Colaboratorul din diaspora (Minneapolis – USA) al publicației „Salut, Sighet!”, prof. Gheorghe Bărcan, fost deținut politic, s-a născut la Săliștea de Sus – Maramureș la 05 iunie 1931.
Clasele primare le-a urmat în comuna natală, prima clasă de gimnaziu la Năsăud iar din a doua clasă de gimnaziu  până în clasa a IX –a la Sighet, la Liceul „Dragoș-Vodă”.
În septembrie 1949 părăsește Liceul „Dragoș-Vodă”, fiind anchetat de securitate, este reținut pentru anchete timp de 10 luni, la Vișeu, Bistrița și Satu Mare, fără a fi condamnat, apoi este trimis la Canal. Este în detenție timp de 29 de luni, între oct. 1951 – martie 1954.
După eliberarea din închisoare, în anul 1954, dă examen și este admis la Universitatea Babeș – Bolyai Cluj, Facultatea de Matematică – Fizică, unde se remarcă prin rezultate foarte bune la toate materiile studiate.
După prima sesiunea din anul IV de la facultate, în 1957, este exmatriculat și urmează altă serie de chinuri și persecuții. Este reprimit la facultate și-și încheie studiile în anul 1964, având media anilor peste nouă.
În toamna anului 1964 este repartizat profesor la Liceul B. P. Hașdeu din Buzău iar din anul 1965 reușește să se transfere la Liceul din Vișeul de Sus de unde se pensionează în anul 1990.
În anul 1968 se căsătorește cu prof. Maria Tăut (Bărcan) și au doi copii, Rodica (stabilită în USA) și Victor (în Marea Britanie), ambii absolvenți de studii universitare.
Timp de 6 ani (1974 – 1980), prof. Gheorghe Bărcan împreună cu soția, vor preda în Maroc matematica în limba franceză, unde va locui întreaga familie.

În ultimii aproape zece ani Profesorul Gheorghe Bărcan, împreună cu soția, au locuit în Minneapolis – Minnesota, SUA, la fiica lor Rodica, de unde periodic, ne trimitea scrierile/ amintirile domniei sale pentru a le publica la „Salut, Sighet!”.

Profesorul Gheorghe Bărcan a „plecat” în Călătoria Veșnică sâmbătă, 11 ianuarie 2025.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!
Condoleanțe familiei!

Echipa „Salut, Sighet!”

15 ianuarie, ziua în care ne (mai) amintim de Mihai Eminescu, este Ziua Culturii Naționale.
Și pentru că Eminescu este nemuritor și cultura română este nemuritoare!

Primăria și Consiliul Local Sighet, împreună cu Centrul Cultural Sighet, organizează miercuri, 15 ianuarie 2025, ora 13:00, la bustul poetului Mihai Eminescu din Parcul „Grădina Morii”, un recital de muzică și poezie „Omagiu pentru Eminescu”, la împlinirea celor 175 de ani de la nașterea Luceafărului Poeziei.

Salut, Sighet!

Primăria Municipiului Sighetu Marmației aduce la cunoştinţa cetățenilor faptul că taxele locale și impozitele pot fi achitate începând cu data de 15 ianuarie 2025, atât în format fizic, numerar sau cu cardul bancar, la casieria Primăriei – camera 12, precum şi în format online pe site-ul web al Primăriei Sighetu http://xn--marmaieiwww-8hc.primaria-sighet.ro/, accesând linkul: https://www.globalpay.ro/…/debite/rediract/debite/lang/ro

În vederea evitării aglomerației la ghișeu, invităm cetățenii municipiului Sighetu Marmației să opteze pentru folosirea Sistemului electronic de plată.

Pentru plata în format fizic, Casieria funcționează după următorul program:

• de luni până joi în intervalul orar 8:00 – 16:00, cu o pauză între 13:30 – 14:00.
• vineri plățile pot fi efectuate în intervalul orar 8:00 – 12:45

Relația cu publicul este asigurată de inspectorii Direcției Venituri zilnic în intervalul orar 8:00 – 12:00.

Contribuabilii care achită integral sumele datorate bugetului local până la data de 31 martie 2025 inclusiv, beneficiază de o bonificație de 10% din cuantumul impozitului pe clădiri, teren și mijloace de transport.

Comunicat de presă

Foto: Ion Mariș

Filmul „ENESCU, jupuit de viu”, regizat de Toma Enache, continuă să uimească prin succesul său global, devenind cel mai premiat film românesc al anului 2024.

După o serie de premiere și recunoașteri internaționale, filmul a fost selectat în programul oficial al celei de-a 17-a ediții a Festivalului Internațional de Film de la Jaipur, India (JIFF), care va avea loc între 17 și 22 ianuarie 2025, fiind singurul film românesc în competiția pentru cel mai bun lungmetraj.

Lansarea filmului „ENESCU, jupuit de viu” a fost nu doar un moment de mare satisfacție ci și o călătorie emoționantă alături de toți cei care au ales să vizioneze filmul. Succesul în cinema și la festivalurile internaționale este rezultatul muncii intense a întregii echipe. Premiile câștigate și aprecierile primite până acum sunt, fără îndoială, o validare a eforturilor noastre de a crea un film care să rămână în memoria spectatorilor și să genereze o reflecție profundă asupra poveștii de viață a unuia dintre cei mai mari compozitori ai lumii, George Enescu.

Premiere și recunoașteri internaționale. De la lansarea sa, filmul a parcurs un traseu impresionant, astfel:
● Premiera mondială la a 17-a ediție a International Sound & Film Music Festival – ISFMF Croația, unde a câștigat trofeul pentru Cea mai bună muzică originală de film semnată de Sebastian Androne Nakanishi.
● Premiera americană la Los Angeles, în cadrul celei de-a 27-a ediții a ARPA International Film Festival, unde regizorul Toma Enache a fost distins cu premiul Outstanding Achievement in Filmmaking ( Realizari Remarcabile in Cinematografie).
● Premiat în Veneția, unde regizorului Toma Enache si lui Stefano Nicolao, cel care a semnat costumele, li s-a decernat „Premio Cultura”, in cadrul evenimentului cultural „Leoni, Gattopardi di Sicilia”, organizat sub patronajul Comisiei de Cultură a Camerei Deputaților din Italia și al Consiliului Internațional al Dansului UNESCO.
● Premiera franceză la Monaco, unde filmul a câștigat Tofeul Angel Film Awards pentru Cel mai bun film.

Premii internaționale. Filmul a fost selectat și a câștigat peste 37 de premii la festivaluri de prestigiu, printre care:
● ARPA International Film Awards (Los Angeles)
● Angel Film Awards (Monaco)
● Festivalul Internațional de Film de la Girona (Spania)
● Festivalul Internațional de Film de la Salerno (Italia)
● Festivalul Internațional de Film – Premiile Afrodita de Aur (Cipru)
● Five Continents International Film Festival (Venezuela)
● Festivalul Rome Prisma Film Awards (Italia)
● Festivalul Internațional de Film de Artă de la Atena (Grecia)
● European Cinematography Awards (Olanda)
● Festivalul de Film de la Florența (Italia)
● Festivalul Internațional de Film BRIDGES, Corinthia Peloponnese (Grecia)
● British Film Awards (Marea Britanie)

Un film care continuă să inspire. Impactul filmului „ENESCU, jupuit de viu” a impresionat nu doar la festivaluri internaționale, ci a emoționat și publicul din sălile de cinema de acasă. Criticii de film au apreciat atât povestea emoționantă, cât și interpretarea remarcabilă a actorilor.
● Gustavo Coletti, Times of Cinema: „Este greu de găsit în cinematografia modernă atât de mult respect pentru spiritul narațiunilor clasice… Toma Enache nu face compromisuri în căutarea excelenței.”
● Festivalul Internațional de Film Independent de la Roma: „Cu detalii de epocă recreate cu meticulozitate, ‘ENESCU, jupuit de viu’ este o meditație asupra rezilienței sufletului uman și a sacrificiilor artistului.”
● Adrián Pérez, critic de film: „În realizarea acestui portret magistral al unuia dintre cei mai mari artiști ai României, Toma Enache nu numai că a onorat moștenirea lui Enescu, dar a creat o operă care merită să stea cu mândrie alături de cele mai bune filme europene contemporane. Filmul ne amintește de ce avem nevoie de artă, chiar dacă ne arată prețul teribil pe care trebuie să-l plătească unii pentru a o crea.”
● Marina Roman, critic de film: „Un film ca un punct de lumină în întunericul, nu doar cultural, care ne invadează.”
● Emil Călinescu, blogger: „Pentru mine este cel mai bun film văzut anul acesta și printre cele mai bune filme românești care s-au făcut vreodată.”

Este fascinant să vedem cum „ENESCU, jupuit de viu” a reușit să ajungă la inima unui public divers, provocând nu doar o reacție emoțională, dar și o dorință de a căuta răspunsuri și de a-l înțelege mai bine pe omul și geniul Enescu. Succesul la festivaluri și premiile obținute sunt o recunoaștere a acestui impact, dar poate cea mai mare realizare rămâne faptul că am reușit să atragem atenția asupra unui compozitor de geniu, despre care trebuie să discutăm și să-l onoram în mod constant. Mulțumim publicului care a răspuns cu entuziasm, filmul fiind vizionat în peste 54 de premiere de gală în toată țara, de mai mult de 25.000 de spectatori.

Turneul național continuă sub egida „ENESCU70”
Începând cu 25 ianuarie 2025, la Ateneul Român din București va debuta seria de proiecții speciale dedicate aniversării a 70 de ani de la plecarea în stele a compozitorului George Enescu. Această serie va continua pe tot parcursul anului 2025, în toată țara și în întreaga lume, aducând un omagiu unuia dintre cei mai mari artiști români.

Mesajul regizorului Toma Enache: „Ceea ce ne bucură cu adevărat este impactul pe care îl are filmul asupra publicului. Am avut parte de reacții extrem de puternice și sincere din partea spectatorilor, care nu doar că au fost emoționați de povestea de viață a lui Enescu, dar au simțit și nevoia de a discuta despre temele atinse în film. Reacțiile spectatorilor, atât la nivel local, cât și internațional, ne confirmă că am reușit să dăm naștere unei povești care rezonează profund cu experiențele și trăirile oamenilor de pretutindeni. Aceasta este, pentru noi, dovada clară că ENESCU, jupuit de viu, nu este doar un film, ci și o invitație la o discuție mai amplă despre pasiune și iubire, dar și despre artă și sacrificiu. Așteptăm publicul și la viitoarele noastre proiecții în țara și în străinătate, pentru a-l onora împreună pe acest compozitor uriaș, care a pus România pe harta muzicală a lumii”.

Comunicat de presă

Uniunea Ucrainenilor din România (UUR) organizează cea de-a XXXII-a ediție a Festivalului Internațional de Colinde, Datini și Obiceiuri de Iarnă la Ucraineni, Sâmbătă, 11 ianuarie 2025.

Evenimentul reprezintă nu doar ocazia de a celebra tradiții de iarnă ci și un moment de solidaritate și de întărire a legăturilor dintre membrii comunității ucrainene, acesta devenind un loc al reîntâlnilor, al păstrării identității și un imbold al transmiterii valorilor către generațiile viitoare.

Program, Sâmbătă, 11 ianuarie 2025:

09:30 – 10:30 – Sfânta Liturghie la Parohia Greco-Catolică Ucraineană din municipiul Sighetu Marmației, str. Popa Lupu, nr. 47, județul Maramureș;
10:30 – 11:30 – Parada grupurilor de colindători din fata Parohiei Greco-Catolice Ucrainene până la Complexul „Curtea Veche” din municipiul Sighetu Marmatiei.

Pe platoul din fața imobilului „Curtea Veche”, situat în municipiul Sighetu Marmației, str. Doctor loan Mihalyi de Apsa, nr. 2, județul Maramureș:
12:00 – 13:00 – Deschiderea programului artistic, intonarea imnurilor de stat ale României și Ucrainei, luări de cuvânt ale oficialităților;
13:00 – 18:00 — Program artistic.

Comunicat de presă

Înscrieri până în 27 ianuarie 2025 – https://pentrucomunitate.ro/permis

Tineri din medii defavorizate pot obține finanțarea costurilor școlii de șoferi pentru orice categorie de permis de conducere.
Programul Permis pentru viitor, ajuns la cea de-a X-a ediție, este organizat pe bază de concurs de proiecte.
Solicitările de finanțare se depun online sau prin poștă până în 27 ianuarie 2025.

Prin programul Permis pentru viitor se acordă finanțare necesară obținerii permisului de conducere – costurile școlii de șoferi și cheltuielile adiacente – pentru categoriile B, C sau D (incluzând tractoare agricole sau forestiere, troleibuze și tramvaie), în cazul tinerilor din medii defavorizate, cu vârstele cuprinse între 18 și 25 de ani, pentru care existența permisului este o condiție sau un avantaj în obținerea unui loc de muncă, ori un instrument benefic în îndeplinirea sau extinderea atribuțiilor de serviciu în cazul celor care se află deja în activitate.

Tinerii interesați se pot înscrie online sau pot trimite proiectele prin poștă până la data de 27 ianuarie 2025. Formularul de înscriere și alte informații sunt disponibile pe website-ul Fundației Pentru Comunitate – https://pentrucomunitate.ro/permis.

Prima ediție a programului a fost lansată în anul 2015, fiind al patrulea program de responsabilitate socială conceput pe termen lung, organizat de Fundația Pentru Comunitate cu finanțarea companiei MOL România. În decursul celor nouă ediții anterioare 181 de tineri au finalizat cu succes cursurile școlii de șoferi și alți 71 de beneficiari continuă studiile sau sunt programați pentru examen.

Comunicat de presă

Aurel Ion BRUMARU (02 aprilie 1943, Strâmtura, jud. Maramureș) filosof, eseist, traducător și critic literar, discipol al filosofului Petre Țuțea, s-a născut în casa învățătorului Ion Brumaru. Din 1993 era membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Brașov și a fost membru în Consiliul Uniunii Scriitorilor din România.  Aurel Ion Brumaru a făcut primele șapte clase în sat și a continuat la Liceul „Dragoș-Vodă” din Sighet, absolvit în 1961.

A absolvit Facultatea de Filosofie, secția Psihologie, Universitatea București.  Aurel Ion Brumaru a avut colaborări cu eseu și cronică de carte la publicațiile: Gazeta Literară, Contemporanul, Teatrul, România Literară, Luceafărul, Amfiteatru, Revista învățământului superior, Familia, Tribuna, Ramuri, Vatra, Transilvania, Ateneu, Cronica, Argeș, Poesis, Lumină Lină, Nadodrze (Polonia), Origini (U.S.A.), European Echo, Nomen Artis, Gazeta de Transilvania/ Foaie pentru Minte, Inimă și Literatură, Vatra veche. A colaborat la mai bine de douăzeci de volume colective, lucrări coordonate de Florentin Popescu, Emil Manu, Ion Pogorilovschi, Mircea Brenciu-Freund, Dumitru Dem Ionașcu, Artur Silvestri, Irina Petraș, M. Diaconu. A fost redactor la Astra și Vatra veche. A tradus din literatura universală, împreună cu Adrian Hamzea, lucrarea lui Tamasi Aron, „Blazonarzii”, Editura Kriterion, 1980. A debutat în 1965 în paginile Gazetei Literare.

Au scris despre Aurel Ion Brumaru și opera lui: Adrian Marino, Alexandru Surdu, Al. Piru, Cornel Moraru, Gheorghe Grigurcu, Laurențiu Ulici, Dan Culcer, Ion Itu, Răzvan Codrescu, Adrian D. Rachieru, Adrian Lesinciuc, Mircea Constantinescu, Artur Silvestri, Eugen Axinte, Nicolae-Sorin Bașturea, Iulian Cătălui, Mircea Arman, Mircea Doreanu și mulți alții.

A debutat editorial în anul 1975 la Editura Eminescu, cu volumul Literatură și cunoaștere, în colaborare cu Mihai Nadin.  Semnătura lui A.I. Brumaru, apare pe volumele: „Literatură și cunoaștere”, în colaborare cu Mihai Nadin, Editura Eminescu, 1975, „Masca Principelui”, Editura Dacia din Cluj, 1977; „Ființă și Loc”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1990;„Pariul cu legenda sau Viața lui Petre Țuțea așa cum a fost ea”, Editura Athena, București, 1995; „Despre Ființa Românească”, eseuri, Editura Scrisul românesc, București, 2001; „Repere ale gândirii românești”, eseuri (în colaborare cu Vasile Gogea), Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2003; „Ființa muzicală”, eseuri, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2005; „Destin deturnat – schiță monografică Mihai Arsene” (2007); „Lecția labirintului. 11 prelegeri de Filosofie a culturii și o Addendă” (nouă teme la propunerea studenților), Editura Kron Art, Brașov, 2012; „Forma filosofică”, eseuri, Editura Kron Art, Brașov, 2017; „Pustia și călătorul, versuri regăsite (1969-1974)”, Editura Vatra Veche, Târgu Mureș, 2019; „Apologii & Navigații”, Editura Eikon, București, 2019; „Întemeierea”, Editura Eikon, București, 2024 (ultima apariție editorială).

Din 1969 până în 2009 a fost, pe rând, redactor, secretar de redacție, redactor-șef la revista ASTRA din Brașov. Între 2009-2013 a fost membru în Consiliul Național al Uniunii Scriitorilor; din 2016 a fost redactor responsabil și editorialist la jurnalul „Pietrele credinței”– Parohia Greco-Catolică „Sfântul Petru” din Brașov.

Aurel Ion Brumaru a fost distins cu numeroase premii, diplome, din partea Filialei Brașov a Uniunii Scriitorilor din România, Asociației Române pentru Patrimoniu ARP, Asociațiunii Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român ASTRA, Uniunii Scriitorilor din România.

Filosoful Aurel Ion Brumaru a trecut la cele veșnice în după amiaza zilei de 04 ianuarie 2025.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!
Condoleanțe familiei!

Salut, Sighet!

Peste 300 de autovehicule furate descoperite la frontieră în primele unsprezece luni ale anului 2024

În primele unsprezece luni din anul 2024, în urma misiunilor desfăşurate în punctele de trecere a frontierei şi în zona de competenţă, poliţiştii de frontieră au descoperit 311 autovehicule aflate în atenţia autorităţilor: 253 autoturisme, 21 camioane, 25 microbuze, 6 motociclete, 5 remorci și 1 autocar. Numărul mijloacelor de transport semnalate ca suspecte a fi furate este în creștere cu 52,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior (204 autovehicule).

Cele mai multe autovehicule au fost descoperite la frontiera cu Ungaria, la Punctul de Trecere a Frontierei Petea – judeţul Satu Mare şi la Punctul de Trecere a Frontierei Borş – judeţul Bihor. Cazuri semnificative s-au înregistrat şi la frontiera cu Bulgaria, în Punctele de Trecere a Frontierei Giurgiu şi Calafat, precum şi la graniţa cu R. Moldova, unde Punctul de Frontieră Albiţa – judeţul Vaslui are cele mai multe astfel de cazuri.

Principalele țări de unde provin persoanele implicate sunt Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Germania, Grecia și Italia.

În urma analizei, s-a constatat că principalele ţări de unde proveneau autovehicule căutate de autorităţi sunt România, Germania, Italia, Marea Britanie, Franta, Belgia și Spania, iar cele mai multe maşini depistate sunt din categoria autoturismelor de lux şi din clasa de mijloc.

În toate situaţiile, conform legislaţiei, pe numele celor implicaţi au fost întocmite dosare penale, iar autovehiculele în cauză au fost indisponibilizate la sediile structurilor teritoriale ale Politiei de Frontieră, până la finalizarea cauzelor.

Pentru identificarea şi indisponibilizarea autoturismelor reclamate ca fiind furate în străinătate, sub supravegherea directă a unităţilor de parchet competente, poliţiştii de frontieră au colaborat cu structurile similare din statele membre UE, realizând un schimb operativ de date şi informaţii, prin intermediul Punctelor şi Centrelor de Contact de la frontieră.

CAZ SEMNIFICATIV:

Printre cele mai recente cazuri se numără un autoturism din clasa de lux, evaluat la aproximativ 200.000 euro, descoperit de poliţiştii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Moravița.
În data de 23.12.2024, s-a prezentat la controlul de frontieră, pe sensul de intrare în țară, un cetăţean francez în vârstă de 32 de ani, la volanul unui autoturism, înmatriculat în Italia. În urma verificărilor specifice, poliţiştii de frontieră au constatat că vehiculul figurează în bazele de date ca fiind bun căutat pentru confiscare, alertă introdusă de autorităţile din Italia.
Cu privire la aspectele constatate, conducătorul auto a declarat faptul că a închiriat autoturismul din Italia, neavând cunoștință despre starea juridică a acestuia.
Autovehiculul au fost indisponibilizat la sediul instituției pentru continuarea cercetărilor.

Comunicat de presă
Centrul de Informare și Relații Publice din cadrul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră

Azi, 27 decembrie 2024, Sighetul a fost în sărbătoare, aici a avut loc cea de-a 56-a ediție a longevivului Festival de Datini și Obiceiuri de Iarnă „Marmația”, organizat de către Primăria, Consiliul Local, Centrul Cultural și Muzeul Maramureșan din Sighetu Marmației, alături de Consiliul Județean Maramureș și de VisitMaramureș.

În pofida faptului că demografia, emigrația și globalismul nu sunt cei mai buni prieteni ai Maramureșului tradițional, acesta dovedește cu fiecare ocazie ivită că posedă resurse nebănuite și că nu are de gând să se lase!

Drept urmare, nu mai puțin de 25 de grupuri folclorice din felurite colțuri ale Maramureșului, dar și din alte județe ale țării (Bihor, Neamț, Satu Mare, Suceava etc) plus Ucraina vecină, alături de nelipsiții draci, căruțe trase de cai și un călăreț deschizător de drum, au performat în fața celor câteva mii de spectatori.

S-au remarcat, prin calitatea prestației și a recuzitei, ansamblurile din Vadu Izei, Oncești, Săliștea de Sus, Bârsana, Botiza, Ruscova, Vatra Moldoviței, Clubul Copiilor din Sighetu Marmației și Viflaimul din Vișeu de Jos, dar adevărul este că absolut toți performerii au fost la înălțime și și-au meritat aplauzele cu prisosință!

A urmat apoi un spectacol la scenă, în care au evoluat Ion Pop și Grupul Iza, grupul „Ma Ra Mu” și Vlăduța Lupău, totul încheindu-se cu un foc de artificii.

Foto & text: Teofil Ivanciuc

Ultima apariție editorială a anului 2024 la Editura Valea Verde din Sighet este volumul de poezii semnat de Echim VANCEA: „NI MĂ, NI” (editor și postfață– Ion Mariș, concept & design copertă – Izabela Dana Bacs-Balea, lector de carte – prof. Brîndușa Oanță, tipar – Aska Grafika).

„nu i-am putut găsi un alt titlu, mulțumindu-mă să dau titlul… NI MĂ, NI, și ce e drept asta nu-nsemnează mare lucru, dar ce pot face?” (După Victor-Lévy Beaulieu)

* * *

■ Echim Vancea este poet, prozator, editor, publicist.
S-a născut la 19 octombrie 1951 în Nănești/ Maramureș ● Licențiat în Științele comunicării (2008) ● Membru al Uniunii Scriitorilor din România (1998) și al altor asociații și societăți culturale și profesionale ori colegii redacționale ● Redactor-șef al publicației regionale „Apșa” a românilor din Transcarpatia, Ucraina ● Debut literar în revista „Cronica (Iași, 1973) ● Debut editorial: Fotografie după un original pierdut, 1990 ● Colaborări ocazionale în publicaţiile literare din ţară și străinătate (după 1973). Este Cetățean de Onoare al  județului Maramureș (2022) și al Municipiului Sighetul Marmației (2023).
■ Volume publicate: ♦ Poezie: ● Fotografie după un original pierdut, 1990; ed. a II-a, , 2015; ● Doctor fără arginţi, 1997 ● Abatere de la dialog, 1998 ● Mâţa pe spini, 2001 ● Cititorul de drept comun, 2002 ● ● Ocupantul provinciei, 2004 ● Ningă-l-ai (antologie de autor; pref. Gheorghe Grigurcu), 2004 ● eu, celălalt, 2005 ● defăimarea liniştii, 2006 (haiku) ● Domeniu public (pref. Gheorghe Grigurcu), 2007 ● Şearpele când îl doare capul (postfață Ioan Holban), 2007 ● o fi şi cum zici d.ta, 2007  ● portret restant, după o noapte albă, 2008 ● Titlul mai târziu, 2009 ● Hramuri,  2010 ● Afară de unu singur, 2010 ● o noapte de umbre, 2011 ●  să nu spui niciodată „noapte bună!”, 2012 ●  pricină şi martor absenţei,  2013 ● Fiecare zi cu tăcerea ei anume, 2014 ● precum, 2015 ● umbra nu își împarte prada cu nimeni, 2016 ● umbra vine de mult mai departe, 2017 ● ultima pagină, 2019 ● Culoarul șarpelui, 2020 ● Paranteză temporară, 2021 ● Cuvinte întrerupte de creșterea ierbii,  2022 ● Culoarea pietrelor, 2023  ●
■ Traduceri în alte limbi: ● Sehonnai költemények/ Poeme de niciodată, 2003 (lb. maghiară) ● Усмішка кочовика/ Surâsul călătorului (lb. ucraineană; prefață Pavlo Romaniuk; postfață Vasil Kuhta), 2007 ● Tregtari i stinëve/ Neguţătorul de anotimpuri, 2015 (lb. albaneză) ●
■ Volume colective coordonate: ● Portret de grup cu Laurenţiu Ulici (comentarii, evocări, interpretări; în colab. cu Gheorghe Pârja şi Ioana Petreuş), 2002 ● Umbra noastră cuvântul. Serile de Poezie „Nichita Stănescu” de la Deseşti 1979-2003 (în colab. cu Gheorghe Pârja),  2003 ● Laurenţiu Ulici – 10 ani de posteritate (coordonator), 2010 ● Orașul cu poeți.Sighetul Marmației  în 12+1 prieteni (antologie, prezentare și selecția textelor, 2023 ●
■ Ediții îngrijite: ● Nepermisele iubiri. Balade și poeme de Mihai Nebeleac (poet român de expresie ucraineană. Autor al primului roman în limba ucraineană din România), 2018.

MUZEUL MARAMUREȘAN, împreună cu Asociația de Susținere a Muzeului Maramureșului, Primăria și Consiliul Local Sighetu Marmației, vă invită să luați parte la vernisajul expoziției „LUMI PARALELE – Expoziție omagială MIHAI BORODI”, o etalare muzeală valoroasă de artă plastică combinată: picturi și sculpturi create de artistul maramureșean Mihai BORODI (1950-2019), în timpul șederii acestuia în Saint-Apollinaire, lângă Dijon, Franța.

Evenimentul face parte din programul mai amplu al Festivalului de Datini și Obiceiuri de Iarnă „MARMAȚIA”, și va avea loc vineri, 27 decembrie 2024, ora 16.00 la Muzeul Etnografic al Maramureșului „Francisc Nistor”, Sighetu Marmației, str. Bogdan Vodă, nr. 1.

Comunicat de presă

Festivalul de Datini și Obiceiuri de Iarnă „MARMAȚIA” Sighetu Marmației, 2024, ediția 56, va avea loc Vineri, 27 decembrie 2024, începând cu ora 12:00.

Ora 12:00 – Alaiul Tradițional – Parada formațiilor artistice în Centrul orașului;
Ora 14:00 – Spectacol de datini și obiceiuri de iarnă – Programul formațiilor participoante.

INVITAȚI SPECIALI:

ION POP și Grupul „IZA”
Vlăduța Lupău
Grupul MA RA MU

Focuri de artificii!

Organizatori: Consiliul Județean Maramureș, Primăria și Consiliul Local Sighet, Centrul Cultural Sighetu Marmației, Visit Maramureș.

De un deceniu MOL România și Fundația Pentru Comunitate oferă în fiecare an „Permis pentru viitor” tinerilor din medii defavorizate

• Programul prin care MOL susține costurile pentru școala de șoferi pentru tinerii din medii defavorizate a ajuns la cea de-a 10-a ediție;
• Solicitările de finanțare pot fi depuse până la data de 27 ianuarie 2025;
• În decursul celor nouă ani de existență a programului, 372 de tineri au primit finanțare pentru a urma cursurile școlii de șoferi pentru diferite categorii de permise de conducere.

18 decembrie 2024, Cluj-Napoca – MOL România și Fundația Pentru Comunitate au lansat ediția a 10-a a programului „Permis pentru viitor”, prin care le oferă tinerilor din medii defavorizate șansa de a beneficia de sprijin financiar pentru acoperirea costurilor școlii de șoferi și cheltuielilor adiacente. Programul se adresează tinerilor din medii defavorizate, pentru care deținerea unui permis de conducere poate reprezenta atât o condiție, cât și un avantaj în obținerea unui loc de muncă, dar și un instrument util în extinderea atribuțiilor de serviciu. Selecția este făcută pe bază de concurs de proiecte. Tinerii interesați se pot înscrie online sau pot trimite proiectele prin poștă până la data de 27 ianuarie 2025. Formularul de înscriere și alte informații sunt disponibile pe website-ul Fundației Pentru Comunitate – https://pentrucomunitate.ro/permis.

Sunt eligibili tinerii din toată țara, cu vârsta cuprinsă între 18 și 25 de ani care provin din medii defavorizate și care își doresc să obțină un permis de conducere pentru categoriile B, C sau D, inclusiv pentru tractoare agricole sau forestiere, troleibuze și tramvaie.

„Prin acest program le oferim tinerilor din mediile defavorizate posibilitatea de a obține un instrument simplu, dar important și util pe o piață a muncii tot mai competitivă. Suntem bucuroși că reușim să le dăm tinerilor o mână de ajutor și oferim resursele de care cei aflați la început de drum au nevoie pentru a se califica într-o meserie care poate oferi o nouă perspectivă în viață,” a declarat Gábor Mozga, CEO al MOL România..

Prima ediție a programului „Permis pentru viitor” a fost lansată în anul 2015, fiind al patrulea program de responsabilitate socială, conceput pe termen lung, organizat de Fundația Pentru Comunitate cu finanțarea companiei MOL România. În decursul celor nouă ediții, 181 de tineri au finalizat cu succes cursurile școlii de șoferi: 151 au obținut permise de categoria B, 27 de categoria C și trei atestate, o tânără cu handicap a obținut permis categoria B pentru automobil adaptat, un tânăr a promovat examenul pentru categoria B96 (ce permite suma MMA autoturism + rulotă/remorcă până la limita de 4.250 kg), iar un alt tânăr a obținut permisul pentru tractoare agricole. Alți 71 de beneficiari continuă studiile sau sunt programați pentru examen.

„Perioada înscrierilor este de două luni, și în acest timp organizatorii pun la dispoziția celor interesați toate informațiile necesare pentru întocmirea și depunerea proiectelor. Formularul de înscriere este simplu și poate fi accesat împreună cu lista celor cinci documente obligatorii pe website-ul Fundației Pentru Comunitate https://pentrucomunitate.ro/permis. Suntem deschiși să răspundem prin telefon și mail la toate întrebările primite atât din partea persoanele interesate, cât și de la organizațiile care se ocupă cu tinerii din medii defavorizate. Finanțarea oferită acoperă toate cheltuielile școlii de șoferi”, a precizat András Imre, Director Executiv al Fundației Pentru Comunitate.

Formularul de înscriere și alte detalii despre programul „Permis pentru viitor” sunt disponibile pe site-urile www.pentrucomunitate.ro și www.molromania.ro.

***

Despre programul Permis pentru viitor
Programul Permis pentru viitor este organizat de Fundația Pentru Comunitate din fondurile puse la dispoziție de MOL România. Prin acest program se acordă finanțarea necesară obținerii permisului de conducere – costurile școlii de șoferi și cheltuielile adiacente – pentru categoriile B, C sau D (incluzând tractoare agricole sau forestiere, troleibuze și tramvaie), în cazul tinerilor din medii defavorizate, cu vârstele cuprinse între 18 și 25 de ani, pentru care existența permisului este o condiție sau un avantaj în obținerea unui loc de muncă, ori un instrument benefic în îndeplinirea sau extinderea atribuțiilor de serviciu în cazul celor care se află deja în activitate. Programul Permis pentru viitor a fost premiat de două ori pe plan național: la Gala Societății Civile 2018 și la Romanian CSR Awards 2017.

Despre MOL România
MOL România este o subsidiară a MOL Group și una dintre cele mai importante companii petroliere din România, cu o prezență de 29 ani pe piața autohtonă. MOL România are un portofoliu extins de produse și servicii în domeniul comerțului de carburanți, lubrifianți, produse petrochimice și bitum. În prezent, compania deține un număr de 237 de stații de servicii la nivel național, două depozite de carburanți la Giurgiu și Tileagd și un terminal GPL la Tileagd. MOL România are sediul social la Cluj-Napoca, sediul de business la București, un sediu administrativ la Arad și un număr de 259 de angajați proprii. În 2005, MOL România a fost prima companie petrolieră care a implementat un program de loialitate, urmat, în 2024, de lansarea platformei MOL MOVE, care oferă o experiență digitalizată de ultimă generație și beneficii exclusive. Compania a investit în dezvoltarea infrastructurii de încărcare pentru posesorii de vehicule electrice, instalând puncte în 41 dintre stații, care în prezent pot deservi simultan 96 de vehicule electrice. MOL România este un membru activ al comunităților din care face parte și investește în programe de responsabilitate socială adresate educației, sportului, sănătății și mediului. Primul proiect de responsabilitate socială dezvoltat de MOL Romania pe plan local este programul Spații Verzi, care sărbătorește în 2024 cea de-a 18-a ediție. Datorită acestei inițiative, peste 250.000 de beneficiari au fost implicați în activități dezvoltate cu scopul de a-i ajuta să înțeleagă cum se pot implica, în plan personal, în protejarea naturii. Cea mai tânără inițiativă de responsabilitate socială a fost lansată în 2023, prin platforma de educație rutieră „Tu conduci! Familia are prioritate”, dezvoltată cu scopul de a atrage atenția asupra riscurilor din trafic și de a promova un comportament responsabil.

Despre Grupul MOL
Grupul MOL este o companie internațională integrată de petrol, gaze naturale, petrochimie şi retail, cu sediul central în Budapesta, Ungaria. Are operațiuni în peste 30 de țări, o forță de lucru dinamică formată din 25.000 de angajați în întreaga lume şi peste 100 de ani de experiență în industrie. Grupul MOL controlează trei rafinării și două unități petrochimice la nivelul managementului integrat al lanțului de aprovizionare în Ungaria, Slovacia și Croația. Compania are, de asemenea, o rețea de aproape 2.400 de stații de servicii în 10 țări din Europa Centrală și de Sud-Est. Activitățile de explorare și producție ale Grupului MOL sunt susținute de o experiență de peste 85 de ani în domeniul hidrocarburilor și 30 de ani în injecția de CO₂. În prezent, activitățile de producție se desfășoară în 9 țări, iar cele de explorare în 14 țări. MOL se angajează să își transforme operațiunile tradiționale bazate pe combustibili fosili într-un model de afaceri sustenabil, cu emisii scăzute de carbon şi aspiră să devină neutru din punct de vedere la emisiilor nete de carbon până în 2050, contribuind totodată la formarea economiei circulare cu emisii scăzute de carbon în Europa Centrală și de Est.

MOL se angajează să își transforme operațiunile tradiționale bazate pe combustibili fosili într-un model de afaceri sustenabil, cu emisii scăzute de carbon, și aspiră să devină neutră din punctul de vedere la emisiilor de carbon nete până în 2050, contribuind totodată la formarea economiei circulare cu emisii scăzute de carbon în Europa Centrală și de Est.

Despre Fundația Pentru Comunitate
Fundația Pentru Comunitate este o organizație non-profit înființată la Cluj în 2008 cu scopul de a sprijini talentul, cunoașterea, solidaritatea, valorile comunitare, astfel încât lumea noastră să devină mai prietenoasă. Pentru realizarea scopurilor anunțate, Fundația sprijină activități în domeniul cultural, educativ, social, comunitar, sportiv și de recreație. Sprijină, de asemenea, copii și tineri în suferință, precum și acele organizații care se ocupă de însănătoșirea și de reabilitarea lor.

Contacte pentru presă:

András Imre
Director Executiv
Fundația Pentru Comunitate
@: [email protected]

Erzsébet Felméri
CSR & PR Coordonator
MOL Romania
@: [email protected]

Comunicat de presă