Bernard HOULIAT s-a născut la 17 iulie1954 în sudul Franței. Studiile sale s-au desfășurat în diferite universități și instituții din Franța, Spania și Italia, în principal la Pau, Bordeaux, Zaragoza, Teruel, Escalona, Oviedo și Padova. De asemenea, a studiat la Școala de Arte Plastice din Bordeaux. Cursurile pe care le-a urmat: geografie (amenajarea și dezvoltarea teritoriului), ecologie și biologie (ecosisteme de altitudine), greacă veche, istorie, istoria artelor, cinema.
Specialist în probleme legate de Holocaustul din Europa Centrală și de Est. Scriitor și jurnalist.

Activitatea sa profesională a început în Parcul Național al Munților Pirinei, unde a realizat studii legate de botanică și insectele de munte.
Apoi, în perioada 1977-1995, concepe și organizează călătorii (turism de aventură, turism cultural, alpinism etc.), pentru diferite agenții franceze, în țări precum: Franța, Spania, Portugalia, Italia, Bavaria, Grecia, Maroc, Nepal, Chile, Suedia, Finlanda, România. În acest context, el a practicat alpinism profesional și schiul de munte. În perioada 1996-1999 este coordonator de proiect în cadrul Programului PHARE « turism rural» finanțat de Uniunea Europeană pentru dezvoltarea turismului rural în România.
În perioada 2000-2001, a realizat un studiu legat de turismului ornitologic în Franța și Marea Britanie, finanțat de Ministerul Mediului din Franța.
În perioada 2000-2003 este profesor asociat la Universitatea din Pau în domeniul turismului și dezvoltării teritoriale.
În perioada 1999-2006 este consultant independent la diverși parteneri din Franța, Spania, România, Moldova, Ucraina, Georgia, Turcia, Grecia.
Din anul 2006 până în anul 2011, este angajat al Ministerului francez al afacerilor externe și devine director al Centrului cultural francez din Cluj Napoca (România). Responsabilitățile sale sunt de conducere a unei instituții cu autonomie financiară și programare, negocieri cu autoritățile locale și internaționale, dinamizarea cooperării culturale și a schimburilor între Franța, România și alte țări ale UE, promovarea creației franceze și românești, cooperare descentralizată prin sprijin/retransmitere de parteneriate între autoritățile locale din Franța și zona Transilvaniei. El a conceput evenimente majore care au marcat viața culturală locală: „Cluj Baroc”, „Rencontres du patrimoine alimentaire” (întâlniri și dezbateri între actori europeni implicați în activități legate de biodiversitatea agricolă și promovarea patrimoniului alimentar), „Festival des Très courts” (cinéma), „Printemps des cafés” și altele.

Între 2013 și 2017, Ministerul francez al afacerilor externe îi încredințează conducerea „Alliance française”, din Lviv (Ucraina). Responsabilitățile acestei funcții au fost de management, organizare și revitalizare a unei unități create recent într-un context de criză (conflictul din Ucraina), negocieri cu autoritățile locale și internaționale, promovarea limbii franceze, dezvoltarea unei strategii culturale autonome: „Lviv Baroc”, „Printemps des poètes”, și altele. Este implicat în dezvoltarea proiectelor transfrontaliere cu ambasadele Franței din Polonia și României și alți parteneri francezi și ucraineni.

Bernard Houliat și-a dedicat o mare parte a activității sale profesionale Europei de Est. Bazându-se pe importante rețele de parteneriate, a coordonat în special proiecte internaționale, a organizat evenimente și schimburi în mai multe domenii (geopolitică, probleme de mediu, biodiversitate, cinema, literatură, muzică barocă, jazz, muzică tradițională, dezvoltare rurală, etc …).

De asemenea, este implicat în activitatea unei mici agenții de turism românești corespondentă a unor turoperatori francezi specializați în turism de aventură și turism cultural (Terres d’aventure, Balaguère, Explorator, Intermèdes, etc …) pentru România, Ucraina și Moldova.
În acest context, el sprijină turismul rațional, respectuos și responsabil.
Personal, s-a dedicat realizării unor cercetări semnificative asupra antisemitismului și Holocaustului din Europa Centrală și de Est, însoțind multe familii, martori, personalități, scriitori, jurnaliști și participând la realizarea unor documentare.
Menține o rețea de contacte și prieteni în aproximativ cincisprezece țări, incluzând numeroase personalități politice și din media, oameni de știință, specialiști în biodiversitate, scriitori, muzicieni, cineaști, istorici, etc.
Vorbește mai multe limbi străine datorită marii diversități a angajamentelor sale profesionale și personale.

Bernard Houliat s-a angajat în mod personal în marile chestiuni de mediu, culturale și cetățenești. În paralel cu toate aceste activități, Bernard Houliat este autor și coautor al unui număr important de lucrări publicate (cărți și articole), la mai multe edituri franceze (Hachette, Rouergue-Actes Sud, Atlas, Quelque part sur terre, Denoël, etc…) și articole în presa franceză.
Amintim câteva lucrări:

• Guide bleu évasion-Roumanie, Éditions Hachette, (2004 și 2006),
• Le tourisme ornithologique, Éditions de l’AFIT- Agence française de l’ingéniérie touristique (2001). § La Roumanie au petit Bonheur, Editions Quelque part sur terre (2000) (în colaborare).
• Randonnées autour des Gorges de l’Aveyron. Rando éditions (2000).
• Tsiganes en Roumanie, Éditions du Rouergue (1999).
• Guide Visa Midi-Pyrénées, Éditions Hachette (1996).
• Les 100 visages de Venise, Éditions Atlas (1994) (în colaborare)
• Réserve naturelle du Nouvelle. Synthèses scientifiques, Parc National des Pyrénées, 1989.
• Montagnes sauvages d’Europe, Denoël, 1988 (în colaborare) [52

În anul 1996 Bernard Houliat vizitează pentru prima dată Vadu Izei, fiind reprezentant al OVR-Internațional, specializat în turism (coordonator de proiect), în vederea implementării proiectului PHARE Turism rural II, „Constituirea regiunilor pilot în turismului rural din România”, și selectarea primelor patru regiuni pilot (Bucovina, Maramureș, Apuseni, Moieciu-Bran). În cadrul județului Maramureș este selectată zona pilot Valea Izei, cu localitățile Vadu Izei, Ieud, Botiza.

Împreună cu echipa sa, Bernard Houliat evaluează potențialul local și nevoile imediate pentru dezvoltarea activității de turism rural și propune: realizarea unor circuite turistice ale meșterilor artizani locali, realizarea unor panouri de informare turistică cuprinzând și harta turistică a Țării Maramureșului, realizarea unui ghid al Maramureșului (în limbile română și engleză), susține achiziționarea unor case tradiționale și transformarea lor în birou de informare turistică, realizarea unui festival al viorii și muzicii de la sate și face propuneri pentru includerea zonei turistice Maramureș în ghiduri turistice internaționale.

Localitatea Vadu Izei a fost reprezentată în cadrul parteneriatului de Fundația OVR (Opération Villages Roumains) Agro-Tur-Art. În urma concursului de oferte locale de proiecte în vederea realizarii unui circuit al artizanilor în Vadu Izei au fost selectate de echipa de coordonare a programului: „Atelier de sculptură Vasile Apan”, „Atelier de țesut covoare – Ileana Borlean”, „Atelier de țesătorie – Maria Moldovan”, „Atelier de împletit nuiele – Mihai Petreuș”, „Atelier de pictură pe sticlă – Ioan Borlean”, „Expoziție de instrumente muzicale – Ioan Covaciu”, „Atelier de gastronomie locală ’Șopron’ – Denisia Covrig”.

A fost montată în Vadu Izei o hartă turistică „Țara Maramureșului” și au fost introduse în Ghidul „Maramureșul Turistic” informațiile despre circuitul artizanilor, rețeaua de cazare, biroul de informare turistică. De asemenea, Bernard Houliat a susținut asigurarea finanțării pentru construirea Casei-birou de informare turistică și realizarea primului Festival al viorii și muzicii de la sate intitulat „Maramuzical” în satele Vadu Izei, Ieud, Botiza. Bernard Houliat a fost managerul acestui mare și inedit festival cu invitați din mai multe țări europene.Bernard a propus includerea localității Vadu Izei în Ghidul turistic de limbă franceză „Routard”.

Bernard Houliat, susținut de conducerea OVR-International, facilitează colaborarea și intâlnirile între actorii din zonele pilot (Maramureș, Bucovina, Apuseni, Moieciu-Bran) și partenerii din Rețeaua turistică Opération Villages Roumains (OVR).

Pe plan zonal, susține constituirea Asociației „Țara Maramureșului”, primul parteneriat public-privat încluzând localități de pe toate văile Țării Maramureșului.

În perioada 1998-2000, Bernard Houliat este responsabilul OVR International în cadrul proiectului de parteneriat cu titlul „Formare profesională și dezvoltare rurală integrată”, finanțat prin Programul PHARE LIEN al Uniunii Europene, proiect derulat în beneficiul locuitorilor din Vadu Izei. Partenerii proiectului au fost Comitetul OVR Braine-le-Comte din Belgia, Fundația Rurală din România, OVR International și Fundația OVR Agro-Tur-Art din Vadu Izei.

În cursul anului 2004, Bernard Houliat a lansat „Guide bleu évasion-Roumanie”, la editura Hachette, în limba franceză. Fiind apreciat de public și de specialiști, ghidul va fi reeditat și tradus în limbile engleză și germană în anii care au urmat. Ghidul menționează Maramureșul și Vadu Izei cu patrimoniul istoric, cultural, turistic, cu unități de cazare și gastronomia locală.[54]

În anul 2005, Bernard Houliat este coordonatorul unei delegații române de actori locali din turismul rural parteneri în „Rețeaua Verde” la un mare Festival Internațional de turism în Franța, organizat la Val d’Azun (în Pirinei). Din delegație au făcut parte și Liviu Bledea (care a expus lucrări monumentale de sculpură) și Ioan Borlean (cu lucrări de pictură pe sticlă).

Bernard Houliat rămâne în memoria comunității din Vadu Izei mai ales pentru reușita marelui Festival al viorii și muzicii de la sate „Maramuzical” derulat în vara anului 1997.

Bernard Houliat va rămâne în memoria comunității din Vadu Izei pentru implicarea în dezvoltarea turismului și promovarea culturii tradiționale, pentru contribuția sa la punerea în valoare a imaginii localității Vadu Izei pe plan național și internațional.

A plecat spre veșnicie sâmbătă, 22 februarie 2025.
Condoleanțe familiei! Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Ioan Borlean,
Vadu Izei

În spiritul gândirii filosofului și eseistului Emil Cioran, specializarea FILOSOFIE din cadrul Facultății de Litere a Universității Tehnice din Cluj-Napoca – Centrul Universitar Nord din Baia Mare, invită toți liceenii pasionați de gândire critică și iubitori de înțelepciune să participe la concursul de eseuri pornind de la oricare din următoarele citate:

„Sub privirea celuilalt mă trezesc pe mine însumi ca încremenit în mijlocul lumii.” (J.-P. Sartre, Ființa și neantul)
„Pe cei ce se aseamănă mai mult, iluzia îi minte mai frumos; căci cea mai dificilă de trecut este prăpastia cea mai îngustă.” (Fr. Nietzsche, Așa grăit-a Zarathustra)
„Un tablou ce-și îndeplinește funcția nu este în primul rând ceea ce văd, ci ceva în funcție de care și cu ajutorul căruia văd.” (M. Merleau-Ponty, Ochiul și spiritul)

Cine poate participa?
Concursul este deschis tuturor elevilor de liceu, indiferent de profil.

Reguli și cerințe:

• Eseurile trebuie să aibă între 800 și 1000 de cuvinte (aprox 3 pag. word, Times New Roman, mărime font 12, spațiere 1,5).
• Limbajul trebuie să fie clar, argumentat și relevant temei propuse. Titlul ales al eseului trebuie să fie expresiv pentru conținutul lucrării.
• Eseul trebuie să aibă un profund conținut ideatic caracterizat prin creativitate și gândire critică
• Lucrările trebuie să fie originale, iar orice surse utilizate să fie menționate.
• Termen limtă: 8 aprilie 2025

PREMII:

• Cele mai bune eseuri vor fi premiate cu suma 500 lei + cărți și vor fi publicate în revistele Nord Literar și Răsunetul Cultural.
• Toți participanții vor primi diplome de participare, iar autorii eseurilor finaliste vor fi invitați la Baia Mare pentru a li se înmâna premiul și pentru a participa la un workshop dedicat discuțiilor filosofice în marginea eseurilor câștigătoare.

Cum participi?

Trimite eseul tău împreună cu o scurtă prezentare personală (nume, vârstă, liceu, oraș) și datele profesorului coordonator la adresa [email protected] până la data de 8 aprilie 2025.

Apelăm pe această cale la bunăvoința tuturor profesorilor să colaboreze la realizarea acestui concurs și să își coordoneze și îndrume elevii talentați și doritori.

Anunțarea câștigătorilor:

Rezultatele vor fi comunicate pe pagina concursului, pe facebook și pe e-mail în data de 15 aprilie 2025, iar premierea oficială va avea loc în cadrul unui eveniment special organizat în cadrul Centrului Universitar Nord din Baia Mare.

Te așteptăm să ne împărtășești ideile tale! Sapere aude! – Îndrăznește să știi!

Membrii juriului : Prof. emerit. dr. Petru Dunca, prof. dr. Daniela Dunca, conf. dr. Vasile Cătălin Bobb, conf. dr. Iovan Drehe, lect. dr. Andrei Achim, lect. asoc. dr. Dan Siserman.

Organizatori: Specializarea Filosofie, Facultatea de Litere a Universității Tehnice din Cluj-Napoca – Centrul Universitar Nord din Baia Mare; Parteneri: Inspectoratul Școlar Județean Maramureș, Revista de cultură „Nord Literar”.

Comunicat de presă

Ziua de 24 febrarie 2025 marchează trei ani de la demararea „acțiunii speciale” a Rusiei în țara vecină, Ucraina. Trei ani de suferință pentru un popor care a pierdut – pe lângă sute de mii de morți și răniți – aproximativ șapte milioane de locuitori din populația totală. Nu doar femei și copii ci chiar bărbați care au fugit din calea războiului. Am văzut chiar la frontiera noastră, la Sighet – în primele luni după declanșarea războiului – valurile de refugiați, spaima din ochii mamelor care, fără nicio altă variantă, au luat calea exilului de frica războiului și-a morții care amenința populația nevinovată a Ucrainei.

Pe malul românesc al Tisei, la punctul de frontieră Sighet de la trecerea spre Ucraina, a fost organizată o conferință de presă – en plein air – la care au fost prezente – prin reprezentanți – instituțiile implicate în gestionarea „crizei ucrainene”.
Au participat și au prezentat rapoarte/ evaluări concise chestorul de poliție Coman Florin – seful ITPF Sighetu Marmației, comisarul șef de poliție Simona Chioran – director al Centrului Regional de Proceduri și Cazare a Solicitanților de Azil Maramureș, comisarul șef de poliție Daniel Cătană – seful IPJ Maramureș, colonel Dan Pop – adjunctul IJJ Maramureș, lt. col. Bizău Florin – prim adjunct ISU Maramureș și domnul Dan Benga, șeful Serviciului Public Salvamont Maramureș.
Tema acestei conferințe a fost ,,Gestionarea situatiei operative de la frontiera de nord a României cu Ucraina”. Am aflat multe lucruri din categoria „foarte grave”, un exemplu fiind cei 13.000 de cetățeni ucraineni care au trecut ilegal frontiera în România, în anul 2024. Și am aflat că au murit oameni care au încercat să treacă granița spre România pe căi lăturalnice, periculoase. Acest război a făcut deja prea multe victime.

Prezentăm în continuare Declarația chestorului de poliție Coman Florin, șeful ITPF Sighetu Marmației, la conferința de presă:

„Stimați jurnaliști!

Sunt onorat să vă prezint o parte din activităț ile de supraveghere și control a frontierei desfășurate de către polițiștii de frontieră a ITPF Sighetu Marmației în anul 2024, la frontiera de nord a României.
Pe parcursul anului de referință, obiectivele noastre principale au fost acelea de a asigura securizarea și securitatea frontierei, de a combate migrația ilegală, criminalitatea transfrontalieră şi orice altă încălcare a regimului juridic al frontierei de stat.
Pentru realizarea acestor obiective foarte importante, misiunile și acțiunile noastre au avut la bază analiza de risc, exploatarea informațiilor operative, schimbul de date și informații cu toți partenerii noștri, încadrarea cu personal specializat, continuarea pregătirii personalului, tehnică de supraveghere și de mobilitate terestra performantă, și ceea ce este cel mai important, activitate desfășurată în sistem integrat cu celelalte structuri din sistemul de ordine publică și siguranță națională, de aceea am vrut ca la acesta conferința de presă alături de noi sa fie o parte din principalii noștri colaboratori.

CRIZA DIN UCRAINA – RĂSPUNS INSTITUȚIONAL
Pentru că astăzi se împlinesc 3 ani de la izbucnirea conflictului armat dintre Ucraina si Federația Rusă, iar pentru structurile implicate în gestionarea securității frontierei a fost o provocare nemaiîntâlnită, vreau să fac câteva precizări legate de modul în care ne-am organizat. Astfel, imediat după declanșarea conflictului militar, au fost puse în aplicare Planurile Strategice existente la nivel MAI și IGPF, planuri care conțin sinopticul activităților, structurile implicate, direcțiile de urmat, măsurile și responsabilități clare pentru toate structurile ministerului în situația în care la frontiera de nord ne vom confrunta cu un aflux mare de persoane strămutate de pe teritoriul ucrainean, care fug din calea războiului.
În principal, o parte din măsurile luate începând cu 24 februarie 2022, se mențin și în prezent, iar punerea lor în aplicare de către instituțiile statului a avut drept rezultat o gestionare eficientă a tuturor provocărilor care au apărut la frontieră, generând chiar un model de bune practici apreciat de toți partenerii noștri interni și internaționali.
Amintesc în acest context, o parte dintre activitățile desfășurate și măsurile luate în concordanță cu evoluția situației operative:
⮚ în punctele de trecere a frontierei de la frontiera cu Ucraina, în contextul unui aflux masiv de persoane (zile cu 15.000 – 20.000 de persoane, în principal femei și copii care s-au prezentat în punctele de trecere a frontierei), au fost dispuse în principal următoarele masuri:
• a fost suplimentat personalul;
• au fost deschise noi fluxuri pentru control;
• s-a suplimentat dotarea cu echipamente pentru control: tablete/telefoane portabile, autospeciale tip Schengen, suplimentare colante Tip VIZĂ;
• au fost intensificate controalele pentru identificarea dezertorilor, a combatanților, armelor și munițiilor, explozibililor, substanțelor periculoase, în cooperare cu autoritățile vamale și structurile informative.
⮚ s-a solicitat sprijin din partea celorlalte instituții (Poliție, Jandarmerie, ISU), pentru asigurarea unui climat de ordine și siguranță publică în punctele de trecere a frontierei;
⮚ au fost deschise/ reabilitate/ construite noi puncte de trecere a frontierei (deschiderea PTF Vicovu de Sus, reabilitare/ renovare PTF Siret, demararea construcției noului Punct de Trecere a Frontierei din Sighetu Marmației care va fi, la terminare, cel mai mare punct de trecere a frontierei de la frontiera Româno-Ucraineană);
⮚ la frontiera verde s-a luat măsura suplimentării de personal, suplimentarea aparaturii de supraveghere a frontierei, organizarea de patrule mixte cu structurile poliției și jandarmeriei;
⮚ s-au efectuat schimburi de date și informații cu partenerii interinstituționali;
⮚ sprijin pentru tranzitarea operativă și în cele mai bune condiții a convoaielor umanitare
⮚ suplimentarea cu personal din partea Agenției FRONTEX;
⮚ organizarea de misiuni de supraveghere aeriană cu IGAV;
⮚ menținerea Centrului Telefonic pentru informații în limba ucraineană – 9590, înființat la nivelul I.T.P.F. Sighetu Marmației începând cu data de 28.02.2022;
În ceea ce privește situația operativa constatată în anul 2024 la frontiera cu Ucraina menționez că și anul care a trecut a fost caracterizat de eforturile conjugate ale structurilor M.A.I. și în mod deosebit ale I.T.P.F. Sighetu Marmației pentru gestionarea situației operative determinate de conflictul armat dintre Ucraina și Federația Rusă.
În anul 2024 au fost înregistrate 6.298 cazuri de trecere frauduloasă a frontierei de stat din Ucraina în România, în care au fost implicați aproximativ 13.000 de cetățeni ucraineni (7.000 pe raza județului Maramureș, 4.500 pe raza județului Suceava și aproximativ 1.500 la granița județului Satu Mare cu Ucraina). În momentul în care au fost depistați în dispozitivul de supraveghere a frontierei de către polițiștii de frontieră, aceștia au solicitat o formă de protecție din partea statului român, reglementată prin Decizia UE 382/2022. Discutam despre protecția temporară, dar mai multe detalii legate de aceasta procedura legala urmează să vă transmită reprezentantul IGI. Din totalul detecțiilor la frontiera verde, 97,24% sunt cetățeni ucraineni.
Din datele statistice prezentate, se poate constata astfel o creștere semnificativa a numărului cetățenilor ucraineni depistați de polițiștii de frontieră la frontiera verde, în 2024 față de anul 2023 (așa cum am precizat 13.000 cetățeni ucraineni reținuți în 2024 față de 3.868 in 2023, adică vorbim de creștere de 3 ori).
De la începutul conflictului în Ucraina, mai exact din data de 24 februarie 2022 și până în prezent, la frontiera de nord a României au fost depistați pe raza județelor Maramureș, Satu Mare și Suceava peste 21.000 cetățeni ucraineni (mai exact 21.123) cu vârste între 18 și 60 de ani, care au declarat polițiștilor de frontieră că au fugit din Ucraina din cauza războiului. Din păcate, mulți dintre ei își pun viața în pericol, încercând să traverseze frontiera înot prin apa râului Tisa sau prin Munții Maramureșului. Cea mai periculoasă zonă din Munții Maramureșului este Vârful Pop Ivan care are o altitudine de 1.937 de metri, în care terenul este greu accesibil, cu stânci, prăpăstii, râpe, văi cu cascade înalte, deci un teren greu de parcurs, mai ales pentru cineva care nu este echipat corespunzător.
Mai mult decât atât, în această perioadă, pe munte stratul de zăpadă măsoară chiar și 2 metri, iar condițiile meteo sunt extreme, cu vânt puternic și temperaturi foarte scăzute, mai ales pe timpul nopții.
Polițiștii de frontieră cunosc foarte bine terenul, știu fiecare versant, fiecare vale, fiecare prăpastie – informații care ajută la deplasarea grupelor operative în teren, iar împreună cu lucrătorii de la Salvamont Maramureș, care dau dovadă, de fiecare dată de devotamentul și competență, am reușit să salvăm anul trecut 150 de cetățeni ucraineni.
Acționăm în sistem integrat, fiecare structură având competența specifică meseriei, avem o reacție rapidă în teren, iar pregătirea fizică, implicarea și cooperarea lucrătorilor din aceste grupe operative duc, în final, la reușita misiunii.
De când a început conflictul în Ucraina și până în prezent, am avut parte de mai multe situații tragice în care 28 cetățeni ucraineni au fost descoperiți decedați, 16 pe malul românesc al râului Tisa și 12 în Munții Maramureșului. Avem însă și peste 200 de acțiuni (71 în 2024) de căutare și salvare a cetățenilor ucraineni în Munții Maramureșului, în care alături de Salvamont Maramureș am reușit să salvăm peste 250 de cetățeni ucraineni rătăciți în zona de frontieră alpină.
Nu în ultimul rând, este important de reținut că toți cetățenii ucraineni care au fost reținuți la frontiera verde, dar și cei care au intrat legal prin punctele de trecere a frontierei, sunt verificați în bazele relevante de date, pentru identificarea tuturor amenințărilor active, precum și în scopul preîntâmpinării altor situații cu impact major asupra climatului de ordine și siguranță publică sau a celorlalte tipuri de amenințări la securitatea frontierelor.
Obiectivul principal pentru anul 2025, este acela ca împreună cu celelalte structuri din sistemul integrat de supraveghere a frontierei, cu sprijinul și coordonarea eșaloanelor de la nivelul IGPF și ministerului, să asigurăm securizarea frontierei de nord, frontieră externă a UE, și să facem față cu succes tuturor provocărilor care ar putea să apară. Avem dotarea necesară, personal pregătit și multă experiență acumulată iar toată activitatea noastra se desfășoară în interesul statului și al cetățenilor.

Stimați jurnaliști!
Închei această prezentare prin a transmite asigurările noastre și prin intermediul dumneavoastră, dorim informarea tuturor cetățenilor, cu privire la faptul că în continuare noi, polițiștii de frontieră vom depune toate eforturile necesare pentru a ne îndeplini sarcinile și misiunile încredințate la cel mai înalt nivel dar și prin a vă mulțumi pentru prezenta și pentru sprijinul acordat.”

S-au scurs trei ani tulburi, dramatici pentru Ucraina, trei ani de îngrijorare și presiune pentru țările vecine, trei ani care ne-au „demonstrat” că războiul corodează omenirea.
Oare câtă voință (politică) „investesc” actorii importanți ai lumii pentru a instaura o pace onestă, durabilă, în Ucraina? Cu ce costuri se va încheia conflictul și cine va… beneficia?
Doar timpul ne va da răspunsul… rezonabil!

Ion Mariș

La Shura Bistro Caffe Baia Mare, într-o sală ticsită de lume bună, în care generațiile și-au împletit dialogul și ideile, miercuri 19 februarie 2025, s-a pus piatra de temelie a Cenaclului „Rivulus Dominarum” al Revistei de Cultură „Nord Literar”.

„Cenaclul se dorește un spațiu al dialogului, fundamentat pe exigență, pe calitate și pe preocupare reală pentru cultură. Dorim să se nască aici idei, proiecte, cărți, antologii, să ne întâlnim cu scop, cu nerv, cu efect, să devenim o mișcare literară, o respirație culturală proaspătă a acestui spațiu. Vom promova literatura de bună calitate și pe autorii ei și nu vom ridica ode mediocrității. Vom fi deschiși sprijinirii tinerilor talentați. L-am numit «Rivulus Dominarum» pentru că s-a născut aici în inima cetății” – a afirmat Dana Buzura-Gagniuc, managerul Revistei de Cultură „Nord Literar”.

Programul serii a fost o țesătură între poezie și muzică iar cele două ore s-au scurs mai repede decât ne-am fi dorit. Au recitat din creațiile proprii: Elena Cărăușan, Valeria Bilț, Terezia Filip, Ioan Dragoș, Ștefan Jurcă, Teodora Mugur, Flaviu Mihali, Florin Pop, Liviu Coroiu.

Daniel Mircea Pop, solistul grupului „Trei parale” ne-a călătorit prin muzica lumii, interpretând cântece din culegerile lui Anton Pann, piese de-ale lui Bob Dylan traduse în limba română, precum și compoziții proprii. I-au fost alături Vlad Ciurdaș, la cobză și Sorina Gherman la orgă.
Casandra Hauși a oferit un original și emoționant moment de muzică și poezie, iar amfitrionul nostru Ștefan Florian a recitat spectaculos din poetul Ion Mureșan.

„Hrisovul întemeietor” al cenaclului a fost semnat de toți cei prezenți. Un document care va rămâne peste timp, o dovadă că, într-o seară înghețată de februarie, am aprins focul unui început. Cu toții au primit semne de carte care atestă faptul că au fost „Martori la întemeiere”.

În acest spațiu boem, cenaclul va avea întâlniri lunare, cu teme stabilite și anunțate dinainte, cu invitați speciali.

Nu există bucurie mai mare pentru organizatori decât să întrebe lumea la plecare: „Când va fi următoarea întâlnire?”. Va fi curând și va fi la fel.

Comunicat de presă

Fostul deținut politic Petru CODREA, Cetățean de Onoare al Sighetului (din anul 2022), împlinește azi, 21 februarie 2025, 94 de ani. LA MULȚI ANI!

Domnul Petru Codrea s-a născut la 21 februarie 1931 în comuna Vadu Izei, Maramureș, fiind unul dintre cei patru copii ai învățătorului Petru Codrea (1901 – 1993), ctitorul școlii de pe Șugău. Tânărul Petru Codrea a urmat Liceul „Dragoș – Vodă” din Sighet, pe care nu-l finalizează, fiind arestat în august 1948 (avea 17 ani), cu un an înainte de absolvire. Face parte din bine cunoscutul „lot Vișovan”, din primul grup de elevi dragoșiști arestați de autoritățile pro – bolșevice, instalate în România postbelică. Pentru apartenența la o „organizație subversivă” este condamnat la 3 ani de închisoare, parcurgând un cunoscut traseu al temnițelor „tradiționale” pentru acei ani: Sighet, Cluj, Jilava, Târgșor, Canalul Dunăre – Marea Neagră (colonia Valea Neagră – Peninsula).

Este eliberat în decembrie 1951 după care urmează încorporarea și stagiul militar – pentru alți trei ani – la muncă grea,  destinată condamnaților politic indezirabili regimului comunist, trecând pe rând, câte un an, prin localitățile Făget – Timiș, Herja lângă Aiud și Arcuș în apropiere de Sfântu Gheorghe. În ultima parte a „stagiului militar”, reușește să-și ia bacalaureatul la liceul din Sfântu Gheorghe. Se întoarce la Sighet în anul 1955 iar după un an (1956) se căsătorește cu Lenuța, fiica învățătorului Vasile Fodoruț (din Desești) și el fost deținut politic.

După două tentative nereușite de-a trece de vigilența securității și de-a se înscrie la facultate (la Cluj și București) abandonează speranța de-a face mai mult pe plan profesional, rămâne acasă, la Sighet, dedicându-se familiei și meseriei de tipograf în care se perfecționează (a absolvit Școala Tehnică Poligrafică din București în anul 1961).
S-a pensionat în anul 1990, după 33 de ani de muncă la Tipografia din Sighet, după o viață discretă, retrasă, pentru a nu mai intra în atenția neobositelor autorități comuniste de supraveghere continuă.
La mulți ani cu sănătate, Domnule Petru Codrea!

Salut, Sighet!

Prima apariție editorială a anului 2025 la Editura Valea Verde din Sighet este volumul semnat de Marin SLUJERU: „FĂRĂ CONFESIUNI” (editor – Ion Mariș, concept & design copertă – Izabela Dana Bacs-Balea, tipar – Aska Grafika).

Volumul cuprinde trei părți: 1. CALIGRAFII (încercări de haiku), 2. Pe drum mergând, 3. Meteopatii (la Iza Solovană).

* * *

■ Marin SLUJERU s-a născut în 12 iunie 1954, la Ocna Şugatag, Maramureș ■ Părinții: tata: Traian, învăţător şi profesor, unul din cei 3 băieţi ai învăţătorului, revizorului şcolar, poetului şi publicistului Ioan Gr. Marin (Popescu) Slujeru; mama: Ioana (n. Tuşnea), soră medicală, apoi educatoare. ■ Este sighetean din 1958. ■ Licenţiat în filosofie (Facultatea de istorie-filosofie din cadrul Universității „Al. I. Cuza”, Iași). ■ A fost profesor de gimnaziu şi liceu. ■ Prezenţe sporadice în presa judeţeană, în câteva antologii, în reviste literare („Poesis”, ”Familia”, „Poezia”, ,,Astra” ș.a.), în „e-Creator”. ■ Despre cărțile sale au scris: Vasile Gogea, Gheorghe Mihai Bârlea, Echim Vancea, Ion Zubaşcu, A. I. Brumaru, Eduard Țară, Amalia Pecican, Ioan J. Popescu, Horia Picu ș.a. ■ A publicat volumele de poezie: Pauza de lectură, 1999 (debut editorial); Tresăriri, 2002; „… léptem?”, 2010 și Târziu în iunie, 2022 (toate la  Editura „Echim”, Sighetul Marmației); În neştire, Editura „Limes”, Cluj-Napoca, 2008; Anotimpul neprevăzut, 2013; În pas de 17 (alături de Doina Rândunica Anton cu volumul „În ce mă priveşte”), 2015; Cum trecem cuminţi…, 2020; Capturi de Maramureș (I), 2022 (toate la Editura „Valea Verde”, Sighetul Marmației). ■ Scrie în continuare poezie, inclusiv haikú.

Salut, Sighet!

În cadrul Centrului Școlar de Educație Incluzivă Sighetu Marmației au avut loc miercuri, 19 februarie 2025, o serie de activități implementate de echipa de specialiști ai Direcției de Asistență Socială (DAS) Sighet, activități didactice prevăzute în proiectul educațional pentru prevenirea abandonului școlar, „Împreună facem… OAMENI MARI”. Copiii prezenți au participat la activitatea „Creăm o școală prietenoasă”, unde au discutat despre abilitățile necesare pentru a deveni cetățeni responsabili și empatici, capabili să construiască un mediu școlar și comunitar sigur și prietenos pentru toți. Psihologul DAS Sighet  a scos în evidență printr-un joc de rol, efectele pe care discriminarea le poate avea și importanța comunicării asertive și a colaborării pentru o lume mai prietenoasă. O altă activitate în care au fost implicați copiii de la Centrul Școlar de Educație Incluzivă Sighetu Marmației s-a numit „Cutiuța cu Emoții”, cu scopul de a-i ajuta pe copiii cu CES să recunoască, să înțeleagă și să gestioneze emoțiile lor prin intermediul unor exerciții creative și vizuale. Toți participanții, de la mic la mare au fost încântați de activități și au promis la final că se vor mai întâlni pentru a învăța prin joacă și comunicare cum pot deveni „OAMENI MARI”.

• Proiectul educațional pentru prevenirea abandonului școlar „Împreună facem… OAMENI MARI” este un proiect propus de Centrul Școlar de Educație Incluzivă Sighetu Marmației, în parteneriat cu mai multe instituții din județul Maramureș.
• Din partea Direcției de Asistență Socială Sighet au participat la activități, psiholog Boja Mariana Diana, psiholog Boje Bogdan și educator Ana Ferenț, cu acordul și implicarea directorului Volcovinschi G. Marius Gabriel.

Comunicat de presă

Despre frumusețea literaturii!… se va discuta în… Dialoguri literare cu scriitoarea Ioana NICOLAIE.

În trei locații din Maramureș:
BAIA MARE, 18 februarie 2025, ora 18:00, Colegiul Național „Vasile Lucaciu”;
POIENILE DE SUB MUNTE, 19 februarie 2025, ora 11:00, Școala profesională Poienile de sub Munte;
SIGHETU MARMAȚIEI, 19 februarie 2025, ora 16:00, Școala Gimnazială cu Program Suplimentar de Muzică și Arte Plastice.

Și ca-n orice poveste-dialog(uri) e nevoie de „roluri”:
Organizator –  prof. dr. Bout Odarca (Președinta Rotary Sighetu Marmației Voievodal)
Coordonator și moderator – prof. dr. Adrian Sabău (Inspector școlar pentru Limba și Literatura Română).

S-au coalizat pentru acest eveniment (cu implicare egală!): Inspectoratul Școlar Județean Maramureș, Colegiul Național „Vasile Lucaciu” Baia Mare, Colegiul Național Pedagogic „Regele Ferdinand” Sighetu Marmației, Școala Profesională Poienile de sub Munte, Rotary Sighetu Marmației Voievodal, Cărturești, Humanitas și Designer Anton Mihiș.

Faceți parte din categoria… Homo culturalis?!
IOANA NICOLAIE ne așteaptă la dialoguri literare în Baia Mare, Poeinile de sub Munte și SIGHETU MARMAȚIEI!

Salut, Sighet!

Miercuri, 19 februarie 2025, ora 14:00, la Muzeul Etnografic al Maramureșului „Francisc Nistor” din Sighet (str. Bogdan Vodă, nr. 1), va avea loc vernisajul expoziției „De_Spre Credință”, JUBILEUL ARTIȘTILOR – FEBRUARIE 2025.

Expun artiștii plastici: Lavinia Maria BALAZSI, Ludovic Robert BALAZSI, Nicolae CAȚAVEI, Adrian Vasile CHIRA, Dănuț COSTEA, Mihaela Florentina GANȚA, Laura Teodora GHINEA, Alin HEREȘ, Călin IȚOAIE, Bertalan KOVÁCS, Ioana Ileana MOLDOVAN, Valentin MUSTE, Ioan Angel NEGREAN, Dorel PETREHUȘ, Ioan POP PRILOG, Ioan POP VERETA, Valentin Iosif ROZSNYAI, Ioan Adrian SABADÎȘ, Anamaria STANCIU, Marcel STANCIU, Gavrilă ȘTEȚCO, Dorel TOPAN.

Prezintă: Mirela Ana Barz (director Muzeul Maramureșan), Laura Teodora Ghinea (președinte UAPR – filiala Baia Mare), Ioan Angel Negrean (curator).
Invitați: Preot protosincel Florin Fodoruț (Episcopia Greco – Catolică a Maramureșului)  și lect. dr. Mihaela Florina Tănase.
Organizatori: Episcopia Greco-Catolică a Maramureșului, Muzeul Maramureșan Sighet, UAPR – filiala Baia Mare

Expoziția va fi deschisă în intervalul 19 februarie – 05 martie 2025.

Salut, Sighet!

Azi, 13 februarie (exclus ghinionul!) 2025, la Sighet s-au deschis „porțile către sănătate și relaxare”!
Ariela Salt Therapy a deschis Salina Ariela: „locul unde respirația devine mai ușoară, pielea mai sănătoasă și stresul dispare!”  Salina Ariela este deschisă în Sighet, str. Gheorghe Șincai, nr. 26 (subsol)
Oferta include: Haloterapie, Zonă pentru adulți și copii, Spațiu confortabil și relaxant, Microclimat de salină naturală.

În continuare puteți urmări un scurt material video de la deschiderea… Salinei Sighetene:

S-auzim numai de bine, s-auzim că totul va merge bine! Baftă acestui interesant „debut”… antreprenorial!

Foto & video: dr. Sorin Markus

Un nou proiect al Revistei de Cultură „Nord Literar”, Cenaclul „Rivulus Dominarum”, se va concretiza în curând.
În 19 februarie 2025, începând cu ora 18:00, împreună cu scriitori, oameni de cultură și artiști consacrați vom pune piatra de temelie a cenaclului, la Shura Bistro Caffe Baia Mare (str. 1 Mai, nr. 25).

Vom asculta „Balade mici și mijlocii” interpretate de Daniel Mircea Pop, solistul grupului „Trei parale”.

Amfitrioni vor fi Dana Buzura-Gagniuc și Ștefan Florian.

Cenaclul se dorește un spațiu al dialogului, fundamentat pe exigență, calitate și preocupare reală pentru cultură.

Intrarea este liberă. Locurile sunt limitate, iar pentru rezervări se poate suna la 078904069.

Comunicat de presă

Au trecut câteva luni de la alegerile locale (09 iunie 2024) și pentru a încerca să răspundem nerăbdării firești a locuitorilor Sighetului vizând „mecanismul” administrației publice locale, modul cum funcționează, am decis să-l abordez pe proaspătul viceprimar Krisztofer Levente Orosz (a depus jurământul în cadrul ședinței Consiliului Local din 05 noiembrie 2024), pentru a lua pulsul echipei din primărie care s-a format pentru actualul mandat de patru ani, ținând cont că administrarea orașului necesită și „armonie” la nivelul celor care ocupă cele mai importante funcții. Știm cu toții că marea majoritate a sighetenilor manifestă încă multă neîncredere vizavi de schimbarea vizibilă, concretă, haideți să-i spunem în limbaj formal… sustenabilă, pe care și-ar dori-o locuitorii urbei. Pe bună dreptate, locuitorii privesc cu multă circumspecție spre „administratorii” municipiului nostru, ținând cont de „istoricul” conflictual al ultimelor mandate.
Poate că primele semnale, modul în care demarează „cursa” pentru o bună administrare a cetății, ne pot oferi motive de pesimism sau – dimpotrivă – de optimism.
Cu amabilitate, dl. Orosz, a răspuns întrebărilor  – mai puține și mai… ușoare – fiind la început de drum. 🙂

Ion Mariș (I.M.): D-le Krisztofer Orosz, ați preluat de doar câteva luni funcția de viceprimar. Ce atribuții vi s-au… delegat?
Krisztofer Orosz (K.O.): Concret, am următoarele atribuții: ofițer de stare civilă, coordonarea şi supravegherea activității din arhiva primăriei, servicii de salubrizare, inventarul domeniului public şi privat, conservare şi restaurare monumente istorice şi arhitecturale, spații verzi, locuințe sociale şi alte locații din proprietatea UAT-ului.
În plus, mai sunt membru în Comitetul Local pentru Situații de Urgență, Comitetul Local pentru Restituirea terenurilor dar și membru în Comisia mixtă pentru rromi din cadrul Prefecturii şi membru în Structura Consultativă Locală din cadrul DAS.
Și, nu în ultimul rând, conform Art.16 din Legea 153/2017, fac parte şi din Grupul de implementare a fondurilor nerambursabile

I.M.: Pentru că ați depășit, bănuiesc, perioada de acomodare cred că puteți să evaluați corect „problemele” cu care vă veți confrunta. Așadar, ce „provocări” ați identificat până acum?
K.O.: Perioada de acomodare mai durează, deoarece mereu apar unele situații la care trebuie să te adaptezi. Provocări sunt şi nu puține. Unele provin din situațiile apărute pe moment. Eu cred că totuşi cea mai mare provocare e să reuşim să trecem peste greutăți, indiferent de ce natură ar fi astea. Dat fiind faptul că avem multe de făcut, trebuie să ne facem calcule clare şi un plan bine gândit de acțiuni. Totul porneşte de la o bună concepție pe care trebuie să o adaptăm aşteptărilor şi nerăbdării cetățeniilor. Cred că asta este cea mai mare provocare pe lângă toate celelalte.  Chiar îmi doresc să formăm o echipă bună cu colegii din aparatul administrativ, în favoarea cetățeanului. Slavă Domnului, cu domnul primar Vasile Moldovan ne înțelegem foarte bine. Uneori când, eventual, avem păreri diferite, mereu reuşim să trecem peste asta dialogând permanent şi ajutându-ne reciproc. Soluții sunt şi noi ne străduim să le găsim. Asta contează enorm de mult. A doua mare provocare e identificarea surselor financiare. E greu să împarți 100 de lei în 30, ca să încerci să mulțumeşti mai mulți cetățeni cu diferite doleanțe. Ori când ai deja 1000 de lei este mai uşor. Dar eu zic că pas cu pas vom începe să punem lucrurile la locul lor. Şi ar mai fi o chestie de menționat la acest subiect al provocărilor. Să reuşeşti să convingi pe unii, că pentru binele nostru comun, toți trebuie să facem unele sacrificii. Dacă vrem un oraş frumos, uneori trebuie să renunțăm şi la ambițiile strict personale şi nu neaparat justificate. Dar eu şi în privința asta sunt optimist.

I.M.: Se pare – după cum ați menționat – că v-ați integrat bine în echipa primăriei Sighet, alături de primarul Sighetului. Ce vă propuneți pentru acest mandat?
K.O.: Aşa şi este. Da, m-am integrat bine, pentru că am găsit înțelegere. Asta mă ajută mult. Mi-am propus mai multe. Să muncesc pentru un oraş mai ordonat, mai curat, mai verde, mai prosper şi mai dezvoltat din toate punctele de vedere.  Eu cred că nu degeaba am aceste atribuții pe care le-am primit. Nu sunt uşoare deloc, dar aceste sarcini pe undeva mă şi onorează, nu doar mă obligă. Am venit aici cu dorința de a lăsa ceva remarcabil urmaşilor noştri. Pentru asta voi munci, ca să fim mândri de oraşul nostru. Sighetul merită mult mai mult!

I.M.: Sighetul ar trebui să atragă fonduri mai consistente față de anii precedenți având de acum doi parlamentari locali (un senator și un deputat). Din partea UDMR, în Parlamentul României a intrat d-na Brigitta Zahoránszki, la Camera Deputaților. Am aflat că a început deja să se „simtă” acest lucru și că s-au alocat bani – prin susținerea d-nei deputat Zahoránszki – pentru reabilitarea mult discutatei clădiri de patrimoniu, impropriu numită „Casa pălărierului”. Dați-ne, vă rog, câteva detalii.
K.O.: Da, aveți perfectă dreptate.  Din fericire colega noastră, sigheteanca Brigitta Zahoránszki acum ne reprezintă în Parlamentul României. Acest lucru pe undeva ne și avantajează, fapt ce s-a dovedit şi acum cu alocarea sumei de 375.000 de lei pentru începerea lucrărilor de reabilitare la aşa numita „Casă a pălărierului”. Înainte să se voteze bugetul de stat, m-a sunat să discutăm despre necesitățile din oraş. După o mică analiză am ajuns la concluzia că această sumă este foarte necesară pentru a începe reabilitarea casei, motiv pentru care aceşti bani vor fi alocați începerii proiectului. Îi mulțumesc şi pe această cale că a înțeles importanța colabărării.  Ne vom strădui şi de acum să atragem fonduri, în măsura posibilităților, bineînțeles.

I.M.: Succes și sper să ne auzim cât mai des cu vești bune!
KO: Să dea bunul Dumnezeu!

Ion Mariș

Luni, 10 februarie 2025, între orele 11:00 – 16:00 pe Platoul din Parcul Central al Sighetului va avea loc un eveniment binevenit și bine-primit în orice comunitate, vom descoperi împreună produsele din TRAISTA CU BUNĂTĂȚI din PIAȚA PRODUCĂTORILOR LOCALI.

Fără magie, doar cu/ prin muncă, producătorii locali au umplut „Traista” cu legume, fructe, ouă, dulcețuri și multe alte produse. Le vom descoperi împreună și, foarte important, organizatorii (producătorii locali și Adriana Curmei) își doresc să repete evenimentul… în fiecare lună. „Cele mai bune produse ale producătorilor”… pot fi pe masa noastră!

La această „întâlnire” – din centrul municipiului nostru – cu producătorii locali și-au dat concursul Primăria și Consiliul Local Sighet.

S-aveți vremuri bune… harnici producători!

Salut, Sighet!