților la Camera Deputaților, de către Partidul… România Mare.
De ce dorește Partidul România Mare să revină în Parlament, care sunt ingredientele care-l pot „revigora” și, mai ales, unde sunt nostalgicii „peremiști” de altădată, au fost câteva dintre subiectele pe care le-am discutat cu prietenul Nistor Lihet, la un ceai verde dres cu puțină tărie autohtonă.

Ion Mariș (IM): Stimate Nistor Lihet, prietene, ești președintele filialei Maramureș și vicepreședinte pe țară al Partidului România Mare. Cum ai optat pentru un partid atât de mic?…. la procente mă refer, bineînțeles…
Nistor Lihet (NL): Am avut „oferte” de la aproape toate partidele politice din Maramureș, însă eu am analizat comportamentul acelor partide și, mi-am dat seamă că în ultimii 30 de ani nu au făcut aproape nimic pentru românii care i-au trimis în Parlamentul României și în funcțiile executive ale instituțiilor statului. De aceea am ales Partidul România Mare, singurul partid cu adevărat al românilor de pretutindeni, care, o mică perioadă, cât a fost în parlament a susținut cu tărie și convingere interesele românilor. Un partid mic poate crește sănătos, nefiind obligat să preia toate „rebuturile” băgate pe gât de către cei care au interese personale când, toate deciziile sunt luate doar în folosul lor și nu al românilor. Tot în această ordine de idei, un partid mic poate crește atunci când membrii acelui partid sunt devotați țării și poporului și, sunt convins, România încă mai poate reveni la normal, să zic așa.

IM: Ați avut liste complete și la alegerile locale dar… nu ați convins. De ce nu sunt interesați votanții, azi, de un partid altădată – când era condus de Vadim Tudor – foarte vizibil?
NL: După moartea lui Vadim Tudor, partidul a intrat în moarte clinică, o perioadă de aproximativ 4 ani. În anul 2019, o mână de români adevărați, ne-am adunat și am făcut demersurile legale pentru a reintra pe scena politică cu PRM –ul, dar am fost contestați de niște oameni care nu au nimic în comun cu patriotismul. Am reușit de abia cu două luni înainte de alegerile locale să terminăm toate demersurile legale prin care PRM – ul era din nou în regulă din punct de vedere juridic. De aceea timpul a fost extrem de scurt pentru a putea reface organizațiile comunale și cele din orașe, am avut candidaturi doar în 12 localităti din județ, unde am reușit să obținem 5 consilieri locali. Eu cred că acei români care sunt cu adevărat patrioți se vor întoarce în PRM și vom reuși, alături de cei nou veniți, să facem o figură frumoasă în viitorul apropiat.

IM: Nu este, oare, patriotismul un concept… vetust?
NL: Nu cred că patriotismul este un concept vetust, dimpotrivă, ar trebui să fie de actualitate și să fim mândri că ținem la această țară și la acești români frumoși. Nu trebuie să confundăm patriotismul cu extremismul.
Noi, Partidul România Mare, dorim ca toți cetățenii acestei țări să se bucure de aceleași drepturi. Din păcate, se pare că în unele situații, minoritătile cer drepturi mai multe decât românii și, nici acest lucru, nu este normal.

IM: Spune-mi te rog ce presupune asumarea ideii de patriotism?
NL: Patriotismul ar trebui să fie starea firească din/în sufletul fiecărui român.
Un adevărat patriot trebuie să își iubească țara ca și pe familia lui, să demonstreze prin fapte concrete respectul pentru patrie și popor, să își păstreze nealterată limba, obiceiurile strămoșești, să facă tot ce îi stă în putință ca țara să își păstreze teritoriul neatins și, mai ales, să îl reîntregească prin metode diplomatice.

IM: Care este structura membrilor actuali PRM?
NL: Membrii Partidului România Mare sunt de diferite profesii: muncitori, tehnicieni, ingineri, juriști, economiști, avocați, profesori, psihologi și mulți producători agricoli, care și-au dat seamă că singurul partid care îi poate reprezenta cu adevărat pe români este Partidul România Mare.

IM: Care sunt punctele voastre forte? Prin ce vă diferențiați de ceilalți politicieni? Care sunt argumentele Partidului România Mare pentru a primi voturi de la cetățeni?
NL: În primul rând membrii Partidului România Mare sunt selectați foarte riguros și trebuie să îndeplinească câteva condiții minime obligatorii pentru a fi cooptați în partid. Primul punct forte este acela că, noi, membrii PRM, nu îi vom minți niciodată pe români așa cum fac toți cei care conduc România de peste 30 de ani. Al doilea punct forte este acela că noi avem propuneri concrete care să îi avantajeze pe toți românii, nu cum au procedat cei care ne-au guvernat 30 de ani, rotindu-se între ei și migrând dintr-un partid în altul, pentru a-i păcăli pe români. Al treilea punct este acela că noi solicităm o anchetă foarte serioasă asupra modului cum a fost vândută țara: închiderea tutror fabricilor românești, vinderea pe 2 lei a celor mai profitabile fabrici către străini, distrugerea agriculturii, etc și aspra lor sancționare. Alt punct forte este acela că noi solicităm de urgență luarea măsurilor prin care cetățenii români să fie egali și în drepturi nu numai în obligații în Uniunea Europeană. Spre exemplu, aducerea pensiilor și salariilor din România la un nivel aproximativ egal cu celelalte țări din Europa. Alte direcții pe care noi, PRM –ul, le vom susține categoric sunt: desfințarea tuturor agențiilor neproductive pentru România (aprox 300 de agenții) și redirecționarea banilor la pensii și alocația pentru copii (care ar putea crește cu 30%); anularea finanțării de la bugetul statului a partidelor politice; anularea pensiilor speciale; reorganizarea tututror instituțiilor statului și răspunderea personală în față legii a tuturor persoanelor care decid pentru români (parlamentari, guvernanți, judecători, procurori, polițiști, prefecți etc.) și ridicarea imunității pentru toți; reducerea numărului de parlamentari, maximum 3 parlamentari pentru un județ, maxim 150 de parlamentari; alegerea avocatului poporului de către români prin vot, nu cum este acum, își numesc ei din gașca lor pe cine doresc și – de fapt – nu ne reprezintă pe noi, poporul. Acești oameni care ne conduc de 30 de ani doresc exact invers de ceea ce dorim noi, prin aceste lucruri ne diferențiem de ei, noi dorim binele poporului și a țării, ei își doresc doar binele lor.

IM: Vadim Tudor a fost un lider conflictual, impulsiv și destul de… rigid. Ce tip de leadership aveți la ora actuală?
NL: Nu cred că a fost atât de impulsiv pe cât l-au caracterizat alții. La ora actuală partidul este condus de Biroul Național Permanent, format din 53 de persoane, printre care mă număr și eu, în calitate de vicepreședinte.

IM: Spune-mi ce ați putea face – Partidul România Mare – pentru a sprijini dezvoltarea micro-regiunii Depresiunii Maramureșului?
NL: Sunt multe metode prin care putem ajuta Depresiunea Maramureșului. Eu cred că în primul rând ar trebui dezvoltat un cadru adecvat în ceea ce privește investițiile pentru a crea noi locuri de muncă bine plătite, După aceea, Maramureșul fiind o zonă defavorizată, statul ar trebui să intervină cu programe concrete de ajutoarare a firmelor românești. Un lucru important ar fi investițiile în infrastructura rutieră pentru a putea crește turismul, care este o sursă importantă de venituri pentru locuitori, în special pentru cei din Maramureșul Voievodal. Vom mai propune crearea unui ajutor pentru producătorii agricoli, micii fermieri și vom sprijini creșterea animalelor de către fiecare mică gospodărie existentă. Vom propune ca subvențiile de la stat să crească considerabil deoarece, în Uniunea Europeană, subvențiile în agricultură sunt mai mari cu 60% față de România, etc.

IM: Sunteți pro-europeni? În ce zonă a spectrului politic vă plasați? Centru, centru-stânga, dreapta, monarhiști, etc.?
NL: Da, suntem pro-europeni doar că noi, Partidul România Mare, dorim ca țara noastră să fie respectată de toate țările lumii și să nu fim tratați ca o țară din ultima grupă valorică. Noi dorim să luăm parte la luarea deciziilor când este vorba de români și de România și să nu mergem tot timpul în genunchi sau în poziția ghiocelului când negociem cu Uniunea Europeană, ci să mergem cu demnitate și cu fruntea sus oriunde este nevoie. Suntem de centru stânga, suntem de partea românilor și nu ne vom opune niciunei hotărâri luate de oricine, când va fi în favoarea românilor și a României.

IM: România a avut, la un moment dat în istorie, un statut… maximal. Cum ar trebui să fie România Mare azi?
NL: Din păcate România, prin reprezentanții ei, nu s-a ridicat nici pe departe la nivelul înaintașilor noștri care, după cum bine știm cu toții, au avut demnitate și dragoste de țară. Putem da multe exemple începând de la Vlad Țepeș, Matei Basarab, Ștefan cel Mare, Mihail Kogălniceanu, Alexandru Ioan Cuza, Mihai Viteazul, Tudor Vladimirescu, Alexandru Vaida Voievod, Gheorghe Pop de Băsești etc. În ziua de azi România se mulțumește cu puțin, suntem tratați incorect vizavi de celelalte țări ale lumii, sigur este că, cei care ne conduc, nu sunt pregătiți să conducă o țară ce are o poziție geo-strategică foarte importantă pentru marile puteri ale lumii.

IM: Cât de mari români sunt sau ar trebui să fie cei din afara țării?
NL: Eu cred că românii din afara țării, plecați la muncă, sunt patrioți adevărați, ar trebui să le mulțumim pentru efortul pe care îl fac, lăsând-și copiii sau părinții acasă ei merg la muncă să trimită banii în România. Cred că, mare parte dintre ei, vor vota Partidul România Mare pentru că este singurul partid care ar putea să le reprezinte interesele.

IM: Din afara „arenei” Parlamentului, cum se vede politica?
NL: Politica partidelor parlamentare din România este una murdară, una care nu vizează binele românilor, o politică mincinoasă față de români și pe bună dreptate majoritatea românilor ar dori să scape de această politică. Din păcate parlamentarii care au condus România în ultimii 30 de ani își votează legi numai pentru ei și greu îi vom putea schimba. Cred că acum este momentul să ne trezim la realitate.

IM: De ce nu au, aproape deloc, românii încredere în politicieni? Ce ar trebui să se schimbe?
NL: Pentru că politicienii ne-au mințit de fiecare data înainte de alegeri și nu au făcut nimic pentru binele românilor. Să nu mai voteze românii nici o listă în care sunt incluși și parlamentari care au mai fost în Parlamentul României! Parlamentarii ar trebui să fie aleși pentru maximum două mandate.

IM: Dacă ar fi să ajungeți în Parlament și ați avea – conform estimărilor optimiste – un grup parlamentar, cu cine v-ați dori să colaborați?
NL: Noi vom colabora cu oricare dintre partidele care doresc binele românilor și al României și care, prin dovezi concrete, ar accepta propunerile platformei – program a Partidului România Mare.

IM: Dacă nu vei intra în Parlament, vei mai continua activitatea politică?
NL: Voi continua până când voi reuși să conving maramureșenii că Partidul România Mare este singura soluție pentru un trăi mai bun al românilor.

IM: Mult succes la alegerile de duminică, 06 decembrie și, să aveți parte de revigorarea mult așteptată!
NL: Vă mulțumesc, îi asigur pe maramureșeni de bunele mele intenții și le trasmit rugămintea de a ieși la vot, pe data de 06 decembrie, în număr cât mai mare, pentru a le demonstra acelor oameni care au condus țara în ultimii 30 de ani că românii hotărăsc, când își doresc, schimbarea!

Ion Mariș

Foto: Ion Mariș




Moș Nicolae caută ajutoare!

Veșnicul tânăr – Moș Nicolae! – își mobilizează ajutoarele și-n acest an!

Clubul Rotaract Sighet îi așteaptă pe sigheteni să se implice, să doneze, să fie mărinimoși, să participe cu încredere la a VIII-a ediție a proiectului…. Moș Nicolae caută ajutoare!

După cum v-ați obișnuit în anii precedenți, se strâng rechizite, dulciuri și jucării pentru copiii proveniți din medii defavorizate.
Sunteți așteptați – păstrând regulile de distanțare socială – la Pensiunea Flamingo (între orele 09:00 – 21:00) în perioada 02 – 05 decembrie 2020 (miercuri – sâmbătă) sau la All Brands (între orele 09:00 – 16:00) în aceeași perioadă.

Clubul Rotaract Sighet




Azi Consiliul Local Sighet a decis: NU avem viceprimar! (autor, Ion Mariș)

Azi nu e marcată nicio sărbătoare în calendarele creștine românești și, din (ne)fericire, nu am recepționat semnale de sărbătoare nici de la aleșii noștri în Consiliul Local al minunatului municipiu dintre/printre ape.

Presa locală a participat la ședința de azi (26 noiembrie 2020) a CL cu speranța că va anunța la unison: habemus…. „viceprimarum”! Dar…

Ședința a fost deschisă de către primarul Sighetului, Vasile Moldovan, care a dat citirii ordinii de zi, care includea nu mai puțin de 14 proiecte de hotărâre.

De departe, cele mai importante (și antrenante!) mi s-au părut a fi primul punct (1) – proiectul privind alegerea viceprimarului municipiului Sighet – și ultimul punct (14) al ordinii de zi, proiectul privind aprobarea impozitelor și taxelor locale, aplicabile în anul 2021. (Oare le-au mai scăzut – taxele evident – mărinimoșii consilieri?… ținând cont că pandemia ne va duce pe noi, nu în ispită, ci-n faliment. Doamne ferește-ne!)

Evident că alegerea viceprimarului a stârnit cele mai mari… emoții și semne de întrebare. Și pentru presă erau așteptări generate de zvonurile pe surse (nu vi le dezvălui că mi-e rușine!). După ce s-a constatat că toți consilierii (19) s-au prezentat – disciplinat – la ședință, au fost avansate propunerile pentru funcția de viceprimar: primarul Sighetului l-a propus pe prof. Nicu Iuga pentru această demnitate iar consilierul Petru Tomșa a propus-o pe Daniela Onița – Ivașcu.

S-a trecut la vot, în condiții de maximă rigoare procedurală (încălcată pe ici pe colo prin părțile neesențiale, de către un consilier mai…. temperamental) și, cum era de așteptat, rezultatul a fost liniștitor: Daniela Onița – Ivașcu – 9 voturi, Nicolae Iuga – 9 voturi. Un consilier s-a abținut de la vot astfel încât, nimeni n-a câștigat, nici măcar…. cârcotașii!

Evident, va urma un nou vot probabil peste o lună când, se speră, apele se vor liniști, prin Sighet și-n țară așijderea.

N-am mai stat și la celelalte discuții pe proiectele (13 la număr) rămase de votat și, am plecat fericit că în Sighet telenovelele politice ne mențin atenția… trează!

Oricum, cu sau fără viceprimar, viața sighetenilor decurge în aceiași parametri, problemele zilnice nu sunt nici mai multe nici mai puține! Sunt aceleași fatidice zbateri de…. zeci de ani (pentru cei fără mari așteptări).

Și… mi-a venit brusc o idee pe care (nu) sper să o îmbrățișeze aleșii locali! Oare n-am putea încerca un mandat (4 ani) fără viceprimar?… Măcar s-ar face economie la buget cu un salariu (nu foarte mic) și vina pentru nerealizări n-ar mai fi pasată între primar și viceprimar! Am ști o „treabă” clară: unul ia sau pierde totul! Bineînțeles, cu banii economisiți s-ar putea ajuta niște oameni nevoiași! Ce zicieți, dragi consilieri?… Și poate mai găsiți și alte sinecuri pe care le puteți anula de la plata bugetului de stat! Nu aștept – azi – răspuns(uri) de la nimeni!

 

Ion MARIȘ




Are nevoie Maramureșul de un senator cu rădăcini sighetene?!… (autor, Ion Mariș)

Zilele trecute am scris un articol în care îmi exprimam deziluzia vizavi de clasa politică actuală și de lipsa motivației – pentru mine – de a-mi exprima votul la alegerile parlamentare de luna viitoare. Înțelegându-l (nu doar simbolic) pe Caragiale, ne putem (iarăși) sincer întreba: cu cine/ de ce să votez/ votăm?…

M-am mai întrebat – și nu am găsit încă răspuns – de ce se agită oamenii politici să „prindă” un loc în Parlament. Nu că nu ar fi avantaje, sunt destule, dintre care cele mai relevante (și enervante!) sunt acele salarii și pensii speciale, relații și conexiuni probabil avantajoase în anumite circumstanțe, vizibilitate maximă pe toate palierele etc. etc. dar, totuși, reprezinți o comunitate, niște concetățeni pe care este posibil să-i dezamăgești prin inactivitate maximă. Acest lucru (nu) are relevanță?!…

Etalând – ca de altfel majoritatea românilor – o apatie acută pentru alegerile din 06 decembrie, am fost „apostrofat” de către unii dintre candidați (inclusiv de către candidatul PSD, dl. Sorin Vlașin), că induc, cel puțin în cercul meu de prieteni, ideea de neparticipare la vot. Am răspuns criticii ce m-a vizat printr-o propunere la care candidatul la un loc în Senatul României, Sorin Vlașin, a dat un răspuns rapid. Propunerea mea, se referea la o discuție „face to face” cu dl. Vlașin, la care să-mi răspundă la absolut TOATE întrebările pe care i le voi adresa, indiferent cât de incomode ar putea fi.

Am fixat o zi pentru întâlnire, mi-am pregătit setul de întrebări și am agreat ca interviul să se încadreze în maximum 60 de minute (adică o oră!).

Ne-am întâlnit, am parcurs seria de întrebări și am transcris toată discuția pe care o puteți citi în continuare. Probabil, unii dintre dvs., mă vor bănui de partizanat politic, de parti-pris-uri și/ sau aranjament mascat dar, vă spun sincer, că nu mă interesează nici o culoare politică, nu vreau să promovez niciun candidat și nu urmăresc funcții sau sinecuri pentru servicii aduse cu… dedicație. De altfel – exact ca și la alegerile locale – îi invit pe toți candidații cu rădăcini în Depresiunea Maramureșului (pe direcția asta, recunosc, sunt prietenul celor care provin din Țara înconjurată de munți) să accepte un interviu – discuție deschisă, focalizată pe informații/ problemele importante, de interes comunitar, public. În acest sens l-am contactat și pe prof. Cornel Marius Tivadar, candidat la Camera Deputaților, de pe locul întâi, din partea PNTMM.

Revenind la interlocutorul meu de azi, precizez că dl. Sorin Vlașin, pe lângă experiența politică de peste 20 de ani, are un trecut și mai îndelungat în lumea afacerilor. Din anul 1993 a fost managerul societății Wolow SRL pentru ca, din anul 2003 să asigure managementul cunoscutei firme sighetene ORIZONT SRL, firmă focalizată pe domeniul construcțiilor, transportului, comerțului etc. ce are în prezent 130 de angajați.

Haideți să vedem dacă răspunsurile pe care le-am primit vă vor convinge să mergeți la vot!… Vă invit să analizați și să decideți – ca întotdeauna – „pe cont propriu”!…

Ion Mariș (IM): De ce vă doriți un loc în Parlamentul României? Care sunt motivațiile dumneavoastră… „ascunse”?
Sorin Vlașin (SV): Cei care mă cunosc ştiu că nu mă caracterizează „ascunderea” intenţiilor, ori motivaţiilor. Sunt un om dintr-o bucată, sincer (poate prea sincer uneori, cum îmi reproşează apropiaţii). M-am decis să candidez pentru un loc în Parlamentul României, considerând că experienţa managerială acumulată de-a lungul atâtor ani a ajuns la maturitate, suficient încât să pot fi un membru eficient al forului legislativ. Consider că demersul care a stat la baza deciziei de a face pasul spre politica superioară, fundamentat pe implicarea mea în politica locală, e de natură a îmbunătăţi viaţa maramureşenilor şi în primul rând a comunităţii din care fac parte. Şi nu o spun din vanitate, ci pentru că am convingerea fermă că, fără un Parlament puternic, care să-şi exercite funcţia de control asupra executivului în mod transparent şi fără parti-pris-uri, fără o profesionalizare a instituţiei la care ne raportăm ca şi cel mai înalt for democratic al ţării, România are puţine şanse să performeze şi să-şi ocupe locul meritat între naţiunile Europei.

IM: Au ajuns și la urechile noastre zvonuri despre „disputa” dintre dumneavoastră și av. Ioan Sas pentru locul eligibil (unu!) pe listele PSD. Vă rog să fiți sincer și să ne relatați care au fost atuurile dvs – la vedere sau mai „subtile” – care au dus la această nominalizare, pe primul loc, la Senat?
SV: Nu cred că eu, personal, pot numi dispută ceea ce s-a întâmplat în acel moment. Pe Nelu Sas îl consider prietenul meu, ne cunoaştem de mai bine de 25 de ani, iar acest lucru nu-l poate schimba o separare a căilor noastre politice! Respect profund această familie, anvergura dumnealor în mediul sighetean. De aceea am şi propus şi susţinut, la un moment dat, venirea alături de organizaţia noastră, şi a domnului Gheorghe Sas, probitatea morală şi profesională a celor doi domni fiind incontestabilă şi de natură a aduce plus valoare oricărui „club” politic ce ar avea onoarea să-i numere printre membri. De la intenţia de a candida – a domnului av. Ioan Sas şi a mea – şi până la validarea efectivă pe listă e cale lungă, iar calea aceasta are a face cu ierarhii partinice, cu foruri de conducere, la nivel judeţean şi naţional. Faptul că CEX-ul naţional m-a validat pe mine pe poziţia întâi pentru Senat nu înseamnă nici pentru o clipă o negare sau nesocotire a calităţilor dumnealui! Şi, credeţi-mă, dacă renunţarea mea ar fi însemnat validarea lui Ioan Sas pe aceeaşi poziţie nu aş fi ezitat o clipă să fac un pas în spate. Mecanismele statutare, însă, nu funcţionează aşa. Sper ca supărarea Domniei sale să fie temporară şi, la un moment dat, să revină asupra deciziei de a părăsi partidul, întrucât expertiza profesională şi politică, respectul de care se bucură în mediile şi cercurile elitei judeţene şi naţionale reprezintă, fără îndoială, o sursă de inspiraţie pentru tinerii pe care dorim să îi formăm întru social-democraţie.

IM: Vă rog să mă convingeți – făcând abstracție de apartenența dvs politică – să vă votez! Spuneți-mi care este rațiunea pentru ca eu aș putea să renunț la ideea de-a nu merge la vot și-a vă acorda încrederea mea!
SV: Sunt, după cum ştiţi, un om care provine din mediul privat, pentru care obţinerea unui fotoliu în Parlament nu e un mod de a-şi căuta un loc de muncă sau alte privilegii – ba, dimpotrivă – priorităţile mele fiind cu totul altele. Mă consider o persoană ancorată în economia reală, înţelegând mecanismele economice ale contextului actual, ca urmare a unei experienţe de mai bine de 25 de ani. Pe agenda mea se regăsesc 2, maxim 3 proiecte mari, care nu se încadrează în sfera unor promisiuni electorale, aşa cum am explicat anterior, mă caracterizează şi mă reprezintă respectarea cuvântului dat, care în afaceri, înseamnă contract. Acestea sunt câteva dintre motivele simple şi sincere pentru care cred că ar trebui mă bucur şi de încrederea dumneavoastră.

IM: Firma dumneavoastră – ținând cont și de repercusiunile generale determinate de pandemie – are nevoie de resuscitare economică? Sunteți în căutarea unor „infuzii” de cash-flow pe filiera politică?
SV: Activitatea firmei noastre a înregistrat o scădere anul acesta, din cauza măsurilor implementate pentru limitarea răspândirii acestui virus. Experienţa noastră îndelungată ne-a conferit stabilitatea economică de care am avut nevoie ca să trecem prin această perioadă, mai mult, am reuşit anul acesta să obţinem un credit ipotecar de peste 1 milion de euro, pentru finalizarea investiţiei noastre din domeniul HoReCa. Au existat situaţii de-a lungul anilor, în care am accesat credite, atât de investiţii, cât şi capital de lucru, în urma analizei indicatorilor financiari şi a business plan-ului. Toate investiţiile majore ale firmei noastre s-au realizat prin împrumuturi de la bănci, pe care le-am restituit la termenele stabilite şi agreate prin contracte. Nu vreau să dezvolt mai mult întrebarea dumneavoastră în acest context, poate reluăm discuţia cu altă ocazie.
Şi, cu referire la ultima parte a întrebării dumneavoastră, domeniul politic nu acordă infuzii financiare şi nici credite, de acest domeniu se ocupă băncile.

IM: Ce ați făcut remarcabil – fiind un om de afaceri bine poziționat în branșă – pentru Sighet, pentru sigheteni?
SV: Cu ce vreţi să încep? Am dezvoltat o afacere, pe care am crescut-o an de an, în unele situaţii reuşind dublarea cifrei de afaceri. În toată această perioadă de 30 de ani, dezvoltarea companiei mele a dus la crearea de locuri de muncă, cifrele variind în timp intre 100 şi 200 de persoane.
În desfăşurarea activităţilor mele de business, un accent mare a fost pus pe prestarea de servicii la un nivel suficient de ridicat pentru fiecare perioadă şi cu cât mai puţine improvizaţii, întotdeauna preocupat de standardul calitativ, prin profesionalizarea resursei umane, tehnicii logistice şi echipamentelor care au fost puse la dispoziţia partenerilor.
Domeniile în care activez nu reprezintă, pur şi simplu, un act comercial, ci, în majoritatea situaţiilor, înseamnă inovaţie şi soluţii, care simplifică efortul beneficiarului (clientul final) în demersul său de a-şi dezvolta o investiţie, fie ea construcţia unei case de locuit sau a unui spaţiu destinat unei activităţi economice. Toate acestea au adus, din punctul meu de vedere, un plus-valoare comunităţii.
Ancorat în realitatea economico-financiară şi socială, am dezvoltat o investiţie de interes public, pe care am pus-o la dispoziţia domeniului de activitate pentru care ea a fost gândită, şi aici mă refer la construcţia autogării de pe strada Gării din Sighetu Marmaţiei. Această investiţie a fost demarată în colaborare cu autorităţile locale ale acelor vremuri, fără a urmări vreun beneficiu personal. După finalizarea proiectului, clădirea a fost închiriată în exclusivitate companiilor care desfăşoară activităţi specifice, transport călători.
Sunt un contribuabil mare, după standardele branşei, iar taxele şi impozitele virate de-a lungul anilor, au sporit, cu certitudine, bugetul local – şi nu numai! – bani care s-au regăsit mai apoi în confortul cetăţeanului.

IM: Cum credeți că vă percep sighetenii?… Cât de apropiat de realitate sau de… deformat?
SV: Nu sunt în măsură să comentez aprecierile şi percepţiile concetăţenilor mei, cu toţii avem dreptul de a ne exprima părerile cu privire la unii sau alţii, important e să ne bucurăm de respect reciproc. Consider că sunt văzut ca un om, înainte de toate, cu credinţă în Dumnezeu, familist, adică un om normal, un om al locului, care respectă principiile şi valorile tradiţionale. M-am format aici, am construit, am dezvoltat aici, în locul de unde provin.

IM: Sunteți membru PSD de foarte mult timp și, la ora actuală, președintele filialei Sighet al acestui partid, dar în același timp, cum spuneam, un prosper om de afaceri. Cum se împacă doctrina social – democrată cu business-ul, instrument specific… capitalismului?
SV: Cred că în Europa secolului 21 lucrurile au încetat de mult să fie atât de simpliste. Au existat, în anii de guvernare PSD, zeci de măsuri liberale (ca şi izvor ideologic) promovate pur şi simplu pentru că de ele avea stringentă nevoie societatea româneasca. Iar în ceea ce priveşte formaţia şi experienţa mea ca manager, daţi-mi voie să vă mărturisesc ceva: nu pot concepe rolul meu ca factor decizional în firmă, în absenţa grijii faţă de nevoile angajaţilor mei! Un angajat care ştie că patronatul se apleacă asupra necesităţilor sale – imediate sau de perspectivă – un angajat mulţumit, este unul care va lucra conştiincios şi eficient, iar asta se va regăsi şi în profitul meu, nu doar în retribuţia sa. Iată, deci, cum doctrina socială poate face casă bună alături de capitalism. Un înţelept spunea: „Nu îţi trata angajaţii ca pe nişte sclavi, având pretenţia ca ei să te respecte ca pe un rege!”
Activez într-un domeniu exclusiv de dreapta, dar nu principiile şi valorile politico-doctrinare sunt ceea ce mă defineşte, ci, deasupra tuturor, cred că este vorba despre oameni, fără de care nu se poate dezvolta nimic.

IM: Ce preferați, disciplina de partid sau disciplina minții? De ce?
SV: Disciplina de partid nu are sens în absenţa disciplinei minţii, care trebuie să stea la baza oricărei decizii în ceea ce priveşte soarta societăţii în ansamblul ei, trecând totul prin filtrul conştiinţei şi al legalităţii, cu respectarea drepturilor care ne sunt garantate prin Constituţie.
Întotdeauna mă voi baza pe disciplină, dar nu pe una care să mă determine a abdica de la convingerile mele ferme, bazate pe argumente.

IM: Ce credeți că a făcut greșit PSD-ul în anii (mulți) în care a fost la guvernare?
SV: Consider că una din sursele de nemulţumire a avut legătură cu faptul că măsurile din programele de guvernare s-au adresat în mare parte unor categorii sociale, neaplecându-se suficient asupra celorlalte.
Tinerii nu s-au simţit suficient vizaţi de măsurile adoptate de guvernele PSD, sau poate nu am comunicat suficient de bine, la nivel de adresare directă, în sensul de a promova anumite iniţiative. De asemenea, alocările bugetare au fost insuficiente pe anumite domenii, cum ar fi învăţământ, sănătate, infrastructură rutieră şi feroviară. Aceste domenii au fost finanţate, dar mult prea timid, comparativ cu nivelul aşteptărilor românilor. Clasa politică nu are nici o scuză pentru nerealizarea obiectivelor promise.

IM: Ce părere aveți despre salariile și pensiile speciale pe care le au parlamentarii români?
SV: Nu sunt neapărat în măsură să dau verdicte, dar pot să exprim o părere personală. Activitatea pe care o desfăşoară aceşti oameni şi responsabilitatea pe care o au trebuie să fie plătită în conformitate. Dacă s-ar ajunge la concluzia că aceste remuneraţii sunt nejustificate în raport cu statutul de parlamentar, eu personal aş fi primul care ar propune o nouă calculaţie. În ceea ce priveşte pensiile, ele trebuie să aibă la bază principiul contributivităţii, dar nu în ultim rând categoria socio-profesională la care se face referire.

IM: Pentru că sunteți – totuși – în primul rând om de afaceri, voi insista și pe câteva întrebări cu substrat economic. Vi se pare normal ca un angajat la stat să aibă un salariu mult mai mare – pe funcții echivalente, bineînțeles – decât cel din domeniul privat?
SV: Evident nu! Mai ales că în ultimii ani apar dificultăţi în a găsi forţă de muncă pentru cei din mediul privat. În acelaşi timp consider că soluţia potrivită ar fi identificarea măsurilor pentru ca cei din mediul privat să poată susţine efortul financiar de majorare, echilibrând piaţa forţei de muncă.

IM. Pentru că veți gestiona „afacerile” țării, ce credeți, până la ce nivel rezonabil poate merge deficitul bugetar – procentual – din PIB?
SV: Ţinând cont de contextul epidemiologic fără precedent, nu consider că este relevant un răspuns în procente sau cifre care să reflecte o realitate, urmând ca prin programul de guvernare propus de PSD acesta să fie redus, desigur, odată ce vom depăşi această situaţie de criză.
Cu siguranţă deficitul bugetar al momentului nu reflectă o administrare eficientă a țării de către guvernul actual.

IM: Toți românii cunosc prea bine faptul că, azi, afacerile cele mai profitabile sunt cu… statul. Cum vedeți – practic – stimularea apetitului românilor pentru antreprenoriat? Prin contracte alimentate de la bugetul… public?
SV: S-a tot vânturat în mod eronat marota asta a afacerilor cu statul, care ar fi, prin definiţie, un lucru rău, viciat, supus corupţiei. În toată lumea companiile private au afaceri cu statul, exista contracte şi e normal să fie aşa, întrucât statul nu poate, nu are cum, să aibă angajaţi suficienţi şi în toate domeniile, astfel încât să-şi ducă la îndeplinire proiectele „în regie proprie”. Cheia o reprezintă asigurarea mecanismelor de control care să excludă “faultul de/în joc”, dacă-mi permiteţi să împrumut un termen din sport.
Statul este un consumator de bunuri şi servicii. Câtă vreme există în piaţă firme competitive pentru a le presta şi furniza, nu văd accidentul dintre ele. Platformele de achiziţie a lucrărilor publice sunt suficient de transparente şi de bine puse la punct pentru a nu lăsa loc de interpretări.

IM: Știu că aveți afaceri și în domeniul HoReCa. Ce variante/ abordări vedeți pentru salvarea acestui domeniu lovit crunt de această criză mondială?
SV: Antreprenorii din domeniul HoReCa trebuie sprijiniţi financiar prin măsuri guvernamentale, până la relaxarea situaţiei si post-relaxare.
Una din măsurile pe care le propunem este plata în avans a voucherelor de vacanţă, care înseamnă o punere a banilor în circuitul economic şi, implicit, reprogramarea sejururilor.
Amânarea şi eşalonarea la plată a taxelor şi impozitelor datorate, iniţierea unui amplu proiect de reconversie profesională, cu susţinere financiară în tandem, guvern şi angajator. O măsură adresată angajatorilor ar fi ajutorul de stat, cu o documentaţie cât mai suplă.

IM: Ce părere aveți despre necesitatea aplicării votului Referendumului prin care s-a hotărât reducerea numărului de parlamentari români la 300 (de la 455)? Veți susține reducerea hotărâtă de poporul român?
SV: Aş putea accepta o discuţie pe ideea reducerii numărului de parlamentari, doar că respectivul referendum (a cărui orchestrare ar putea face obiectul unei discuţii mai extinse) a pus în discuţie şi altceva: eliminarea Camerei Superioare a Parlamentului. Iar aici trebuie să mă declar total împotrivă! De ce? Ei bine, dacă aruncăm o privire asupra istoriei parlamentarismului românesc, observăm că aceasta instituţie a fost gândită, încă de la începuturile sale, din 1866, a funcţiona în regim bicameral, singura perioadă în care lucrurile au stat altfel fiind cea comunistă. Ori, dacă societatea românească doreşte cu adevărat să rupă legăturile cu tot ceea ce a definit statul român în acea vreme, nu cred că e corect să ne întoarcem la un Parlament unicameral.

IM: Sunteți om de afaceri și, totuși, faceți parte din partidul echivalat de anumite „voci” cu… partidul pensionarilor și al bugetarilor! Nu sunt incompatibile cele două… profiluri?
SV: Resping fără drept de apel genul acesta de etichetări, sau continuarea procesului de antagonizare a categoriilor socio-profesionale începute în vremea prezidenţiatului lui Traian Băsescu. Consider că, înainte de toate, suntem cu toţii români, oameni liberi, care avem dreptul la simpatii sau antipatii politice şi, vă rog să mă credeţi, dacă dăm de-o parte sloganurile, vom constata că lucrurile nu sunt chiar aşa, în alb şi negru, că nu toţi pensionarii sau bugetarii votează PSD, după cum nici antreprenorii nu sunt toţi în „barca” de dreapta. Spuneam mai înainte că un om de afaceri trebuie să aibă conştiinţă socială, să fie preocupat de problemele celor care lucrează pentru el şi alături de el: acesta a fost mereu crezul meu ca om de afaceri, că „binele” meu nu poate fi conceput fără „binele” lor. În concluzie, nu! Nu văd de ce ar fi cele două profiluri incompatibile.

IM: Care sunt problemele arzătoare/ esențiale pe care – probabil – le-ați identificat și le-ați susține pentru lobby și rezolvare în Parlament, din postura de sighetean, maramureșean?
SV: Poate ar trebui să începem discuţia prin a promova în Parlament o lege a lobby-ului, care azi încă se numeşte în România trafic de influenţă. Legea lobby-ului ar trebui să fie inspirat de modelul celei mai puternice democraţii a lumii, Statele Unite, unde lobby-ul este făcut de la cel mai înalt nivel, întru susţinerea legilor de care comunităţile au nevoie. Ar mai fi multe de adăugat, dar să trecem mai departe.
Voi face „lobby” pentru fiecare proiect ce priveşte judeţul Maramureş, şi aici aş menţiona unul care este îmi foarte drag, pentru că m-am implicat încă de la început, de la primele măsurători, pentru studiul de prefezabilitate, continuând cu studiile geo-tehnice: construirea podului peste râul Tisa, în zona Tepliţa, un pod care va deschide accesul turistic şi de trafic greu, precum şi relaţiile comerciale între cele două ţări, o reală oportunitate pentru dezvoltarea economică şi investiţională a municipiului nostru.
Accesul către Europa de vest s-ar scurta astfel, pe cale rutieră, aceasta însemnând o eficientizare a costurilor pentru companiile de transport mărfuri generale şi persoane.
De asemenea, mă voi implica în susţinerea unui proiect de investiţii în domeniul sănătăţii, alături de Vasile Moldovan, primar al urbei noastre, care vizează construirea unui spital nou în municipiul Sighetu Marmaţiei, care ar deservi, la fel ca şi cel din prezent, întreg bazinul Maramureşului Voievodal.
Voi fi într-un permanent dialog cu toţi primarii Maramureşului, pentru a-i susţine în demersurile lor ce privesc dezvoltarea judeţului.

IM: Dacă v-ar cere partidul să votați legi sau modificări legislative în defavoarea sectorului privat, de afaceri, ați face-o?
SV: Categoric nu! Asta ar fi ca şi când ai încerca să opreşti inima economiei naţionale.

IM: La ora actuală, în Parlamentul României care în curând îți va încheia activitatea, Maramureșul a avut – din parte PSD – un senator (Liviu Marian Pop). Știți ce a făcut el, concret, pentru județul nostru?
SV: Nu puţin lucru! De numele colegului meu se leagă, în perioada 2017-2020, conform datelor oficiale, 43 de legi promulgate, precum şi 122 propuneri legislative iniţiale, între care, desigur, multe s-au circumscris domeniului educaţiei, având în vedere domeniul său de expertiză.
M-aş opri însă asupra unora din domeniul agriculturii, ţinând cont de potenţialul judeţului nostru din această perspectivă, şi anume Proiectul de Lege privind aprobarea Programului de susţinere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducţie (legea 195/2018) sau Proiectul de Lege privind aprobarea Programului de susţinere pentru activitatea de reproducţie, incubaţie şi de creştere în sectorul avicol (legea 227/2018), ori Proiectul de Lege privind aprobarea Programului pentru stimularea angajării tinerilor în sectoarele agricultură, acvacultură şi industria (legea 336/2018) şi, desigur, lista ar putea continua.
Liviu Marian Pop a fost, în opinia mea, un membru foarte activ şi eficient al Parlamentului şi sunt sigur că multă lume ştie şi recunoaşte asta!

IM: Aveți mulți prieteni, multe rude, pe care – conform obiceiului mioritic – doriți să-i promovați în funcții/ sinecuri importante?
SV: Nu mă caracterizează astfel de practici şi cred că ştiţi suficient de bine că în toată activitatea mea politică am stat departe de acest fenomen. În plus, familia mea, rudele mele şi prietenii mei se descurcă foarte bine, fără a avea nevoie de asemenea susţinere, pe care eu, oricum, nu o validez.

IM: Enumerați-mi trei personalități românești pe care considerați că ați putea să le luați dvs. de model și de ce?
SV: Modelul meu în lumea de business este Ion Ţiriac, care a demonstrat că perseverenţa, în sport ca şi în afaceri, aduce rezultatele scontate, dacă seriozitatea este crezul tău.
Regele Ferdinand Întregitorul este de asemenea una din figurile istoriei la care mă raportez mereu, deoarece şi-a închinat viaţa cauzei românilor şi nu a precupeţit nici un efort până nu i-a adus pe toţi în graniţele aceluiaşi stat. Desigur, toate acele minunate întâmplări au fost favorizate şi de un context politic general.
Nu în ultimul rând, aş menţiona proprietarii unei afaceri româneşti de mare succes, al grupului de firme Dedeman, un exemplu de urmat pentru antreprenoriatul românesc. Viaţa ne demonstrează încă o dată că acolo unde există principii, onoare, dar şi pricepere, există şi realizări. Acest exemplu, ca model de implicare şi dezvoltare, are legătură cu mediul din care provin şi eu şi consider că este demn de urmat.

IM: Dacă, presupunând că veți câștiga un loc în Senat, veți dezamăgi votanții și dacă prezența dvs. în cel mai înalt for al țării va fi pur simbolică – la fel ca a multor alți politicieni ce ne-au reprezentat -, cum ar trebui, concret, să vă…. „pedepsim”?
SV: O să vă surprindă răspunsul meu scurt. Validarea sau pedepsirea clasei politice este în mâna cetăţeanului şi se realizează prin vot. Personal, nu voi fi o dezamăgire pentru cei care îmi vor acorda încrederea, întrucât în activitatea pe care o desfăşor, nu admit să abdic de la principii, iar acesta este crezul pe care îl voi purta cu mine, indiferent unde mă vor duce drumurile vieţii.

IM: Păi, să așteptăm și să vedem ce vor spune la vot sighetenii, maramureșenii în general! Până atunci succes și… gânduri bune!
SV: Vă mulţumesc pentru că aţi ales să aveţi această discuţie cu mine. Astăzi demersul meu are nevoie de promovare din partea unor reprezentanți mass media echidistanţi, cum sunteți și dumneavoastră, care mă cunoaşteţi suficient de bine şi în diferite ipostaze. Vă urez, la rândul meu, sănătate, dumneavoastră şi cititorilor. Pe 6 decembrie, în funcţie de opţiunea fiecăruia, românii îşi vor desemna reprezentanţii în Parlament. În numele meu sper că vor vorbi, de la acel moment încolo, rezultatele.
Vă propun să ne revedem după primul an de mandat, pentru a analiza activitatea – sper – Senatorului Sorin Vlaşin.

Ion MARIȘ