A apărut numărul dublu, pe noiembrie-decembrie 2024, al revistei de cultură „Nord Literar”, cu același cuprins bogat și variat ca de fiecare dată.

Irina Petraș abordează un subiect despre care s-a vorbit și s-a scris mult: soarta revistelor literare, afirmând că „în orice vremuri revistele de cultură sunt bune la ce e bună oricând Cultura”.

Ion Papuc aduce în atenție personalitatea lui Adrian Marino, eminentul istoric literar și fost deținut politic.

Gheorghe Glodeanu continuă cu partea a treia a cronicii dedicate romanului lui Octavian Soviany „Casa din Strada Sirenelor”, iar Ovidiu Pecican cu partea a treia a eseului „Scurta cronică în piatră a lui Radu de la Afumați”.

„Unde sunt poezia și rugăciunea în această epocă? Mai sunt ele purtătoare de duh, sens, suflet, așa cum sunt definite dintotdeauna?” – se întreabă Adrian Alui Gheorghe într-un splendid eseu publicat în paginile revistei.

Universitarul sibian Ion Dur scrie  „Despre un alt Eminescu”, pornind de la recentul său volum „M. Eminescu. Gânditor privat și gazetar cu «metod științific»”, apărut la Editura Junimea.

A fost o perioadă bogată în evenimente culturale, în premii obținute de scriitorii maramureșeni la prestigioase concursuri naționale. Toate acestea se regăsesc în paginile de actualitate culturală realizate de Dana Buzura-Gagniuc.

Două cronici semnează Delia Muntean în acest număr dublu: cea dedicată volumului „Proba focului” al academicianului Ion Pop, cel care „duce mai departe valori intelectuale și de caracter autentic”, și o interpretare critică a poeziei lui Vasile Trif, autorul volumului bilingv „Pescuirea minunată/La pêche miraculeuse”.

Gheorghe Pârja oferă cititorilor două pagini de restituiri emoționante. Astfel, continuă seria dedicată scriitorilor din Cernăuți cu portretul cărturarului Ștefan Hoștiuc și conturează atmosfera din anul Unirii, prin readucerea în actualitate a unui interviu cu Gheorghe Pop-Chitru, unul dintre maramureșenii care au fost atunci la Alba Iulia.

Referindu-se la volumul „Prin fereastra timpului”, Daniela Sitar-Tăut îl consideră pe Petru Istrate un „autentic scriitor ce trebuie să intre în atenția lumii literare”.

Universitarul clujean Mircea Popa vine cu „Documente întregitoare la biografia lui Octavian Goga”, iar Horia Bădescu îi dedică un text aniversar lui Adrian Dinu Rachieru la 75 de ani.

„Littera Nova”, o excelentă revistă de cultură românească, prin care sunt promovate valorile românești în lume, grație implicării poetului-preot Vasile Eugen Barz, este prezentată pe larg de Raluca Hășmășan.

Un interesant material, „Inelul cinetic «In Bunten Bildern» și lumea digitală”, propune antropologul Cristina Irian.

Pagina dedicată prozei conține un fragment din romanul „Biserica cireșelor amare” al lui Cristian Meleșteu.

Despre volumul lui Menuț Maximinan „Lecturi. O perspectivă subiectivă”, apărut de curând la Editura Caiete Silvane, scrie Mihai Vintilă, iar Menuț Maximinian reînvie câteva colinde și urări inedite, culese de el de pe Valea Țibleșului.

Poezie multă și în acest număr. Pagina „Orfeu” conține creații din lirica poetului Marcel Mureșeanu, dimpreună cu parodia lui Lucian Perța. Alte versuri poartă semnăturile poeților: Brandy Barasch, Liviu Mircea, Adela Conciu, George Vigdor, Andreea Mara David (elevă din Bistrița) .

Fiind decembrie, luna în care Nichita Stănescu a plecat dintre noi, poemul lunii este ales din creația sa.

În pagina dedicată artei, Dalina Bădescu readuce în atenție fenomenul arhitecturii memoriale românești, exprimate prin operele lui Vida Gheza.

Traducerile sunt asigurate în acest număr de Lucia Ileana Pop, care propune versuri din creația poetei italiene Eugenia Serafini.

Acest număr este ilustrat cu fotografii din Colecția Fotoetnografica a Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Liviu Borlan”, Maramureș.

Comunicat de presă

Marți, 17 decembrie 2024, în jurul orei 16:00, în zona de competență a Sectorului Poliției de Frontieră Sarasău, județul Maramureș, a fost descoperit corpul unui bărbat fără semne vitale, în albia râului Tisa. Acesta a fost găsit la aproximativ 15 metri de malul românesc, pe direcția localitații Remeți. În cauză cercetările sunt efectuate de către lucrători ai IPJ Maramureș.

Informare Poliția de Frontieră Sighet – Iulia Stan, purtător de cuvânt

Vineri, 29 noiembrie 2024, la sediul Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Cluj, a avut loc lansarea cărții „Buzura la Berința. Locul de unde n-a plecat niciodată” al Danei Buzura-Gagniuc, directorul Revistei de Cultură „Nord Literar”. Apărută luna trecută la Editura Școala Ardeleană Cluj, cartea oferă o perspectivă nouă asupra biografiei academicianului Augustin Buzura, unul dintre cei mai mari prozatori români ai secolului trecut. În paginile ei se regăsesc povești inedite din copilăria și din adolescența prozatorului, așa cum au fost ele spuse de mama scriitorului, de sora sa ori de oamenii din sat. Toate acestea sunt trecute prin filtrul emoțional al autoarei, care este fiica surorii lui Augustin Buzura. Satul natal Berința, Coasta Popii, ulița Dâmburilor, pădurea Mânânțușului, popa Gheorghe, Onița lui Ciupei, Mirizoiul, Valea Cursă, Uray, lelea Leontina din Coastă, cumătra Măria Rujii și multe alte personaje care populează spațiul și timpul copilăriei lui Augustin Buzura sunt aduse în actualitate de autoare și corelate cu locurile și eroii operelor sale.

Un spațiu amplu al cărții este dedicat scrisorilor pe care Augustin Buzura le trimite părinților săi în perioada studenției sale la Facultatea de Medicină din Cluj-Napoca. Această corespondență relevă zbaterile tânărului pentru a supraviețui într-o perioadă de austeritate extremă, când combină cursurile la Facultatea de Medicină cu lectura și cu preocuparea pentru carte.

La evenimentul de la Cluj, în prezența fiicei academicianului, Anamaria Maior-Buzura, au vorbit despre carte amfitrioana Irina Petraș – președintele Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România, precum și critici literari și scriitori importanți ai momentului: Delia Muntean, Vasile Igna, Gheorghe Glodeanu, Olimpiu Nușfelean, Horia Bădescu, Adrian Popescu, Ion Mureșan, Vasile George Dâncu. Lansarea a fost parte a Reuniunii de iarnă a Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România.

Înainte cu două zile de prima lansare, în 27 noiembrie 2024, cartea a obținut „Premiul pentru secțiunea proză/ eseu” la cea de-a 42-a ediție a Festivalului Național de Proză „Saloanele Liviu Rebreanu” de la Bistrița.

De asemenea, reviste ale Uniunii Scriitorilor din România, precum „România literară” și „Apostrof” au publicat deja cronici dedicate acestui volum, semnate de prof. univ. dr. Gheorghe Glodeanu, respectiv prof. dr. Delia Muntean. Un editorial dedicat cărții și prieteniei sale speciale cu Augustin Buzura a publicat scriitorul și jurnalistul Gheorghe Pârja în cotidianul „Graiul Maramureșului” de joi 28 noiembrie 2024.

Comunicat de presă

Ca în fiecare an, cu prilejul Zilei de 1 Decembrie, E.S. Domnul Klaus Iohannis, președintele României, a semnat decrete de decorare, în semn de apreciere pentru meritele deosebite avute în activitatea profesională.

Ministerul Educației a propus pentru Ordinul „Merit pentru învățământ”, în grad de Cavaler, zece profesori din întreaga țară, printre care se numără și Luminița Colopelnic, profesor doctor în filologie, titular pe catedra de limba franceză la Colegiul Național „Dragoș-Vodă” Sighetu Marmației. Decorația i-a fost înmânată de Ministrul Educației, doamna Ligia Deca, în cadrul ceremoniei desfășurate la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” București, pe 12 decembrie. Vom selecta, în rândurile care urmează, câteva dintre motivațiile care au stat la baza acestei decorări.

Dascălul sighetean se remarcă, în primul rând, prin contribuțiile sale la promovarea limbii și culturii franceze în România și peste hotare. Calificarea sa în semifinala Concursului de Elocvență, organizat de Universitatea Paris Sorbonne, precum și obținerea Premiului I la etapa națională a concursului internațional „Ma thèse en 180 secondes” cu lucrarea „Le besoin de miroirs concaves dans la société actuelle”, ambele derulate în timpul studiilor doctorale, subliniază excelența sa academică și contribuția sa la cercetarea francofonă.

Una dintre realizările sale recente este coordonarea proiectului „Educația în vreme de război”, un exemplu clar al angajamentului său pentru educația interculturală și pentru solidaritate între comunități, evidențiind valorile francofone ale dialogului și cooperării. Recunoașterea internațională a eforturilor sale, concretizată prin invitațiile la Centrul de Studii Pedagogice din Lyon, la Zilele Francofoniei de la Lausanne, la Parlamentul European de la Bruxelles și Strasbourg, reflectă impactul său în promovarea valorilor europene.

Luminița Colopelnic se evidențiază și prin implicarea sa în formarea tinerilor, mărturie stând numeroasele premii obținute de elevii săi la olimpiadele și concursurile școlare și extrașcolare, dar și în dezvoltarea acestora prin diverse proiecte educaționale, naționale și internaționale, care promovează excelența și incluziunea. Participarea sa în proiecte caritabile și de voluntariat reflectă angajamentul ei față de coeziunea socială și educația accesibilă pentru toți, contribuind astfel la formarea unei comunități unite și responsabile.

Se cuvine să menționăm că doamna profesoară a mai fost distinsă, din partea Ordinului Suveran al Cavalerilor de Malta, cu două medalii de recunoștință, în 2022, pentru ajutorul oferit la nivel local categoriilor dezavantajate în timpul pandemiei de Covid, respectiv în 2023, pentru ajutorul oferit refugiaților ucraineni. Tot în semn de apreciere, s-a realizat imprimarea timbrelor de la Vatican cu activitățile desfășurate la vama Sighet de voluntarii Tineretului Maltez, elevi ai Colegiului Național „Dragoș Vodă”, coordonați de doamna profesoară.

Contactată de Salut, Sighet!, Luminița Colopelnic ne-a declarat: Este o decorație care îmi confirmă că mă aflu la locul potrivit. În același timp, mă onorează, mă responsabilizează și îmi amintește de rolul meu, acela de formator al propriului destin, dar și al celor care îmi sunt încredințate. Și, pentru că aproape întotdeauna este un efort de echipă, gândurile mele de recunoștință se îndreaptă spre familia mea, care a muncit și a pus suflet alături de mine, și spre acei oameni care, de-a lungul timpului, au crezut în mine, în proiectele educative și de caritate la care am colaborat.

Salut, Sighet!

Așa arăta pe data de 10 decembrie 2024 podul în lucru Sighetu Marmației (România) – Biserica Albă (Ucraina), în ziua când, în sfârșit, Guvernul ucrainean a ratificat construcția acestuia.
În imagini se văd podul temporar peste râul Tisa, precum și structurile metalice ale podurilor propriu-zise (vopsite în verde), începute pe partea românească a frontierei.
Lucrările, demarate în iunie 2023, sunt executate de asocierea Tehnodomus S.R.L. Arad (lider) și Costin și Vlad Birou de Proiectare S.R.L. Cluj-Napoca și includ 2 poduri paralele alăturate (de ce două?), aflate la distanța de 3 m unul de celălalt, fiecare cu câte 2 benzi de circulație, cu lungimea totală de 268 m, precum și o cale de acces (1,2 km lungime), un sens giratoriu, 5 poduri de desecare, o parcare și construcțiile necesare punctului de frontieră,
Costul total actualizat este de 220 milioane lei (44 milioane euro), bani suportați exclusiv de către partea română (74 milioane lei, adică 14,9 milioane euro, fiind asigurați de către U.E.), ai noștri construind absolut tot, inclusiv jumătatea de lucrare de pe partea ucraineană, durata de execuție fiind de 24 de luni.
În acest moment, structura metalică a podului este montată în procent mai mare de 40%, au fost executate toate cele cinci podețe de descărcare proiectate, terasamentele și zidurile de sprijin ale drumului de acces sunt aproape gata, iar la clădirile punctului de frontieră sunt finalizate structurile de rezistență din beton armat și zidăria și se execută izolațiile.
Pe malul ucrainean, unde, din lipsa aprobărilor, lucrările au demarat cu mare întârziere abia la 1 octombrie a.c., s-au finalizat pilele (picioarele podului) și se lucrează la terasamente și la rampa de acces.
În altă ordine de idei, se lucrează la documentația pentru varianta ocolitoare a Sighetului Marmației, care va lega podul transfrontalier de DN18, în periferia sudică a municipiului (zona Podul Ronișorii), având o lungime de 4,15 km și care va costa 238,8 milioane lei (48 milioane euro).

Foarte scumpe lucrări, dar sperăm să merite!

Teofil Ivanciuc

Sursa foto: pagina FB a guvernatorului Regiunii Transcarpatia (Ucraina), Myroslav Biletskyi

La inițiativa Asociației „Vasile Tomoiagă”, în perioada 4-8 decembrie 2024, în Franța și Principatul Monaco au avut loc o serie de evenimente care au scos în lumină frumusețea colindelor și a folclorului maramureșean.

Amalia Ioana Moldovan și Grupul Voia Bună, tinerii artiști ce unesc prin cântec Maramureșul din dreapta și din stânga Tisei, două perechi de frați – din Bârsana și din Slatina (Ucraina) – cu rădăcini comune, aceeași limbă și ducând cu ei traditiile Maramureșului Istoric, au fost protagoniștii turneului intitulat „De departe noi zânim”. Turneul face parte din Proiectul de promovare a României în Franța prin Maramureșul Istoric, inițiat în urmă cu mai bine de un deceniu de Asociația „Vasile Tomoiagă” și coordonat de Vasile Tomoiagă (campion mondial și vicecampion olimpic la canotaj, cetățean de onoare al Maramureșului) și dr. Anuța Pop (manager cultural, doctor în folclor și specialist în relații internaționale).

Programul a fost unul intens, cuprinzând concerte în Marsilia (4 decembrie), Nisa (6 decembrie), Monaco (7 decembrie) și Lyon (8 decembrie).

La Marsilia, la invitația consulului general Aurelia Grosu, maramureșenii au susținut momentul artistic al recepției oficiale organizată de Consulatul General al României pentru a marca Ziua Națională (1 Decembrie), prezentând, prin intermediul muzicii, o părticicǎ din moştenirea de valori a poporului nostru.
Au participat înalți reprezentanți ai administrației franceze (prefectul regiunii Provence-Alpes-Côte d’Azur, al zonei sudice de apărare și securitate și al Bouches-du-Rhône – Christophe Mirmand; vice-președintele Metropolei Aix-Marseille-Provence – generalul David Galtier, reprezentantul președintelui Regiunii Provence-Alpes-Côte d’Azur – Renaud Muselier și al primarului Marsiliei – Benoît Payant, Guvernatorul Militar al Marsiliei, generalul Thierry Laval, cea mai înaltă oficialitate militară a regiunii), membri ai Corpului consular, reprezentanți ai mediului economic, cultural, universitar și ai comunitǎții românești. Momentul de trǎire româneascǎ dus în inima Marsiliei de artiştii maramureșeni a fost apreciat de toți cei prezenți.

Au urmat trei concerte de colinde. Primul a avut loc de Sfântul Nicolae, la Biserica Ortodoxă Română de la Nisa, una dintre cele mai impunătoare biserici românești din Europa. Comunitatea credincioșilor părintelui Radu Totelecan a primit cu drag și sufletele deschise colindul maramureșenilor. A fost prezent la concert și consulul onorific al României la Nisa, dl. Ștefan De Fay.

Prin intermediul acestui turneu, colindele maramureșene au răsunat, poate pentru prima dată, și la Monaco. Într-un loc al lumii atât de plin de farmec, Amalia Ioana Moldovan și Grupul Voia Bună au arătat că și tradiția are farmecul ei. Concertul s-a bucurat de prezența consulului onorific al României la Monaco, dl. Constantin Turchină, care a apreciat proiectul de promovare a imaginii României prin Maramureș, din care acest turneu face parte, și i-a felicitat pe artiști pentru emoția transmisă și pentru calitatea actului artistic.

Concertul de la Lyon a încheiat turneul „De departe noi zânim”. Alături de români veniți din întreaga regiune la întâlnirea cu maramureșenii, la evenimentul ce a avut loc la Biserica Sfânta Eugenia a fost prezent și consulul general al României la Lyon, dl. Oleg Ungureanu. Prin colind, prin grai, prin port, prin instrumentele tradiționale, Amalia Ioana Moldovan și Grupul Voia Bună au arătat, românilor și francezilor, deopotrivă, o mostră din ceea ce înseamnă sărbătorile de iarnă ale Maramureșului.

Anuța POP

Trupa Anturaj s-a  format în noiembrie 2023 în Sighet și în prezent este alcătuită din Barbu Matei (chitară), Rus Andrei (chitară bass), Grigor Darius (tobe) și Koszte Diana (voce), elevi în cadrul Colegiului Național „Dragoș-Vodă”, și dacă ar fi să dau o definiție trupei noastre printr-un cuvânt, ar fi pasiune.

Matei s-a apucat de chitară prin clasa a VIII-a, din pasiunea pentru muzica rock, dorindu-și să exprime ceea ce reprezintă pentru el muzica și să își facă un grup de prieteni, o trupă cu care să împrătășească această iubire pentru muzică. L-a convins pe Andrei (Andy), să își cumpere un bass la mâna a doua, să vadă dacă îi place, dovedindu-se a fi un succes, un prim pas în geneza acestei trupe. Au cântat un timp ei doi și împreună l-au convins pe Darius (Dudu) să își cumpere un set de tobe, și prin mult exercițiu, au devenit tot mai buni.

Eu m-am alăturat trupei printr-o coincidență favorabilă. Am mers cu echipele participante la „Boovie” către Iași, în iulie, fiind în locul potrivit la momentul potrivit: băieții își căutau solist. Așa, trupa a devenit completă. Pe la sfârșitul lunii iulie am început să repetăm, întâlnindu-ne cât de des în beciul casei lui Matei, unde ne continuăm activitatea și acum. Prima oară am cântat la majoratul lui Dudu, iar mai apoi la balurile bobocilor de la Colegiul Național „Dragoș- Vodă” și Colegiul Național Pedagogic „Regele Ferdinand”.

Dorința noastră ca trupă este de a împărtăși gustul muzicii și pasiunea de a transmite ce simțim prin intermediul acesteia. Suntem de acord cu orice gen de muzică, și încurajăm oamenii să asculte cât mai multă și mai variată muzică. Muzica este pentru noi un mijloc prin care scăpăm de obișnuit, ne delectăm și ne bucurăm de pasiunea comună, transmite chitaristul, exprimând perfect în cuvinte ceea ce simțim noi pentru trupă și pentru ceea ce facem.

Părerea mea este că muzica, întâi de toate, trebuie simțită, așa că, vă invităm, la primul nostru concert oficial, în data de 14 decembrie, de la ora 20:30, la CD Retro Pub, să simțim muzica împreună. Promitem ceva frumos și, nu în ultimul rând, suntem mai mult decât recunoscători celor cărora au venit cu inițitiva acestui eveniment și au avut încredere că vom face o atmosferă frumoasă: Dorel Grigor și Maria Tsubera, de la Royal Bikers, și gazdelor noastre, domnul doctor Adrian Danciu și echipei CD Retro Pub, mii de mulțumiri! Abia așteptăm să ne vedem sâmbătă, să cântăm și să ne distrăm împreună, vă așteptăm să vă alăturați anturajului!

Diana Koszte

Concertul de Crăciun al Coralei ARMONIA din Baia Mare (dirijor, Adrian Iercoșan), va avea loc la Centrul Cultural Pastoral „Sfântul Iosif Mărturisitorul” Sighetu Marmației, Vineri, 13 decembrie 2024, ora 17:00.

Organizatorul acestui Concert de Crăciun este Rotary Club Sighet.

Rotary Club Sighet

Parohia Greco-Catolică „Cristos Rege” din Sighetu Marmației vă invită la Concertul de colinde susținut de Corul Bisericii noastre, dirijor prof. Rodica Gheorghiu, Duminică 15 decembrie 2024, ora 19:30, în biserica parohială, str. Bogdan Vodă nr. 78.
Este cel de-al teizeci și treilea an de când Corul Bisericii vestește prin colindele sfinte marele miracol al lumii creștine: CRĂCIUNUL!
Sunteți așteptați cu inimile deschise pentru a întâmpina împreună NAȘTEREA LUI ISUS!

VĂ AŞTEPTĂM CU DRAG!

Preot paroh Vasile Florea

Foto: lucrarea sculptorului Ștefan Balazs.

Santa’s Helpers a reprezentat o inițiativă plină de bucurie și solidaritate, sub umbrela membrilor din Cluburile Rotaract și Interact Sighet. Pe parcursul câtorva zile frumoase, cei dornici au putut dona – la punctele de colectare stabilite (Flamingo- restaurant, bar & pensiune și Colegiul Național „Dragoș-Vodă”) – dulciuri, rechizite, jucării sau haine.

Miercuri, 4 decembrie 2024, sala cinematografului Mara a fost îmbrăcată de râsete și entuziasm, timp în care micuții au avut ocazia de a urmări un film captivant. Seara de film i-a apropiat pe copii de spiritul Crăciunului, iar pe noi de copilărie, de acele clipe în care cu toții așteptam cadoul de sub brad, filmul difuzat  la tv cu Macauay Culkin în rolul principal și melanjul de arome: coji de portocale uscate și obișnuita turtă dulce a bunicii.

Copiii s-au bucurat de popcorn și suc, iar la final, ajutoarele Moșului îmbrăcate în reni, crăciunițe și spiriduși le-au oferit darurile personalizate. A fost o seară de poveste, un proiect de succes care nu ar fi reușit fără de o echipă atât de unită. Chicotele lor și văpaia din ochii plini de speranță, ne indică încă o dată ce înseamnă adevărata magie a sărbătorilor.

Mira ORZA
președinte Interact Sighet (2024-2025)

La Editura Valea Verde din Sighet a apărut lucrarea „Exerciții filosofico – sociologice (cu și fără tentă politică), vol. III”, autor George PETROVAI (editor – Ion Mariș, design copertă & tipar – Aska Grafika). Volumul III (dedicat doamnei Anuța Gorzo) cuprinde 32 de eseuri/ proză scurtă.

* * *

„Al treilea volum din seria Exerciții filosofico-sociologice (cu și fără tentă politică) oferă cititorilor interesați atât modele vrednice din trecut și prezent, cât și concludente dovezi nu numai din ceea ce-i de dorit să nu fie urmat, ci chiar trebuie de îndată pus la stâlpul infamiei de către semenii onești, curajoși și cu discernământ.” (George Petrovai)

Salut, Sighet!

05 decembrie 2024: Parcul Central – APRINDEREA LUMINIȚELOR LA BRADUL DE CRĂCIUN, invitată Narcisa SUCIU;
05 – 24 decembrie 2024: Parcul Central – TÂRGUL de CRĂCIUN și… PATINOAR;
13 decembrie 2024: Strada Pietonală Corneliu Coposu – TÂRGUL DE CRĂCIUN AL INSTITUȚIILOR DE ÎNVĂȚĂMÂNT DIN ORAȘ;
20 decembrie 2024: Parcul Central – Spectacolul POVESTE DE CRĂCIUN – invitat Ștefan HRUȘCĂ;
27 decembrie 2024: Parcul Central – FESTIVALUL DE DATINI ȘI OBICEIURI DE IARNĂ „MARMAȚIA” – invitat IOAN POP și GRUPUL IZA.

Organizatori: Primăria și Consiliul Local Sighetu Marmației, Centrul Cultural Sighetu Marmației.

Salut, Sighet!

Vineri, 29 noiembrie 2024, la Centrul Cultural Pastoral „Sfântul Iosif Mărturisitorul” din Sighetu Marmației, Asociația Ancestral a organizat a doua ediție a Zilei Artistului Vizual Maramureșean – Culorile Maramureșului, expoziție de grup la care 71 de creatori de frumos au expus 132 lucrări (pictură, sculptură, fotografie).

Puteți urmări în continuare înregistrarea video a evenimentului:

Foto & Video: dr. Sorin Markus