Sâmbătă, 15 martie 2025, s-a stins din viață inginerul Gheorghe Iancu.

Gheorghe Iancu s-a născut în comuna Culciu Mare judeţul Satu Mare, într-o familie de agricultori, la 23 aprilie 1935. A urmat școala primară în localitatea de baştină, apoi liceul de prelucrare a produselor din lemn din Satu Mare. Studiile universitare le-a făcut la Braşov (1953 – 1958) unde a absolvit Facultatea de Industrailizare a Lemnului de pe lângă Institutul Politehnic. Gheorghe Iancu a fost bursier pe toată durata studiilor liceale şi universitare, în ultimii doi ani de facultate beneficiind de bursă republicană.

După absolvirea Facultăţii de Industrializare a Lemnului este repartizat la Fabrica de mobilă IPROFIL Sighetu Marmaţiei (1958 – 1960). Între anii 1973 – 1974 a urmat cursul postuniversitar de „pregătire a specialităților pentru management în industrie”, București.

Activitatea profesională a desfăşurat-o în unităţi de prelucrare a lemnului, timp de aproape 40 de ani, până în anul 1995 când s-a pensionat, ocupând, la diferite niveluri, funcţii de conducere tehnică, comercială, în dezvoltare, investiţii şi personal. Cea mai îndelungată şi apreciată activitate profesională a desfăşurat-o la CIL/ CPL (Combinatul de Industrializare/Prelucrare a Lemnului) din Sighetu Marmaţiei.

Construcţia Combinatului (CIL) a început în anul 1963, din acel an Gheorghe Iancu a ocupat, succesiv, funcţiile de director adjunct, inginer șef adjunct, director tehnic şi director general. Un sfert de veac, numele lui Gheorghe Iancu a fost legat de activitatea acestei unităţi industriale reprezentative pentru municipiul Sighetu Marmaţiei, pentru Maramureşul istoric, din acea perioadă. Primele capacităţi de producţie ale acestei unităţi industriale de prelucrare a lemnului au intrat în funcţiune în anul 1965 – secţia de placaj şi de mobilă corp – ajungând la un număr de 11 secţii şi fabrici la Sighetu Marmaţiei, Baia Mare şi Vişeu, cu un total de peste 6300 de salariaţi, devenind, în anul 1980, una din cele mai mari unităţi industraile de profil din România.

Combinatul de Prelucrare a Lemnului din Sighetu Marmaţiei a derulat contracte de export în ţări din întreaga lume: Germania, Anglia, Italia, Franţa, Rusia, SUA și a participat la importante târguri internaţionale de mobilă de la Koln – Germania, Lyon – Franţa, Manchester – Anglia, Nord Carolina – SUA, Moscova, Kiev – fosta URSS. Combinatul a avut relaţii foarte bune cu firma IKEA care a apreciat colaborarea cu specialiștii sigheteni.

După pensionare, ing. Gheorghe Iancu a fost reprezentant și agent de asigurări la Generali Asigurări SA (1997 – 2004), director tehnic la SC XILOBAIA SA Sighet (1998 – 2000), consilier de management și membru în Consiliul de Administrație la SNGFOR SA Satu Mare (2000 – 2004).

Gheorghe Iancu s-a implicat pe lângă problemele de specialitate şi în viaţa cultural-artistică și sportivă a municipiului Sighetu Marmaţiei, a sprijint Ansamblul folcloric „Ţapinarii„ echipa de fotbal CIL Sighetu Marmaţiei (divizia B) etc. A fost membru fondator (în anul 2000) al Fundaţiei Asociaţia Prietenii Muzeului Maramureşului din Sighetu Marmaţiei, fiind ales și preşedinte.

Este autor al monografiilor SC PLIMOB SA (2002), SC SIGSTRAT SA (2007), CPL – Citadela Industrială din Sighetu Marmației (2008), “Citadela Industriei Lemnului Sighetu Marmației – repere istorice” (2012) și “PLIMOB la dublu jubileu – 25 de ani de succese, 125 de ani de la primele scaune curbate” (2016). A fost, de asemenea, inițiator și colaborator la publicarea monografiei satului natal Culciu Mare, Satu Mare (2011).

Este cetățean de onoare al municipiului Sighetu Marmației din anul 2019.

Echipa Salut, Sighet! transmite sincere condoleanțe familiei îndoliate!

Slujba de înmormântare va avea loc marți, 18 martie, ora 14:00, la Capela Centrală – Cimitirul Romano-Catolic, de pe strada Rodnei. Parastasul va fi luni, 17 martie, ora 19:00. Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Duminică, 09 martie 2025, la Sighet, lângă bustul poetului național al Ucrainei, Taras Șevcenko (n. 09 martie 1814 – d. 10 martie 1861), au fost prezenți foarte mulți elevi, profesori, preoți, politicieni, ucraineni și români, oameni care iubesc poezia, care știu ce înseamnă educația, cultura și care l-au omagiat pe cel care a luptat pentru o țară căreia i-a lăsat „Testamentul” cu îndemnul… „Jugul nimiciți-l”. Organizatorul evenimentului a fost – ca de obicei – Uniunea Ucrainenilor din România – filiala Maramureș.

După intonarea imnurilor de stat ale României și Ucrainei s-a desfășurat o ceremonie religioasă de pomenire a celui care s-a identificat cu națiunea pentru care a scris și a luptat, a fost evocată personalitatea artistică complexă (poet, pictor, antropolog, dramaturg, etnograf, filosof etc.), s-a cântat și recitat în limba ucraineană cu trimitere vibrantă la cel numit „Cobzarul” Ucrainei.

Momentul cel mai sensibil, încărcat de dramatism, a fost mesajul grupului de copii (cu vârste de aprox. 5 – 14 ani, foto principal) și al profesoarei lor, refugiați din Ucraina, prin care au mulțumit pentru găzduirea temporară în orașul nostru (copiii urmează cursurile la Liceul Taras Șevcenko) și au solicitat sprijin în continuare pentru ei și pentru țara lor răvășită de război.

Războiul aduce doar suferință, cei traumatizați sunt – în primul rând – copiii și femeile care au luat calea pribegiei, pe lângă morții și răniții pe care conflictul sângeros de la granița noastră îl aduce unor națiuni care încearcă să facă față unor provocări de neimaginat pentru secolul XXI.

Asemenea evenimente ar trebui să conștientizeze, la nivelul tuturor categoriilor sociale, economice, politice, religioase – că pacea poate fi generalizată „doar atunci când vom gândi limpede (și) vom găsi curajul să biruim frica ce bântuie lumea” (A. Einstein).

Foto & text: Ion Mariș

Iată o expresie locală, rămasă în graiul de pe Valea Tisei din Maramureș, râul de graniță (atunci româno-sovietică, azi româno-ucraineană).

În perioada 1946-1991, pe ruta Câmpulung la Tisa – Sighetu Marmației – Valea Vișeului treceau minim 10 trenuri sovietice („rusești”) pe zi, garnituri de marfă lungi de câte 40-50 de vagoane a câte 40-60 de tone fiecare.
Linia cu ecartament larg era utilizată de sovietici în regim de peaj (tranzit), deoarece, pe teritoriul lor, calea ferată nu acoperea întreg sectorul.
Trenurile erau tractate de una sau, deseori, de două locomotive M62, atât de grele și de zgomotoase, încât puteau băga în sperieți (ne vibrau pereții caselor aflate la 150 m distanță de linie).
De acolo, expresia de mai sus.

În imagine: tren de marfă tractat de o pereche de locomotive M62, foto – John Tomlinson.

Teofil Ivanciuc

Semestrul I al anului universitar 2024-2025 a fost unul plin de evenimente pentru Specializarea Filosofie din cadrul Facultății de Litere, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (UTCN) – Centrul Universitar Nord din Baia Mare (CUNBM). La fel de bogată se anunță și primăvara anului 2025, în care vom avea susținerea publică a patru teze de doctorat (27-28 martie), Concursul de Eseu Filosofic pentru Liceeni „Emil Cioran (în aprilie), sesiunea internațională de comunicări științifice studențești „Nord – perspective interdisciplinare” (în mai), lansări de carte, dar și conferințele unor personalități culturale și universitare de renume în domeniul filosofiei, care vor fi invitate la Baia Mare.

La începutul toamnei 2024 au avut loc susținerile publice a două teze de doctorat în domeniul Filosofiei: „Fundamentarea ideii de unitate națională la românii din Transilvania, din perspectiva Filosofiei istoriei”, susținută de doamna Monica Mare, sub coordonarea prof. Petru Dunca, și „Perspective antropologice asupra eticii politicii românești”, susținută de doamna Dana Buzura-Gagniuc, lucrare coordonată de prof. Teodor Vidam. Cele două laborioase teze de doctorat au fost foarte bine apreciat de comisiile naționale de evaluare, constituite de personalități reprezentative ale filosofiei românești: prof. Petru Bejan, prof. Gabriel Hasmațuchi, prof. Ion Dur, prof. Teodor Vidam și prof. Gheorghe Clitan. Cele două comisii au fost prezidate de prof. Daiana Felecan, coordonatoare Departament Științe Umaniste, Școala Doctorală – Domeniul Filologie, din cadrul UTCN-CUNBM și de prof. Ion Dur, membru reputat al Școlii Doctorale – Domeniul Filosofie, din cadrul UTCN-CUNBM. Ordinul de ministru privitor acordării titlului de doctor în filosofie doamnei Monica Mare și doamnei Dana Buzura-Gagniuc a fost semnat de ministrul Educației, prof. Daniel David, la începutul anului 2025. Mai multe detalii despre eveniment aflați accesând acest link.

La începutul lunii octombrie 2024 a avut loc examenul de presusținere a patru teze de doctorat în domeniul Filosofiei: drd. Ioana Grad, „Între Utopie și Realitate: idealurile politice și sociale în opera lui John Stuart Mill și Karl Marx. Influența lor asupra societății romanești (1918 – 1989)”, coord. științific prof. Petru Dunca; drd. Adrian Toporan, „Fundamentele epistemice ale cunoașterii apofatice”, coord. științific prof. Dan Gabriel Sîmbotin; drd. Anișoara Maria Țiplea, „Constante filosofice în spiritualitatea tradițională romanească”, coord. științific prof. Petru Dunca; drd. Paul Gheorghe Szaniszlo, „Argumentare și comunicare în Retorica Discursului politic romanesc”, coord. științific prof. Petru Dunca. Cele pentru teze de doctorat vor fi susținute public în datele de 27 și 28 martie 2025.

La data de 15 noiembrie 2024, prof. dr. Ion Dur, de la Școala Doctorală de Filosofie Baia Mare, și-a lansat volumul „M.Eminescu. Gânditor privat și gazetar cu <metod științific>”, în sala de conferințe a Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” din Baia Mare. Evenimentul a fost moderat de doamna Dana Gagniuc Buzura (managerul revistei „Nord Literar”) și au rostit prezentări prof. Petru Dunca, doamna dr. Delia Muntean (profesoară și critic literar), domnul conf. dr. Florian Roatiș (profesor și filosof) și domnul dr. Teodor Ardelean (directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare). Mai multe despre acest eveniment aflați accesând acest link.

În ziua de 20 noiembrie 2024, profesorului Petru Dunca i s-a acordat din partea Senatului Universității Tehnice din Cluj-Napoca titlul onorific de „Profesor Emerit” pentru excelență didactică și prestigioase realizări în cercetare.

Vineri, 24 noiembrie 2024, în cadrul Școlii Doctorale de Filosofie a avut loc susținerea tezei de abilitiare „Hermeneutica filosofică și filosofia practică. Cercetări critice” de către conf. univ. dr Vasile Cătălin Bobb, responsabilul specializării Filosofie din cadrul UTCN-CUNBM. Acest titlu academic îi conferă abilitatea conf. Vasile Cătălin Bobb de a coordona teze de doctorat în domniul Filosofiei. Comisia națională a fost constituită din președintele comisiei, prof. Petru Dunca și membri: prof. Ion Copoeru (UBB Cluj), porf. Ioan Alexandru Tofan (UAIC Iași) Au participat din partea Instituției Organizatoare de Studii Universitare de Doctorat din cadrul UTCN, Director Școala Doctorală Prof. univ. dr. ing. Petru Dobra și Cancelar doctorate Livia Filip. La eveniment au participat, cadre universitare, doctoranzi, masteranzi, studenți. Mai multe informații aflația accesând acest link.

Pe 10 decembrie 2024, în sala de conferințe a Bibliotecii Centrului Universitar Nord din Baia Mare, avut loc lansarea cărții „Pâlpâiri ale ființei. Mihai Șora și problema omului” a conf. univ. dr. habil. Vasile Cătălin Bobb. În fața unei numeroase audiențe formate din studenți, masteranzi, doctoranzi (în special din domeniul Filosofiei), evenimentul a fost moderat de lect. asoc. dr. Dan Siserman și au fost suținute prezentări de către prof. emerit. Petru Dunca și prof. dr. Daniela Dunca. Mai multe detalii despre eveniment aflați accesând acest link.

Pe 13 decembrie 2024, a avut loc Conferința Internațională Human Rights in the Digital Era (Drepturile Omului în Era Digitală). Evenimentul, organizat de prof. emerit dr. Petru Dunca, prof. dr. Daniela Dunca, conf. dr. Vasile Cătălin Bobb și lect. dr. Simion Belea, a reunit 16 prezentări pe diverse aspecte filosofice ale provocărilor cu cu care se confruntă drepturile omului în epoca digitală. Conferința a fost onorată de prezența prestigioșilor profesori din Italia: prof. Paulo De Stefani și prof. Carlotta Rosato de la Universitatea din Padova și prof. Maria d’Arienzo (Universitatea din Napoli) și prof. Stefano Testa Bappenhein (Universitatea din Camerino). Evenimentul a fost elogios reflectat într-un articol publicat în Revista „Centro di Ateneo per i Diritti Umani” al Universității din Padova. Mai multe detalii aflați accesând următorul link.

16 ianuarie 2025: în librăria Cărturești din Value Centre Baia Mare a avut loc evenimentul de lansare a cărții „Vremea magicienilor. Wittgenstein, Benjamin, Cassirer, Heidegger și marele deceniu al filosofiei (1919–1929)” de Wolfram Eilenberger (editura Trei), în prezența traducătorului în limba română, lect. asoc. dr. Dan Siserman. Evenimentul, desfășurat în fața unei vaste audiențe, a fost moderat de conf. dr. habil. Vasile Cătălin Bobb și a beneficiat de cuvântări ale prof. univ. dr. habil. Daniela Dunca și a prof. emerit dr. Petru Dunca, toți de la același domeniu al Filosofiei băimărene. Mai multe detalii despre eveniment aflați accesând următorul link.

Pe 31 ianuarie 2025, avut loc conferința domnului prof. dr. Ion Copoeru (UBB Cluj), cu titlul „Întâlniri în sălbăticie. Un cadru conceptual pentru a investiga interacțiunile om-animal”. Conferința, o incitantă analiză fenomenologică a relației om-animal și, extrapolând, a relației om-natură, a fost moderată de prof. emerit dr. Petru Dunca și s-a bucurat de o consistentă audiență. Mai multe detalii despre eveniment aflați accesând următrul link.

Nu în ultimul rând, la finalul semestrului, în perioada 24-25 februarie 2025, au avut loc presusținerile doctoranzilor de la Școala Doctorală de Filosofie: Popovici Luminita, Cozma Ioan, Florin Ghiurgiu, Amalia Babici Man, Bonto Anca, Ivașcu Onita Daniela, Ardelean Giani, Ilie Georgică. Comisia de analiză a fost formata din prof. emerit Petru Dunca, prof. habil. dr. Ion Dur, prof. habil. dr. Dan Gabriel Sîmbotin, prof. habil. dr. Daniela Dunca, conf. habil. dr. Vasile Cătălin Bobb .

Specializarea Filosofie din cadrul Facultății de Litere, Centrul Universitar Nord din Baia Mare, urează tuturor o primăvară rodnică și plină de înțelepciune!

Facultatea de litere – Filosofie

Sighetul a avut onoarea – în primele zile ale acestei săptămâni – să fie gazda Excelenței Sale Katae Takashi, ambasadorul „Țării de la originea soarelui” sau – așa cum o numim noi – Țara Soarelui Răsare.
Sigur, este vorba de Japonia, o țară care ni l-a „trimis” nouă pe fotograful (prozator, poet și eseist) Miya Kosei, cel care a promovat Maramureșul mai mult decât multe alte instituții oficiale.

Marți, 4 martie 2025, Excelența Sa, Katae Takashi, a avut o întâlnire la sediul Primăriei Sighet cu primarul și viceprimarul orașului nostru, Vasile Moldovan respectiv Krisztofer Orosz, urmată de o declarație de presă la care jurnaliștii locali au avut ocazia să primească informații despre discuțiile purtate.
Astfel, am aflat că s-au fixat câteva jaloane în planul/ strategia de colaborare a Sighetului cu Japonia. Se dorește demararea unei colaborări culturale mai ample, organizarea unor tabere și schimburi de tineri, promovarea turismului maramureșean în Țara Soarelui Răsare, inițierea de cursuri de limba japoneză în municipiul nostru și, nu în ultimul rând, înfrățirea Sighetului cu un oraș din țara aflată între primele dintre cele mai dezvoltate economii din lume.
Au fost – se pare – discuții bine țintite, s-au evaluat resursele disponibile în cele două țări și s-a stabilit un „traseu” pentru continuitate. Un rol important în consolidarea relațiilor bilaterale îl are și îl va avea Centrul Cultural Japonez al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (director, dr. Yusuke Sumi, prezent la Sighet).
La finalul succintei comunicări făcute de E. S. Katae Takashi, completată de cuvintele de mulțumire ale primarul Sighetului, domnul ambasador a primit din partea edilului local un frumos album foto semnat de Miya Kosei („Maramureșul meu”).

M-am gândit și eu să-i fac o surpriză Excelenței Sale, i-am oferit o carte apărută zilele trecute la Editura Valea Verde din Sighet („Fără constrângeri”, volum care conține un capitol consistent de haiku-uri – un gen de poezie tradițională japoneză), semnată de haijinul nostru local… poetul Marin Slujeru. E.S. Katae Takashi a apreciat modesta mea… „îndrăzneală”.

După o scurtă discuție cu jurnaliștii și promisiunea de-a reveni în orașul nostru, ambasadorul Japoniei s-a deplasat la Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței, următorul „punct” din agenda vizitei la Sighet.

Ion Mariș

Credit foto: Mirela Buftea, Ion Mariș

Horoscop

Nu te uita la cel ce poartă
poemul scris într-un colț de pancartă.
Oricum
nu mori acum
mai poți risipi boarea
ce vine odată cu înserarea
crescută în pripă
sub a liliacului de beznă aripă.
Și fă-te că nu te supui
Nici Lui nici Lui nici Lui.
Acolo cuvântul n-are răbdare
silabele se rostogolesc în pudoare
se fac subțiri ca luciul gheții
pe care lunecă spre amiază
cel ce încă treaz mai visează.
Îngăduie, Doamne, vieții
să se oglindească pe sine
să-și acopere ochii
și să vadă mai bine
și urechile să le astupe
cu ceară de viespi și făină de pupe.
Adaugă, totuși, două rime mai rare
ce nu spun nimic dar încearcă să zboare
peste țarina cu mărăcini și trifoi.
Nu te uita înapoi
nici înainte
piatra de moară
macină aceeași făină precară
și-un steag oarecare
flutură peste vină și resemnare.
Ce singure dau dezlegare
dimineața foarte devreme ori pe-nserare
la îmbălăciuni și la jurăminte.
Și, câteodată, la smintirea de minte.

* * *

VASILE IGNA s-a născut la 4 martie 1944 în comuna Ardusat, județul  Maramureș.
Urmează liceul la Șomcuta Mare, apoi la Baia Mare, cu bacalaureatul luat în 1961. Continuă studiile la Facultatea de Filologie din Cluj, secția de Limba și literatura română, pe care o absolvă în 1966.
Un timp este profesor la o școală generală din judetul Cluj (1966-1969), apoi este numit redactor la Editura Dacia. Din 1970 până în anul 1994 ocupă funcția de șef de secție și o perioadă îndelungată este directorul acestei cunoscute edituri clujene .
A debutat publicistic în anul 1963 cu poezia „Seara în cherhana”, apărută în revista  „Viața studențească”. De-a lungul timpului a mai publicat versuri, eseuri, cronici literare și plastice, traduceri în „Luceafărul” și în alte reviste de cultură, îndeosebi în cele clujene: „Steaua”, „Tribuna”, „Echinox”. Poemele sale au aparut în volume, antologii și reviste literare din numeroase țări europene, precum și în SUA, Canada, India și Coreea de Sud.
Între anii 1994 – 2007 a activat în diplomație (Paris, București, Berna).

Volume de versuri: Arme albe (1969), Fum și ninsoare (1972), Provincia cărturarului (1975), Starea de urgență (1981), Grădina oarbă (1984), Insula verde (1986), Orbite (1989), Călăuzele oarbe (1999);  Clepsidra cu cenușă (antologie, 1999); Urme și semne (2004); Provincii. Grădini. Orbite. (antologie, 2006); Lumină neagră (2008); Brume (antologie, 2010); Animale domestice (2011); Locuri pustii (Cartea Românească, 2013); Periscop (2019); Capcanele (Editura Limes, 2022), Cartea din vis (Antologie de autor, 1969-2024), Roata (2024).
Proză: Ora morilor de vânt (povestiri, 1978), Andante (roman, 2006); Camera obscură (roman, 2013), Ora închiderii (2016); Paragina (2023).
Eseuri: Naufragii în bibliotecă (2010); Subteranele memoriei (2001); Marx contra Isus (2003).
Cărți pentru copii: Poveștile ariciului Păpădie (1999); Pisoi mai mari, pisoi mai mici și un castel cu cinci pitici (2009); Vara căluțului de lemn (2024),

Este membru al Uniunii Scriitorilor din România și al PEN Club și laureat al mai multor premii literare.

La mulți ani, Domnule Vasile IGNA!

Salut, Sighet!

Foto: I. Mariș

Luni, 03 martie 2025, Centrul Cultural Japonez al Universității „Babeș-Bolyai”, în parteneriat cu Extensia Sighet a UBB, Primăria Sighet și Consiliul Județean Maramureș au organizat la Extensia Sighetu Marmației – Facultatea de Geografie a Universității „Babeș – Bolyai”, un eveniment inedit pentru comunitatea noastră care s-a derulat pe parcursul a două secțiuni.

Prima parte – „Cultura vestimentației tradiționale japoneze” – a fost dedicată prezentării kimono-ului, ținuta tradițională japoneză, de către echipa Centrului Cultural Japonez al UBB, directorul Dr. Yusuke Sumi, Cristina Roman și Umeda Kotomi.
Cea de-a doua parte (moderată de conf. univ. dr. Marin Ilieș) a fost prelegerea Excelenței Sale Katae Takashi despre politica, economia și conflictele internaționale din zilele noastre, făcând referire la contextele care au legătură cu Japonia și România. În această secțiune a fost prezentată viziunea japoneză privind turismul, topul atracțiilor din Japonia și Expo Osaka 2025.
Ambasadorul Japoniei a primit în dar Atlasul geografic al Țării Maramureșului.
Au fost prezenți studenți, profesori, decanul Facultății de Geografie, primarul municipiului Sighet, av. Vasile Moldovan și invitați din comunitatea locală sigheteană, aproximativ 120 persoane.

Vizita la Sighet continuă marți, 04 martie 2025, cu o întâlnire a E.S. Katae Takashi cu primarul Sighetului.

Salut, Sighet!

În perioada 10.03.2025 – 14.03.2025 va avea loc operațiunea de colectare suplimentară a deșeurilor vegetale rezultate în urma activităților de întreținere a grădinilor și a zonelor verzi.

În acest interval de timp se vor colecta toate deșeurile vegetale, în vederea prelucrării lor mecanice.

Graficul conform căruia Societatea de Salubrizare va acționa va fi același cu cel de colectare obișnuită a deșeurilor la case.

Deșeurile vegetale sunt resturi provenite din: toaletări de arbori, arbuști, tuns gard viu, cosit iarba etc.

Vă reamintim faptul că arderea vegetației uscate este interzisă!

Primăria Sighetu Marmației

Mirecuri, 05 martie 2025, de la ora 17:00, la Muzeul de Artă din Satu Mare (P-ța Libertății, nr. 21), va avea loc vernisajul expoziției „Confesiuni cromatice”. Expune artistul vizual Ioan Borlean.
Expoziția va fi deschisă în intervalul 05 martie – 21 martie 2025.
Organizator: Muzeul Județean Satu Mare – Muzeul de Artă Satu Mare.

* * *

Ioan Borlean născut la 15 martie 1958 în Vadu Izei, județul Maramureș. A absolvit Liceul de Arte din Baia Mare și masteratul în arte vizuale, specializarea pictură, la Centrul Universitar Nord din Baia Mare, U.T. Cluj-Napoca.

Expoziții personale recente:
2024 – Expoziția de pictură „Semne și simboluri identitare” la Centrul Cultural Pastoral „Sfântul Iosif Mărturisitorul” din Sighetu Marmației, curator dr. Ioan Dorel Todea, publicist Ion Mariș;
2024 –Expoziție de pictură „TAINA” la Muzeul de Artă Comparată din Sângeorz-Băi, curator dr. Maxim Dumitraș, istoric de artă dr. Vasile Duda, Pr. dr. Ioan Bizău;
2023 – Expoziție de icoane pe sticlă la Târgul internațional de turism Romexpo București;
2022 – Expoziție de pictură „Amprente – Mărturisiri” la Muzeul Maramureșean din Sighetu Marmației, curator Ion Mariș.

Participări recente la expoziții de grup sau colective:
2024 – Expoziția „STEAGURI MEDIEVALE IMAGINARE 2024”, Palatul Parlamentului – Sala Constantin Brâncuș, București, curator Daniele Frumușeanu, critic și istoric de artă Luiza Barcan;
2024 – Expoziția „SĂRBĂTOAREA BRESLEI 2024” – artă plastică religioasă și restaurare deschisă la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București; curatori C. Olteanu, Florin Mihăilescu;
2024 – Expoziția DIALOG ICONOGRAFIC – icoane pe sticlă din Colecția Muzeului Maramureșean și icoanele artistului Ioan Borlean, deschisă la Palatul Parlamentului României, în fața sălii de plen a Camerei Deputaților; curatori dr. Mirela Ana Barz, Lect. univ. dr. Andrei Mușat;
2024 – Salonul internațional de arte vizuale „MARTHA BIBESCU”, Palatul Brâncovenesc de la Mogoșoaia, Ilfov; curator acad. Mirică Dumitrescu, Gheorghe Dican, Luiza Barcan-critic de artă;
2024 – Expoziția Anuală de Artă Plastică Religioasă și Restaurare 2024 la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, București; curatori Irina Sava, Cristian Olteanu, Florin Mihăilescu;
2024 – Expoziție „CONFLUENȚE PLASTICE: abstract/ figurativ”, la Galeria Căminul Artei, București; 2023 – Expoziția „ARTIȘTI INCOMOZI” la Galeria Căminul Artei, București;curator A. Romocean;
2023 – Expoziție „UP TO DATE ART”, la Galeria Căminul Artei, București;curator Sorin Ienulescu.

Salut, Sighet!

Gheorghe CODREA s-a născut la 02 martie 1928, la Sighet. Locuiește la Cluj. Are un fiu, Dan, arhitect, stabilit în Anglia, și o nepoată Anna, stabilită în SUA.

Gheorghe Codrea a absolvit Liceul „Dragoș-Vodă” în anul 1948. Pe la sfârșitul anilor ’40 este remarcat și îndrumat spre artele plastice de către cunoscutul pictor maramureșan Traian-Bilțiu Dăncuș. A urmat și absolvit Institutul de Arte Plastice „Ion Andreescu” din Cluj (1949 – 1953), specializarea pictură, clasa profesorilor Catul Bogdan, Aurel Ciupe, Nagy Imre, Andrassy Zoltan, după care a continuat studiile în scenografie la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti (1953 – 1956) avându-i profesori pe Alexandru Moscu, Toni Gheorghiu, Walter Siegfried.

La încheierea studiilor, conform uzanțelor, a fost repartizat la Teatrul de Stat din Oradea dar, iubind Clujul, a aplicat la un concurs deschis pentru un post similar în inima Transilvaniei, unde a şi fost angajat în 1956 până la pensionare în anul 1989.

A inovat și modernizat tehnica scenografică a secolului trecut, introducând în spectacole proiecțiile, creând elemente scenografice ce relevau și talentul de pictor, adevărate lucrări de artă de sine stătătoare.
Gheorghe Codrea a fost 33 de ani un scenograf – artist al Operei Române din Cluj, aducând în scenografie o abordare modernă, fiind adept al spectacolului vizual total.

A creat scenografia pentru spectacole lirice memorabile, Bărbierul din Sevilla, Coppelia, Don Carlos, Lacul lebedelor, Secretul lui Don Giovanni, Tripticul puccinian (1972), Povestirile lui Hoffmann, Nunta lui Figaro, Flautul fermecat, Don Juan, Zamolxe și Ulysse, Voievodul țiganilor, Nabucco, Falstaff, Boris Godunov etc.

S-a remarcat și în pictura de șevalet, având mai multe expoziții personale atât în țară cât și în străinătate.

La mulți ani cu multă sănătate, Maestre!

Foto & text: Ion MARIȘ

Cluburile ROTARY SIGHET, ROTARY SIGHETU MARMAȚIEI VOIEVODAL și INTERACT SIGHET
vă invită la concursul de (re)cunoaștere – recitare a liricii sighetene
„Sighetul – Orașul cu Poeți”
destinat elevilor de liceu (clasele IX – XII)

Dragi liceeni,
Știm că tinerii agreează poezia.
De aceea vă invităm să sărbătorim împreună Ziua Internațională a Poeziei (21 martie) printr-o provocare inedită: concursul de (re)cunoaștere – recitare „Sighetul – Orașul cu Poeți”.
Descoperiți și „vorbiți” poeților sigheteni, aducând pe scenă sensibilitatea și forța versurilor lor!

Cum se va desfășura concursul?

Selecție: Fiecare participant va alege o poezie din creația poeților sigheteni, va justifica alegerea făcută și va expune pe scurt câteva date despre poet și opera acestuia.
Recunoaștere & Recitare: Veți avea la dispoziție maximum 3 minute pentru a impresiona juriul și publicul prin interpretarea voastră, argumentarea alegerii poetului & poemului.
Criterii de jurizare: cunoștințe despre poezia & poetul selectat, expresivitate, interpretare personală și capacitatea de a transmite emoție.
Premii: Cele mai reușite recitări vor fi recompensate cu premii în bani și cărți!

Fii parte din această celebrare a poeziei locale și transformă versurile în… MAGIE!
Înscrierile se vor face până la data de 15 martie 2025, la profesorul de limba română de la clasă, care va recomanda participarea la etapa finală (cu jurizare).
Concursul (jurizarea) va avea loc în intervalul 17 – 18 martie 2025 (în funcție de numărul de participanți înscriși).
Rezultatele concursului se vor anunța vineri, 21 martie 2025.

Pentru detalii și înscrieri, contactați organizatorii, prof. Odarca Bout – 0745352265, Ion Mariș – 045428769 sau profesorul de Limba și literatura română de la clasă.

IMPORTANT!

Lista poeților sigheteni selectați pentru concurs, va fi comunicată profesorilor de limba română de la liceele din Sighet.

Parteneri media: www.salutsighet.ro, TV Sighet, MaraMedia, Radio România Sighet

Comunicat de presă

Luni, 03 martie 2025, Centrul Cultural Japonez al Universității „Babeș-Bolyai”, în parteneriat cu Extensia Sighet a UBB, Primăria Sighet și Consiliul Județean Maramureș organizează la Extensia Sighetu Marmației, Facultatea de Geografie a Universității „Babeș – Bolyai”, amfiteatrul George Vâlsan, între orele 9:00 – 10:00 prezentarea „Cultura vestimentației tradiționale japoneze”. În continuare, de la ora 10:00, are loc prelegerea cu tema „Privire de ansamblu asupra situației internaționale, politica externă și turismul japonez”, cu participarea E. S. Katae Takashi, ambasadorul Japoniei în România. Moderator, conf. univ. dr. Marin Ilieș.

Marți, 04 martie 2025, în prima parte a zilei, primarul municipiului Sighetu Marmației va avea o întâlnire cu Ambasadorul Japoniei în România, Excelența Sa, domnul Katae Takashi. La finalul discuțiilor înaltul oaspete va oferi o declarație de presă.

Salut, Sighet!

La 70 de ani de la trecerea sa în eternitate, GEORGE ENESCU va fi omagiat în locații emblematice din țară – Ateneul Român (25 februarie 2025), Opera Națională din Timișoara (19 martie 2025), Opera Națională din Cluj (31 martie 2025) și Opera Națională din Iași (5 mai 2025), printr-un eveniment remarcabil. În deschidere vom asculta vocile unor soprane de renume mondial ca Elena Moșuc, Antonela Barnat, Diana Țugui și Veronica Anușcă, acompaniate de virtuozi ai pianului precum Leonard Bonea, Gergő Nagy, Adina Alupei și Alexandru Burcă.

Aceste proiecții speciale, organizate de producătorii executivi ai filmului Martha Maria Mocanu și Elena Enache, sunt un omagiu adus lui George Enescu și o oportunitate unică de a redescoperi viața și opera sa prin intermediul unui film cu 40 de premii internaționale și singura producție românească premiată internațional la categorii precum cel mai bun film, regie, scenografie, costume, coloană sonoră, muzică originală, actori în rol principal, actori în rol secundar, imagine, producator, premiul publicului, premiul special al juriului, premiul pentru realizări remarcabile în cinematografie.

Regizorul Toma Enache: „Este o onoare să ai șansa să faci primul film artistic dedicat unui astfel de om. Am intuit că Enescu poate, și cu povestea lui de viață, pe lângă muzica lui, să dea o stare de spirit românilor. Le mulțumesc spectatorilor din întreaga țară că vin să vadă filmul dedicate lui Enescu. Mă bucur că au înțeles demersul regizoral și rostul acestui film. Le mulțumesc pentru aprecieri și mesaje. Au demonstrat că arta cinematografică are cu adevărat puterea de a emoționa și de a uni sufletele care vibrează pe aceleași note. Așa cum spunea Enescu, «în artă trebuie să vibrezi tu însuți și să-i faci și pe alții să vibreze.» Cred că am reușit acest lucru.”

Acest film nu este doar o creație cinematografică, ci un arc peste timp, o reîntâlnire a trecutului cu prezentul, o celebrare a geniului universal George Enescu, la care vă invităm să participați.

Biletele se gasesc pe IaBilet, Ticketstore si happycinema.ro

Revista Culturală LEVIATHAN, Marina Roman (critic de film): „Este un film care face paradigmă aparte de majoritatea producției românești. Regizorul Toma Enache l-a dedicat, într-un gest recuperator, îndelung așteptat – mai bine de jumătate de secol – geniului muzicii românești. Un film cu ramificații profunde („Nadir latent! Poetul ridică însumarea / De harfe resfirate ce-n zbor invers le pierzi…”), viscontian elegant, cu o excepțională știință a compoziției cadrului, o distribuție fără cusur și cu respect firesc pentru istorie, pe care se cade să îl apreciem tocmai pentru că rar îl mai întâlnim practicat în vreun demers cultural. (…) Enescu, jupuit de viu ar fi un film biografic, de n-ar fi cu mult mai mult, un edificiu cinematografic alcătuit din planuri întrepătrunse, revelatoare psihologic, social, artistic… Enescu, jupuit de viu ar fi un film biografic, de n-ar fi o adevărată călătorie inițiatică. Cu baghetă de magician, nu doar cu bagheta dirijorului, Enescu „trezește muzica sufletelor noastre” – așa cum spunea Regina Maria – nu doar muzica în sufletele noastre. Pentru că a trăit incandescent spre a crea strălucitor. ”

PALMA FILM FESTIVAL: „(…) o poveste de dragoste tumultuoasă și pasională, desfășurată pe fundalul procesului de creație, cu accent pe capodopera lui Enescu – opera Oedipe. Filmul e o sărbătoare pentru simțuri, încântând spectatorii cu costume superbe, decoruri care captează privirea și o coloană sonoră pe măsură.”

REVISTA FILM, Dana Duma (critic de film): „Un biopic îndelung așteptat.(…) Ca şi în cazul alegerii interpretei pentru rolul Marucăi, pentru Enescu, regizorul a ales un actor cunoscut mai degrabă pentru rolurile sale de pe scenă, Mircea Dragoman, „titular” la Teatrul Evreiesc de Stat din Bucureşti. El a preluat sugestia majoră transmisă de regizor, aceea a bunătăţii fără margini a personajului şi a mizat mult pe limbajul microfizionomic şi corporal (privirea de un verde intens şi silueta înaltă). Desigur, fanii muzicii lui Enescu se vor simţi răsplătiți să asculte multe fragmente din creaţia simfonică a compozitorului, dar și din opera sa Oedip. Mai ales că muzica este interpretată, la un nivel înalt (…).”

FARO Concurso de Cinema Mediterrâneo e Mundial: „Juriul a fost impresionat de modul în care ‘Enescu, jupuit de viu’ surprinde cu măiestrie esența începutului de secol XX în România și Franța, prin atenția deosebită acordată detaliilor de epocă și prin alcătuirea vizuală uluitoare.”

TIMES OF CINEMA, Gustavo Coletti (critic de film): „Cred că l-am înțeles în sfârșit pe George Enescu, după ce am urmărit cele două ore de film. (…) Atenția la detalii în privința costumelor și scenografiei nu trece neobservată, iar momentele cele mai intense generează un vibe eclectic între cinema și teatru, au strălucirea unor explozii, părând uneori supranaturale. Este greu de găsit în cinematografia modernă atât de mult respect pentru spiritul narațiunilor clasice. Stilul și atmosfera filmului ne amintesc de marii maeștri ai cinematografiei italiene sau germane. Toma Enache nu face compromisuri în căutarea excelenței.”

EMILIA CHEBAC: „Am văzut Enescu, jupuit de viu de două ori. La un film publicul este cel mai bun barometru. Nu contează ce se va scrie, ce se va posta ulterior pe conturile de Social Media, acolo în sală, sub anonimatul întunericului, măștile cad și se contorizează valoarea. Când oamenii nu-și pot desprinde privirile din ecran, când uită de telefoane, e semn că Enescu, jupuit de viu a învins blazarea maturității și nerăbdarea tinereții. Am văzut oameni ștergându-și pe furiș o lacrimă și tineri care i-au spus lui Toma Enache: „Nu am crezut vreodată că în România se va face un astfel de film.”

FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE FILM DE ARTĂ DE LA ATENA: „ENESCU, jupuit de viu” este un triumf nu doar ca piesă de epocă sau film biografic, ci și ca explorare filozofică a condiției umane. Abordează întrebările eterne legate de iubire, creativitate și sens cu grație, dar și cu profunzime (…) După cum a spus însuși George Enescu, «artistul dezvăluie omenirii calea către armonie, care este fericirea și pacea». Filmul lui Toma Enache face exact asta – prin frumusețea, profunzimea sa și tributul emoționant adus unui artist care a trăit și a iubit cu pasiune, ni se amintește tuturor de puterea artei de a lumina calea către armonie atât în viață, cât și în dragoste.”

FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE FILM INDEPENDENT DE LA ROMA — PRISMA: „Ca notele unei simfonii, fiecare moment din viața lui Enescu se împletește cu nuanțe, pauze și tonuri care depășesc simpla melodie. (…) Așa cum o simfonie este făcută nu numai din note, ci și din distanța care le desparte, existența lui Enescu se construiește între umbrele iubirilor sale, pierderile sale și căutarea nesfârșită a frumosului și a adevărului.”

CINEMIL, Emil Călinescu: „Enescu, jupuit de viu este mai mult decât un film ori decât un concert: este o EXPERIENȚĂ pe care trebuie să o trăiești.”

Q MAGAZINE, Floriana Jucan: „Între viața și arta lui Enescu nu a existat frontieră. Și Toma Enache surprinde exact această invizibilă (ne)graniță! De la Omul lui Dumnezeu nu am mai văzut oamenii dintr-o întreagă sală muți, la final, citind în liniște genericul de minute și minute în șir, fără ca nimeni să îndrăznească să tulbure măcar cu aplauzele cuvenite unei gale… Parcă muriserăm și noi cu Enescu, acest om jupuit de viu în viață, viu printre noi în moarte!”

Revista VESTUL DRAMATIC – Marian Apostol: „Enescu, jupuit de viu – o bijuterie cinematografică despre viață, artă și iubire. Evenimentul a reunit peste 300 de spectatori, care au aplaudat îndelung o creație ce promite să intre în galeria marilor filmelor de artă – și despre artă – cinematografică.”

Sub egida #Enescu70, vor avea loc proiecții speciale ale filmului „Enescu, jupuit de viu„, în prezența regizorului Toma Enache, în mai multe orașe din țară. Lista completă aici: https://www.facebook.com/enescufilm/

COMUNICAT DE PRESĂ

Foto credit: La Steaua Film