Recenta trecere la cele veșnice a ing. Aurel Vlad (1933-2026), consemnată în paginile publicației „Salut, Sighet!”, lasă printre noi pe ultimii doi deținuți politici anticomuniști din Maramureș, cei care au sfidat trecerea timpului și mai sunt și azi în viață pentru a da explicit sau măcar implicit o mărturie luminoasă pentru actuala generație, mărturia credinței creștine și a demnității românești pe care Maramureșul a oferit-o masiv pe altarul luptei împotriva comunismului, stăpânirea ilegitimă și criminală, printre cele mai barbare din istoria umanității.

Este vorba de prof. Nistor Man, domiciliat la Tg. Mureș (născut la Șieu în 1929) și dr. Ioan Pop Arvinte, domiciliat la Timișoara (născut la Breb în 1931). Vârsta lor venerabilă (98 și respectiv 96 ani) este încununarea unei vieți deosebite, la jertfele din tinerețe adaugându-se apoi o frumoasă și lungă activitate profesională, în ciuda numeroaselor obstacole și șicane la care au fost supuși pentru a-i marginaliza și descuraja. După 1990 amândoi au fost activ implicați în activitățile și proiectele foștilor deținuți politici de salvare a memoriei rezistenței anticomuniste.

Amândoi au fost elevi ai Liceului „Dragoș-Vodă” din Sighet, Nistor Man fiind arestat în 1948 (în primul lot, condus de prof. Aurel Vișovan) iar Ioan Pop Arvinte în 1949 (în lotul al doilea de elevi, condus de Ștefan Minică), anchetați și condamnați. Lista sinistrelor închisori în care au fost deținuți este mai lungă în cazul lui Nistor Man – Sighet, Cluj, Jilava, Târgșor, lagărele de la Canalul Dunăre – Marea Neagră, Constanța, Satu Mare, lagărele din Balta Brăilei, iar Ioan Pop – Arvinte la Sighet, Oradea, Târgșor, Canalul Dunăre – Marea Neagră, Constanța. Ioan Pop Arvinte este văr primar cu Aurel Vișovan; din casa părintească  a acestuia de la Locul Târgului a și fost arestat în 1949.

Deci, ultimii doi… din cele câteva sute de maramureșeni care au fost uciși sau condamnați politic de (in)justiția comunistă  și cele câteva mii care au fost arestați și maltratați pe perioade mai scurte. Marea familie a conștiinței și demnității maramureșene e aproape integral reunită în Cer, unde Domnul va răsplăti pe cei care L-au mărturisit pe pământ. Amin.

Iar celor doi care sunt încă aici cu noi… multă sănătate și un profund respect!

Preot prof. Marius Vișovan

Revista de Cultură „Nord Literar” organizează un eveniment inedit: Salonul de carte – Baia Mare, un regal de conferințe, recitaluri de poezie, prezentare de carte și de oferte editoriale, întâlniri cu scriitori, expoziții de carte cu vânzare.

Toate acestea se vor desfășura în intervalul 21-23 octombrie 2026 în cadrul Facultății de Litere a Centrului Universitar Nord Baia Mare, în parteneriat cu Editura Eikon, care va veni cu o întreagă pleiadă de scriitori și de filosofi care vor susține conferințe și dialoguri cu publicul și cu studenții băimăreni. Nu vor lipsi desanturile în colegiile băimărene, pentru întâlniri cu elevii și cu dascălii, poezia și momentele muzicale.

Intrarea la conferințele care vor avea loc în amfiteatrul facultății, de pe strada Victoriei nr. 76 Baia Mare, va fi liberă, iar în holul universității vor fi amenajate standuri cu carte de vânzare.

Organizatorii

Joi, 8 octombrie 2026, la ora 12:55, au fost deschise noul Pod rutier peste râul Tisa și Punctul Internațional de Trecere a Frontierei Sighetu Marmației II – Bila Țerkva (adică Biserica Albă, sat pur românesc, aflat azi în Maramureșul de Nord, Ucraina).

La inaugurare au participat, din partea vecinilor, ministrul ucrainean pentru Reconstrucție, Infrastructură și Transport, Mikola Kalașnik, adjunctul șefului Biroului Președintelui Ucrainei, Viktor Mikita, șeful administrației militare regionale Transcarpatia, Miroslav Bilețki, iar de la noi, secretarul de stat din Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Ionel Scrioșteanu, directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel-Valer Zetea, primarul municipiului Sighetu Marmației, Vasile Moldovan, senatorii Sorin Vlașin și Cristian Niculescu-Țâgârlaș, reprezentanți ai corpului diplomatic, ai Poliției de Frontieră, ai bisericilor, ai partidelor politice, ai administrației centrale și locale, ai presei, ai constructorului etc.

Este vorba despre un pod ale cărui începuturi datează încă în anul 2010, atunci când Consiliul Județean Maramureș, prin Programul de Vecinătate România–Ucraina, a inițiat un prim studiu de fezabilitate. Ulterior, toate conducerile C.J. care s-au succedat, la fel ca toate echipele care au condus administrația locală din Sighetu Marmației – municipiu pe raza căruia se află, au contribuit la continuarea și dezvoltarea acestei investiții, a cărei execuție propriu-zisă a demarat abia în anul 2023.

Proiectul constă în două poduri paralele, lungi de 268,8 m, fiecare cu câte două benzi de rulare, care, împreună cu căile de acces și celelalte elemente de infrastructură (şase benzi auto pe fiecare sens, două pentru autoturisme şi microbuze, două pentru camioane, una pentru autobuze şi una pentru corpul diplomatic, plus un culoar pentru pietoni, clădiri vamale, scanere cu raze X inclusiv pentru camioane etc.), a costat în total cca. 50 milioane de euro, dintre care cca. o treime provin din fonduri europene.

Deși deschis circulației, punerea în funcțiune a „podului de la Cămara” sau „de la Teplița”, cum este cunoscut de către sigheteni, va fi realizată etapizat, deoarece partea ucraineană nu a terminat amenajările aferente.

Astfel, deocamdată vor trece doar autovehiculele destinate transportului de persoane, cu masa autorizată de până la 3,5 tone, în etapa a II-a vor trece autocamioanele și autobuzele, iar în etapa a III-a, care se va încheia în decembrie 2027, se va accepta și traficul pietonal.

În ce privește numărul de autovehicule,  autoritățile ucrainene estimează pentru început un tranzit de până la 400 de autoturisme pe zi.

Întâmplarea face ca inaugurarea acestui pod să aibă loc la exact 200 de ani de la aprobarea construirii primului pod sighetean care a unit cele două maluri ale Tisei.
Acest fapt este dovedit de diploma emisă la Viena în anul 1826 de către împăratul austriac Francisc I, care a dat undă verde ridicării primului pod dintre Sighet și Slatina.

Podul de lemn nu a avut viață lungă, fiind rupt în două de o viitură a Tisei în anul 1878. Refăcut în fier în anul 1892, podul cu ghinion a fost rupt și răsturnat la marea inundație din anul 1913, apoi iar, în anul 1919.

După război, devenit transfrontalier (înainte de reorganizările teritoriale de după Primul Război Mondial, Maramureșul se întindea pe ambele maluri ale Tisei, apoi partea nordică a ajuns în componența Cehoslovaciei), podul a fost refăcut parțial, sub forma unei punți înguste de lemn, utilizând și cele două arce de fier rămase.

Aruncat în aer în octombrie 1944 de către trupele horthyste aflați în retragere, podul a fost refăcut imediat după, tot improvizat, fiind dezafectat în septembrie 1945, atunci când, la nord de Tisa, sovieticii deveniți stăpâni au decis închiderea subită a graniței.

După o lungă pauză, „Podul Istoric” a fost refăcut între anii 1999-2001 (tot în lemn – de calitate slabă și utilizând cele două vechi arce metalice), urmând apoi o lungă perioadă de întârzieri și probleme administrative, podul fiind inaugurat și deschis oficial abia în 2007, în prezența președinților României și Ucrainei, Traian Băsescu respectiv Victor Iușcenko.

Închis apoi în mod repetat pentru reparații, „Podul Istoric” suportă acum autovehicule de maxim 2,5 tone, ceea ce a impus construirea podului nou, de la Cămara.

Iar cealaltă legătură peste Tisa de la Sighet, vechiul pod feroviar de la Cămara a fost construit în 1880 pentru ecartament îngust, fiind refăcut din fier, pentru linie normală, în anul 1891. Traficul feroviar a fost întrerupt acolo în 1945, podul fiind utilizat apoi sporadic pentru tranzit pietonal și dezafectat după anul 1970.

Revenind la ziua de azi, observăm că Sighetul, având atât Podul Istoric „Academician Mihai Pop”, cât și Podul „Maramureș-Transcarpatia”, este singurul din România care are două poduri rutiere transfrontaliere — iar noua legătură este, tehnic vorbind, alcătuită din două poduri paralele…

Nu e bai, important este ca acestea să aducă beneficii, ceea ce ne dorim cu toții.

Teofil Ivanciuc

Preşedintele Uniunii Ucrainenilor din România, deputatul Nicolae-Miroslav Petreţchi, a atras atenţia, de la tribuna Camerei Deputaţilor, asupra unei evoluţii care nu priveşte doar comunităţile etnice reprezentate în Parlament, ci şi stabilitatea şi coeziunea societăţii româneşti.

Acesta a subliniat că, în ultima perioadă, au fost reluate, de către diferite grupări de interese, tentative de discreditare a organizaţiilor reprezentative ale minorităţilor naţionale din România, cu obiectivul evident de a afecta coeziunea acestor comunităţi şi mecanismele prin care acestea sunt reprezentate şi îşi apără drepturile.

Potrivit deputatului Nicolae-Miroslav Petreţchi, fără a avea o reprezentativitate reală în aceste comunităţi şi fără un mandat din partea acestora, grupările respective de interese încearcă să submineze mecanismul românesc de bune practici în domeniul protecţiei drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale şi să deturneze funcţionarea acestui mecanism în direcţia creării unor facilităţi şi avantaje în interes propriu.

Acesta a arătat că, alături de celelalte minorităţi naţionale din România, şi comunitatea ucraineană se confruntă, de mai mulţi ani, cu tentative sistematice de afectare a coeziunii şi a intereselor sale legitime. Deputatul nu a exclus posibilitatea ca unele dintre aceste tentative să fie organizate, susţinute sau exploatate din exterior.

Totodată, Nicolae-Miroslav Petreţchi a apreciat că, în spatele activităţii acestor grupări, s-ar putea afla şi interese politice şi de clan din teritoriu, care, în actualul context internaţional dificil şi turbulent, pot deveni vulnerabilităţi pentru România.

În opinia sa, slăbirea coeziunii minorităţilor naţionale din România răspunde intereselor explicite ale unor actori statali ostili României şi democraţiei în general, care urmăresc diminuarea coeziunii sociale şi a capacităţii democratice a României, precum şi reducerea sau inhibarea resurselor politice, civice, umane şi instituţionale de calitate ale ţării.

În acest sens, preşedintele Uniunii Ucrainenilor din România a subliniat necesitatea ca aceste tentative să fie privite cu maximă seriozitate şi ca eventualele conexiuni ale acestora cu ideologiile şi acţiunile unor actori statali străini interesaţi de destabilizarea României să fie evaluate pe baza unor dovezi concrete.

În esenţă, potrivit deputatului Nicolae-Miroslav Petreţchi, aceste tentative vizează decredibilizarea organizaţiilor reprezentative ale minorităţilor etnice din România, membre ale Consiliului Minorităţilor Naţionale, precum şi crearea unor organizaţii paralele, organizaţii-fantomă sau organizaţii-parazit, care urmăresc să acceadă nelegitim şi ilicit la mecanisme financiare, sociale şi politice, prejudiciind în mod direct stabilitatea ţării şi politicile publice ale statului român în domeniul protecţiei minorităţilor naţionale.

Acesta a avertizat că o lipsă de reacţie sau o reacţie pasivă la aceste tentative ar putea încuraja autorii acestora, ar putea crea premise pentru afectarea stabilităţii vieţii politice şi a coeziunii naţionale a României şi ar putea favoriza, totodată, multiplicarea formelor de politizare şi deturnare a mecanismelor actuale de reprezentare parlamentară a minorităţilor naţionale.

Preşedintele Uniunii Ucrainenilor din România a dat asigurări că nu vor fi permise acţiuni care să afecteze coeziunea comunităţii ucrainene. În viziunea sa, unitatea şi coeziunea comunităţii ucrainene nu sunt doar o valoare care trebuie protejată, ci reprezintă o contribuţie importantă la stabilitatea şi viitorul României.

În acelaşi timp, acesta a subliniat că minorităţile naţionale din România, prin contribuţia lor civică, politică şi instituţională, reprezintă o componentă importantă a coeziunii şi stabilităţii societăţii româneşti.

Nicolae-Miroslav Petreţchi a arătat că, printr-o atitudine responsabilă, credibilă şi proactivă, reprezentanţii minorităţilor naţionale au demonstrat în mod repetat că sunt capabili să contribuie la construirea unor soluţii politice şi instituţionale pentru depăşirea multiplelor crize pe care România le traversează.

Preşedintele Uniunii Ucrainenilor din România şi-a exprimat convingerea că România va depăşi aceste crize, iar comunitatea ucraineană şi, în ansamblul lor, minorităţile naţionale vor continua să contribuie activ la acest efort.

Comunicat de presă

Muzeul Maramureșan a prezentat miercuri, 7 octombrie 2026, la Muzeul Satului Maramureșean „Mihai Dăncuș”, rezultatele proiectului „Arhitectura vernaculară din Muzeul Satului Maramureșean: explorare, expunere și valorizare. Despre oamenii locului și trecutul lor”, implementat cu sprijinul financiar al Institutului Național al Patrimoniului, prin programul Timbrul Monumentelor Istorice.

Proiectul a propus o abordare a patrimoniului vernacular care merge dincolo de arhitectura caselor și gospodăriilor conservate în muzeu, readucând în atenție oamenii care au locuit aceste spații, poveștile lor, ocupațiile, meșteșugurile, tradițiile și universul cotidian al satului maramureșean.

Unul dintre principalele rezultate ale proiectului îl reprezintă amenajarea și punerea în valoare a cinci monumente etnografice, prin expoziții permanente care oferă publicului perspective diferite asupra vieții comunităților din Maramureș.

Astfel, Casa Țiplea a fost amenajată cu un interior de bucătărie tradițională; Casa Andreica găzduiește expoziția dedicată mineritului în Maramureș, „Gutâiul și vulcanul adormit”; iar în Casa Drimer a fost amenajată o bucătărie evreiască și o expoziție dedicată regulilor alimentare evreiești. Șura Balea spune povestea muzeului prin expoziția „La început (n-)a fost Muzeul”, dedicată istoricului instituției și importanței construcțiilor vernaculare, iar Șura Dunca valorifică ocupațiile sezoniere prin expoziția „Sezon deschis – la ciută, la pești și albine”.

Proiectul nu s-a limitat însă la intervențiile expoziționale. În jurul caselor, obiectelor și poveștilor lor a fost derulat un amplu program de activități educaționale, ateliere, tabere de creație și întâlniri cu publicul. Printre acestea s-au numărat „Adoptă o casă. Spune o poveste”, „Poame, lepedeu și casă”, „Kasher, kosher, kusher – trup, suflet și comunitate”, „Vara în Maramureș – La albine”, activități dedicate socăciței și gastronomiei tradiționale, artei florale si organizării de evenimente. Tabăra de artă „Poveștile caselor”, atelierele dedicate sării și mineralelor, precum și cel cu „Minciuni cu vânători și pescari” au făcut deliciul publicului alături de celelalte întâlniri.

O componentă importantă a proiectului a fost și documentarea și transmiterea mai departe a patrimoniului, prin realizarea a cinci produse editoriale: „Kosher, Kasher, Kusher: Trup, suflet și comunitate”, o carte de rețete cu vânat și produse din pește și miere, „De dulce și de sec: Bucătăria de evenimente din Maramureș”, albumul „Elemente de arhitectură vernaculară – semne și simboluri maramureșene” și o carte de povești pescărești și vânătorești din Maramureș.

Prin toate aceste intervenții, proiectul a urmărit să transforme patrimoniul construit într-un punct de plecare pentru recuperarea memoriei oamenilor și comunităților. Casele din Muzeul Satului sunt spații care vorbesc despre cei care le-au construit și le-au locuit, despre hrană și ocupații, credințe, meșteșuguri, relația cu natura și formele de viață comunitară.

Activitățile au implicat publicul local, elevi și studenți și au fost însoțite de acțiuni de promovare și materiale foto-video. Raportul proiectului consemnează peste 50 de elevi și studenți implicați în programele educaționale, precum și o amplă prezență în presa locală și regională.

Evenimentul de astăzi a fost, astfel, nu doar o prezentare a rezultatelor unui proiect, ci o invitație de a privi Muzeul Satului Maramureșean prin poveștile celor care au dat viață acestor case. Pentru că patrimoniul vernacular înseamnă oameni și memorie.

Proiectul „Arhitectura vernaculară din Muzeul Satului Maramureșean: explorare, expunere și valorizare. Despre oamenii locului și trecutul lor” a fost implementat de Muzeul Maramureșan, cu sprijinul financiar al Institutului Național al Patrimoniului prin Programul Timbrul Monumentelor Istorice (TMI), Sesiunea III/2024 – Acțiunea tematică „Muzee în aer liber – monumente de arhitectură vernaculară”, Subprogramul ,,Muzee în aer liber-monumente de arhitectură vernaculară. Punere în valoare – interpretare și prezentare a monumentelor etnografice” și cofinanțat de Primăria Sighetu Marmației și Consiliul Local.

COMUNICAT DE PRESĂ

La noi, bătrânii aveau o rânduială aspră pe uliță. Te priveau lung, suspicioși: „Măi copile, da’ tu de-a cui ești? Ce-ți sunt ai tăi?” Pentru ei, răspunsul era oglinda neamului din care te tragi.

Noi, cei din Asociația Ancestral, venim în Sărăsău cu un respect profund pentru lumea satului. Orașul ne face adesea oameni singuri, dar satul… satul are o putere uriașă. Este ca un stup de albine: înseamnă sănătate, libertate și o comunitate cu adevărat închegată!

Vă invităm la primul episod din cadrul marelui proiect itinerant „Drumul Satelor Vii”:

• „Drumul Satului Viu – din comuna Sărăsău”
• Locație: Centrul de Informare Turistică Sărăsău
• Data: 10.10.2026
• Interval orar: 10:00 – 22:00

Fii mai mult decât un spectator, fii parte din comunitate!

Acest drum nu are o rețetă fixă. Dinamica, decorul, gustul bucatelor de pe masă și buna dispoziție vor fi diferite de la un loc la altul, pentru că succesul fiecărui eveniment depinde în totalitate de sufletul și energia satului care îl găzduiește. Acesta este momentul ca Sărăsăului, fiind primul pe acest drum, să dea tonul și să arate lumii întregi ce înseamnă cu adevărat un sat adevărat, puternic și autentic!

Umăr la umăr cu Victoria Bledea (Laura Hybris) și Asociația Etnoculturală „Leagăn de Dor”, cu sprijinul Primăriei Sărăsău și al Școlii Gimnaziale, am pregătit o zi curată, pe care o vom petrece ca o mare familie:

• Ora 10:00: Ateliere vii de vopsit lână, pictură pe sticlă, cusut, țesut și împletit.
• Ora 13:30: Masa Satului – unde fiecare aduce ce are mai bun acasă.

Sarasăul are o istorie nemeșească monumentală, de la 1345, fiind vatra legendarului Tezaur de aur și a conacelor Mihalyi, Man și Iurca. Istoria ne arată că marile familii s-au mutat aici din alte zone, aducând un altoi nou și valoare locului. Cei de azi purtați în vene același sânge deschis și mândru!

SURPRIZA SERII (Ora 20:00): La Focul Satului, vă invităm la PREMIERA FILMULUI DOCUMENTAR „Sarasău – Rădăcinile Satului Viu”! Un omagiu adus satului ca organism și chipurilor voastre – adevăratele noastre tezaure vii, filmați în ultimele săptămâni chiar în propriile curți.

Sarasăul este un superb mozaic cultural și confesional unde Biserica Ortodoxă monument de la 1600, Biserica Greco-Catolică futuristă, alături de Biserica Baptistă și cea Adventistă trăiesc în pace. Să nu Îl uităm pe Dumnezeu, care aduce în case înțelegere și frăție!

Vrei să te implici și tu în proiect? Dacă vrei să dai o mână de ajutor la organizare, să aduci roadele muncii tale pe Masa Satului sau să fii voluntar alături de noi, te rugăm să ne contactezi! Suntem o echipă și te așteptăm cu drag:
Contact Dana Izabela Bacs-Balea (Asociația Ancestral): 0744 394 622
Contact Laura Hybris (Victoria Bledea, Asociația Leagăn de Dor): 0774 908 266

Rămâneți sat! Nu lăsați grandomania lumii moderne să vă fure identitatea…
Vă așteptăm cu drag să scriem prima pagină din această poveste!

Organizatorii

Dragii mei sigheteni!
Pe 10 octombrie 2026, la ora 17:00, mi-am permis să invit la Sighet Teatrul Particular Brașov cu piesa „Doamna Gugăl”,  o comedie absolut „sărită de pe fix”!
Vă simțiți sufocați de notificări, apeluri continue și problemele tuturor care par să se reverse doar peste voi? Nu sunteți singuri! Într-o lume în care tehnologia ne controlează viața, avem nevoie de o pauză de deconectare și de o porție zdravănă de terapie prin râs.
Vă aștept la un eveniment cultural de excepție în orașul nostru: un one-woman show incendiar cu remarcabila actriță Dorina Roman, un spectacol de Ivona Boitan.

CÂND?
Sâmbătă, 10 octombrie 2026, ora 17:00.

UNDE?
Școala de Muzică (Școala Gimnazială de Muzică și Arte Plastice), Sighetu Marmației.
PREȚ BILET: 40 lei
Biletele pot fi achiziționate direct de la Nelica Hotea.

REZERVĂRI ȘI DETALII:
Sunați la numărul de telefon: 0745.055.921
Vă aștept cu mare drag să petrecem o seară plină de umor și voie bună!
Spuneți-le și prietenilor!

Nelica HOTEA

Noi, membrii Rotary Club Sighet, credem că unele dintre cele mai importante lecții se învață – de multe ori – în jurul unei table de șah.
Cupa Rotary la Șah – ediția a IV-a (10 – 11 octombrie 2026) îi aduce la aceeași tablă pe micii strategi, cu vârste între 6 și 12 ani (legitimați și nelegitimați), pregătiți să gândească, să joace și să… performeze!
Pentru că șahul nu înseamnă doar… mutări. Înseamnă concentrare, logică, creativitate, răbdare, decizii și – foarte important! – fair-play. Înseamnă să gândești cu un „pas” înainte, să înveți din fiecare greșeală și să ai curajul să continui!
Prin proiectele sale, Rotary Club Sighet investește în educație, în pasiunea copiilor și în dezvoltarea lor armonioasă. Iar fiecare copil care descoperă bucuria de a învăța este, pentru noi, o „mutare” câștigătoare pentru viitor!

Împreună cu C.S. SIG-MAR Sighet pregătim tabla (de ȘAH, în weekend-ul 10 – 11 octombrie 2026)! Se anunță o ediție memorabilă care se va desfășura la Liceul Tehnologic Forestier (LTF) Sighet!

Ce face Rotary Club Sighet? Construiește viitorul… mutare cu mutare!

Rotary Club Sighet (2001)

Sighetu Marmației se pregătește pentru o seară plină de umor, energie și bună dispoziție! Turneul Național Muzical Gold Music 2026, care include și o secțiune dedicată comediei românești, ajunge la Sighetu Marmației cu unul dintre cele mai îndrăgite duo-uri ale scenei românești: Romică Țociu și Cornel Palade.

Pe 24 octombrie 2026, de la ora 16:00, publicul este invitat la Cinema Mara, pentru spectacolul „Comedie la MAXIM!”, o producție Gold Music dedicată tuturor celor care iubesc umorul de calitate și spectacolele live.

O seară în care râsul este vedeta

Romică Țociu și Cornel Palade, doi dintre cei mai iubiți maeștri ai comediei românești, promit un spectacol plin de glume savuroase, replici spumoase, energie și momente memorabile.

Cei doi artiști au construit de-a lungul anilor un stil inconfundabil, iar întâlnirea lor cu publicul din Sighetu Marmației se anunță a fi una dintre cele mai vesele seri ale toamnei.

„Comedie la MAXIM!” este mai mult decât un spectacol de divertisment: este o invitație de a lăsa grijile deoparte, de a râde și de a petrece câteva ore într-o atmosferă relaxată și plină de voie bună.

Pregătiți-vă pentru o seară în care râsul, muzica și buna dispoziție se întâlnesc pe aceeași scenă, într-un spectacol destinat publicului de toate vârstele.

Gold Music – comedia care face bine

Evenimentul face parte din seria de spectacole Gold Music 2026, turneu desfășurat în scopuri social-umanitare.

Prin participarea la spectacolele Gold Music, publicul contribuie la susținerea obiectivelor sociale ale turneului și demonstrează că arta, muzica și comedia pot aduce oamenii împreună și pot transforma emoția în fapte bune.

Detalii eveniment:

📍 Sighetu Marmației – Cinema Mara 📅 24 octombrie 2026 🕓 Ora 16:00 🎭 Romică Țociu & Cornel Palade – „Comedie la MAXIM!”
🎟️ Promoție – primele 100 de bilete: 99 lei 🎟️ Categoria I – 140 lei 🎟️ Categoria II – 120 lei
Biletele sunt disponibile online prin Entertix și Bilete.ro, precum și în format fizic.

📞 Informații: 0726 000 060 📞 Cinema Mara Sighetu Marmației: 0742 187 088 🌐 www.goldmusic.ro
Gold Music 2026 – muzică, comedie, emoție și spectacole pentru suflet.

Turneul Național Muzical Gold Music este organizat în scopuri sociale de Asociația Culturală Miraculoșii București.

COMUNICAT DE PRESĂ

A apărut numărul 280 al Revistei de Cultură „Nord Literar”, cu un conținut bogat, pe gustul tuturor iubitorilor de literatură, și poate fi găsit în chioșcurile de ziare din Baia Mare și în Librăriile Cărturești din întreaga țară.

„Jurnalul nu se scrie ca să spui ceva, ci ca să fii aici” – spune Irina Petraș în eseul „Despre jurnal”. Dana Buzura-Gagniuc, în editorialul său, conturează un portret al scriitorului Augustin Buzura, de la nașterea căruia s-au împlinit 88 de ani în 22 septembrie.

Poemul lunii aparține lui Ioan Dragoș, iar pagina dedicată vieții culturale vine cu un interviu cu Nicolae Goja, directorul Festivalului de Literatură „Vasile Lucaciu”, care va avea loc în noiembrie la Cicârlău.

Gheorghe Glodeanu prezintă un volum cu o tematică incitantă: „Suicidul în literatura română” al Angelicăi Ionce.

„…o carte provocatoare și, din multe puncte de vedere, neliniștitor-ademenitoare” – susține Delia Muntean în cronica la „Ultimul gând” al lui Vianu Mureșan.

Daniela Sitar-Tăut zăbovește asupra poeziei Ilenei Nemeș-Pop din volumul de curând apărut „Femeia cu iarbă pe umeri”.

Poezia lui Cassian Maria Spiridon și parodia lui Lucian Perța pot fi citite la rubrica „Orfeu”.

Gheorghe Pârja prezintă într-o cheie realistă „Drumul” – romanul autobiografic al Luminiței Cioabă.

Eseul Laurei Poantă lansează o provocare privind posibilitatea existenței unei culori pe care nimeni nu a văzut-o vreodată.

Dana Buzura-Gagniuc face o radiografie a actualității culturale a începutului de toamnă.

La pagina dedicată cuvintelor din exil, Mihaela Albu identifică mitul întoarcerii în multe dintre creațiile scriitorilor aflați departe de țară.

Mircea Popa vine cu un amplu comentariu asupra monografiei lui Ioan Nistor, „Dariu Pop. un spirit heliadesc în Nord-Vestul ardelean”.

Multe recenzii în acest număr al revistei: Nicolae Scheianu – la prima carte apărută la Editura „Nord Literar”, „Dializa luminii” de Vasile Trif; Paul Gorbna pentru „Nunta de fluturi” a poetei Carmen Doreal; Raluca Hășmășan – la cartea Hannei Bota, „De-a timpul”; Ana Ardeleanu pentru „Sfârșitul salvat” al lui Olimpiu Nușfelean; Flaviu Claudiu Mihali – pentru „Ca la kino! Întâmplări umoristice” de Valeriu Bulat.

Gavril Ciuban construiește un portret al medicului-poet Ieremia Lenghel.

Nicolae Scheianu începe o rubrică dedicată restituirilor și publicării unor manuscrise și documente inedite din creația unor autori maramureșeni. Primul poet ales este Iurii Pavliș.

Proză de Ciprian Coc și poezii de Iulia Dragomir, de Alexandru Cazacu și de Virgil Dumitrescu pot fi citite în paginile revistei.

Ilustrația acestui număr cuprinde imagini din documentarea în Maramureș a proiectului „Locuri de poveste – geografia romanelor românești” realizat de Fundația Culturală Augustin Buzura.

Comunicat de presă

Toamna îi aduce „roade” bogate artistului plastic sighetean Ștefan – István Hegedűs, care a participat la cunoscuta Tabără Internațională de Pictură de la Vaja (Ungaria). István – Piști Hegedűs s-a integrat optim în cele aproape două săptămâni petrecute la Vaja (07 – 18 septembrie 2026) și, ajuns acasă, la Sighet, ne-a dat câteva detalii despre perioada petrecută acolo.
La tabără au fost invitați 8 pictori, 2 din România, 2 din Ucraina și 4 din Ungaria. Fiecare artist a finalizat două lucrări care – conform înțelegerii – au fost donate organizatorilor. Ștefan – István Hegedűs a fost sigurul care a executat trei lucrări și le-a donat pe toate Muzeului și organizatorilor din Vaja.

Talentatul pictor sighetean a participat la tabăra internațională de la Vaja pentru a… nouăsprezecea oară, un record absolut pentru artiștii care au fost invitați de-a lungul anilor acolo.

Piști Hegedűs, deși discret, aparent izolat de „zgomotul” din societate, continuă să picteze, să creeze și să se bucure de… mirajul culorilor!

Ion Mariș

Foto: Arnold Hegedűs

Vineri, 25 septembrie 2026, la apusul soarelui, a început Sărbătoarea Corturilor, Sucot, o sărbătoare a recoltei de șapte zile care comemorează călătoria de 40 de ani a israeliților prin deșert, când locuiau în adăposturi temporare.
Sucot începe pe 15 Tișrei, la cinci zile după Yom Kipur. Cele șapte zile de festival sunt urmate de Șmini Ațeret și Simhat Tora. Evreii iau mesele și, când este posibil, dorm în suca (cort). Anul acesta Sucot se termină la căderea nopții vineri, 02 octombrie 2026.

Mesajul de Sucot al președintelui Comunității Evreiești din Sighet, dl. David Liberman, îl puteți urmări în continuare, în înregistrarea VIDEO:

Foto & Video: dr. Sorin Markus

Deputatul Nicolae-Miroslav Petreţchi a participat, miercuri, 23 septembrie 2026, la invitaţia preşedintelui Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, la cel de-al şaselea Summit al Platformei Internaţionale Crimeea, desfăşurat la New York, în marja celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, principalul for deliberativ al ONU, în cadrul căruia toate cele 193 de state membre participă la dezbateri şi discută principalele probleme internaţionale privind pacea, securitatea, cooperarea şi dezvoltarea.

Summitul a reunit şefi de stat şi de guvern, miniştri, reprezentanţi ai Uniunii Europene şi ai organizaţiilor internaţionale, precum şi parteneri ai Ucrainei din diferite regiuni ale lumii.

România a fost reprezentată la nivel înalt de preşedintele Nicuşor Dan, cu care deputatul Nicolae-Miroslav Petreţchi a avut ocazia să discute despre importanţa unor astfel de evenimente.

Summitul a fost deschis de preşedintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, care a subliniat importanţa restabilirii ordinii internaţionale şi a respectării dreptului internaţional, inclusiv prin restabilirea controlului Ucrainei asupra Crimeei. Mesajul transmis a evidenţiat faptul că securitatea regională, respectarea suveranităţii statelor şi protejarea drepturilor omului sunt strâns legate de soluţionarea situaţiei din peninsula Crimeea.

Agenda summitului s-a concentrat pe situaţia actuală din peninsula Crimeea, aflată sub ocupaţie temporară, pe respectarea drepturilor omului şi pe consecinţele militarizării regiunii, inclusiv în domeniul educaţiei şi în rândul tinerilor. De asemenea, discuţiile au vizat securitatea regională şi globală, menţinerea atenţiei şi a presiunii internaţionale asupra Rusiei, respectarea integrităţii teritoriale a Ucrainei şi identificarea unor măsuri coordonate pentru deocuparea Crimeei.

Cooperarea internaţională şi iniţiativele menite să consolideze securitatea şi stabilitatea în regiunea Mării Negre au constituit, de asemenea, un alt punct de interes al summitului.

Participarea reprezentantului minorităţii ucrainene în Camera Deputaţilor la acest eveniment are o importanţă deosebită pentru Uniunea Ucrainenilor din România (UUR), reflectând rolul activ al UUR în sprijinirea Ucrainei, în promovarea respectării dreptului internaţional şi în susţinerea intereselor şi valorilor comunităţii ucrainene din România.

https://www.cdep.ro/ords/relatii_publice/site2015.text_presa?pid=31349

Comunicat de presă