Aici sunt banii dumneavoastră!

Deseori, atunci când cineva, o organizaţie sau o instituţie începe un act de caritate ce presupune strângere de bani, rareori după finalizare se mai ştie exact cât s-a strâns şi, mai ales, ce s-a întâmplat cu banii. Sub sloganul ce funcţionează deja ca şi salutul de „bună dimineaţa”, la noi în ţară, „unde sunt banii noştri?!”, venim cu un răspuns. Un răspuns precis pentru o acţiune precisă. Ştim unde sunt banii celor care i-au donat în cadrul proiectului districtual al clubului Rotaract Sighet, derulat în 27 decembrie 2016, „O cană de Fericire”. De restul banilor, nu ştim nimic. Vă spunem doar că, la finalul zilei s-au pus deoparte 3.000 de lei. Banii au fost donaţi printr-un contract de sponsorizare, Asociaţiei Gyne Care care s-a ocupat de lucrările de renovare a trei bai din secţia de Obstetrică-Ginecologie din cadrul Spitalului Municipal Sighet .

Drept dovadă, banii dumneavoastră au fost folosiţi de această dată, cu cap. Vă reamintim că în data de 27 decembrie, clubul Rotaract Sighet a invitat comunitatea la „O cană de Fericire”, proiect aflat la a doua ediţie anul trecut, în Sighet. Banii strânşi au fost folosiţi în proiectul „Prietenii Spitalului”, finalizându-se lucrările de renovare a celor trei băi. Proiectul a fost derulat în parteneriat cu cele două cluburi Rotary din Sighet.
”Banii nu sunt singurul răspuns, dar fac diferenţa !” –Barack Obama

Autor, Diana Mariana Apopi




Ora(r) fix la C. N. „Dragoș Vodă”?

Pe adresa redacției noastre a sosit următorul mesaj pe care îl facem public, ținând cont de conotațiile „practice”.

Au trecut sărbătorile și cu ele și vacanța de iarnă mult așteptată de elevi. Sâmbătă, începeam cu toții să ne pregătim psihic pentru ultima sută de metri din primul semestru, care pe unii îi așteaptă cu teze și teste „de final de an”. Ultimul miracol de Crăciun a fost duminică dimineața când toata lumea anunța una dintre puținele decizii luate cu cap, suspendarea cursurilor în data de 9 și 10 ianuarie, din cauza temperaturilor scăzute. Dar, am avut parte și de o surpriză, nu chiar așa plăcută. O nouă modificare a orarului la Colegiul Național „Dragoș Vodă” (a câta oare din septembrie?!). Ce surpriză!

Orarul liceului este în continuă schimbare de la începutul semestrului și, din câte am înțeles, acesta este „generat” de un soft. Ultimul orar a rămas stabil pentru o perioadă destul de lungă de timp, și elevii erau adaptați deja la un ritm al orelor. Înțelegem. Modificările au fost necesare, dar schimbările sunt radicale. Am discutat cu prieteni, colegi de-ai mei, care au aceeași reacție: „Şi acum ce facem?”. „Norocoșii” au prins câte 5 ore de informatică în aceeași zi, 3 ore de fizică sau chimie, una după alta.

Schimbarea orarului are un efect mult mai mare decât pare dar, la sănătatea mintală a elevilor, cine se mai gândește? Suntem obișnuiți, după cum am spus mai sus, cu același orar de două luni. E un program după care îți planifici majoritatea timpului liber, activitățile extra-școlare etc. Omul este făcut să se adapteze, e adevărat, trebuie să facem față provocărilor și să ne confruntăm cu toate problemele vieții, dar fiecare schimbare în viața noastră aduce mai mult sau mai puțin stres, lăsând la o parte faptul că mai nou școala, în realitate, este o „mașină de stres” .

Se întâmplă multe nedreptăți, dar cine suntem noi să vorbim despre ele? Noi trebuie să ne vedem de cărțile noastre și să lăsăm oamenii mai „mari” să ne conducă. În speranța că această poveste cu orarul se va remedia, doresc tuturor elevilor spor și succes în continuare la școală!

A. S. Kontra (elev model)

sursă foto: internet

 




Maramureș- cursuri suspendate luni și marți (9 și 10 ianuarie)

Conform datelor oficiale publicate duminică, 8 ianuarie 2017, pe site-ul www.edu.ro, din cauza condițiilor meteo nefavorabile şi a condiţiilor de transport și deplasare ale copiilor, nici în unitățile de învățământ (grădiniţe, şcoli şi licee) din județul Maramureș nu se vor ține cursuri luni, 9 ianuarie și marți, 10 ianuarie 2017. Dacă nu vor exista alte „surprize” meteo, școala se reia miercuri.

Cursurile vor fi suspendate și în județele: Brăila, Vaslui, Dolj, Suceava, Giurgiu, Teleorman, Botoșani, Buzău, Ilfov, Ialomița, Călărași, Constanța, Vrancea, Tulcea și Municipiul București.

UPDATE situație cursuri școlare suspendate (data raportării: 8 ianuarie, ora 16:00)

Nici în județele: Bacău, Olt, Iași, Neamț, Timiș, Galați nu se vor ține cursuri luni și marți.

 

sursă foto: internet




O carte despre meşteşugurile tradiţionale din Maramureşul contemporan

mestesuguri-traditionale-in-tara-maramuresului2Miercuri, 11 ianuarie, va fi lansată lucrarea „Meşteşuguri tradiţionale din Ţara Maramureşului”, apărută la editura Proema din Baia Mare, rodul unui proiect demarat încă în 2010 de fotograful Radu Lazar şi de Teofil Ivanciuc, autorul textului.

Rezultatul demersului credem că reprezintă una dintre cele mai variate descrieri ale meşteşugurilor practicate în regiune. Iată un fragment din introducere: „În Ţara Maramureşului activează în prezent circa 6-700 de meșteri populari, care stăpânesc zeci de meșteșuguri. Conform unei clasificări ce include 83 de ocupaţii, apreciem că azi, aici se practică 63 de meşteşuguri şi ocupaţii populare, lucrarea noastră descriind, mai pe larg, sau succint, jumătate dintre acestea”.
Capitolele cărţii, bogat şi superb ilustrate alb-negru, sunt: prelucrarea lemnului, îmbrăcămintea și textilele de interior, instalațiile tehnice tradiționale, crucile funerare, „clopul” maramureșean, olăritul, măștile ritualice, confecționarea opincilor, cojocăritul, coșuri și alte împletituri, fierăritul, cununile de mireasă şi podoabele, dogăritul, confecționarea draniței, prelucrarea cânepii şi producerea spetelor. La final sunt amintite mai pe scurt alte ocupaţii şi meserii populare, precum: vânătoarea şi pescuitul cu metode tradiţionale, culesul plantelor din natură, agricultura, creşterea animalelor, pomicultura, prelucrarea fructelor (prin uscare, distilare etc.), apicultura, pietrăritul, sobăritul (şi confecţionarea cuptoarelor), iconăritul, confecţionarea de instrumente muzicale şi lăutăria.
Diferenţa majoră între cartea aceasta şi celelalte lucrări de gen, este dată în primul rând de faptul că unele ocupaţii nu au mai constituit anterior obiectul cercetării. Apoi, nu au fost uitate minorităţile etnice, costumul popular sau spectaculoasa cunună de mireasă ucraineană beneficiind de atenţia meritată. În fine, fiecare meşteşug a fost descris într-un mod realist, rod al cercetărilor recente de teren, nu atât la timpul trecut (precum o fac majoritatea lucrărilor realizate „în birou”), cât mai ales la momentul prezent, aşa cum se derulează azi, sub ochii noştri.

Autor, Teofil Ivanciuc




Lansarea albumului: „Meșteșuguri tradiționale din Țara Maramureșului”

Miercuri, 11 ianuarie 2017, ora 17.00, va avea loc la Sala Radio din Sighetul Marmaţiei lansarea albumului documentar „Meșteșuguri tradiționale din Țara Maramureșului” (foto Radu Lazar, text Teofil Ivanciuc).

mestesuguri-traditionale-in-tara-maramuresului1




Festivalul de datini- Marmația 2016 [VIDEO] [FOTO]

Festivalul Datinilor și Obiceiurilor de Iarnă – Marmația 2016, a ajuns la aproape jumătate de secol de existență (mai exact, în acest decembrie, am avut ediția cu numărul 48). “Alaiul” este așteptat cu nerăbdare de sigheteni, dar și de turiști, mii de oameni inundă străzile Sighetului pentru a participa la atmosfera de sărbătoare. În acest an colindele de Crăciun au fost “aduse” de numeroase grupuri din satele  Marmureșului, dar și din țară (Neamț, Suceava, Sibiu și Timiș) și Ucraina (Hust și Cernăuți). “Festivalul” a umplut străzile, agitația a fost pe măsură, centrul municipiului a fost o mare scenă, satisfacțiile… în funcție de așteptări!

 

Autor, Salut, Sighet!

Filmare: Timur Chiș

Sursă foto (principal): Teofil Ivanciuc

 

 




La Sighet s-au împărțit căni de fericire

Marți, 27 decembrie 2016, la Sighetu Marmației s-au împărțit ”căni de fericire”.

În atmosfera plină de ”draci”, alaiuri de colindători, voci la microfon și zumzetele oamenilor nerăbdători să își cheltuie banii rămași după sărbători, în Parcul Central din Sighet, un grup de tineri a împărțit ”căni de fericire”. Începând de la orele friguroase ale dimineții și mai apoi în avalanșa de fulgi de nea și stropi de ploaie de după-amiază, Clubul Rotaract Sighet a invitat trecătorii la un pahar de ceai din zahăr ars cu aromă de rom, dar și la o cană de vin fiert cu iz de portocale, scortișoară și cuișoare. Deși prețurile au fost ceva mai ridicate în comparație cu cele de la ”căsuțele concurente” care au avut oferte similare, tinerii Clubului Rotaract i-au convins pe oameni să cumpere de la ei, pentru o cauză nobilă.

Proiectul O cană de fericire a avut drept scop strângerea de fonduri care urmează a fi direcționate. Cui? Spitalului Municipal Sighet. Probabil că în mintea dumneavoastră apar gânduri contradictorii: ”e o faptă bună!”, ”de ce spitalului? ar trebui să aibă suficienți bani să se gestioneze singuri” etc. Totuși, alegerea tinerilor rotaractieni a fost simplă: ”Am vrut să facem ceva pentru a îmbunătăți condițiile. Chiar dacă se știe ce se întâmplă cu banii în spitalele din țară, dacă nimeni nu face ceva, vom rămâne la același stadiu. Poate că puținul pe care noi îl oferim, și sperăm să fie gestionat cu grijă, lucrurile vor merge pe calea cea dreaptă”. ”Atunci când nu voi mai vedea bătrâni pe coridoarele spitalului cu punga după ei pentru a fi băgați în seamă, atunci poate ar merita ajutați”, ni s-a spus. ”E adevărat, însă suntem încrezători că lucrurile se vor schimba încetul cu încetul. Cu ajutorul nostru, cu ajutorul vostru.”, spunem noi.

O cană de fericire a însemnat și o ocazie de a sta de vorbă cu oamenii, de a ne aminti cum e să râdem cu poftă, de a afla că suntem receptivi atunci când vine vorba să ajutăm pe cineva, fie ea și o instituție. Până la urmă, noi, oamenii, suntem cei care călcăm pragul acestor instituții și dorim să avem condiții cât mai bune. Au fost trecători, turiști români, dar și turiști străini care au fost atrași de straiul de sărbătoare al celor doi rotaractieni care i-au așteptat la standul foto și care le-au prezentat proiectul. Au fost oameni care au donat 3 lei, 5 lei, 10 lei, 20 de lei. Oameni care au încredere în proiectele menite să ajute comunitatea.

Clubul Rotaract Sighet a strâns 3.050 de lei pe care urmează să îi transforme în materiale ce vor fi folosite pentru a termina renovarea celor 3 băi de la secția de Obstetrică-Ginecologie a Spitalului Municipal Sighet. Ambele cluburi Rotary din Sighet și-au trimis reprezentanți la ”căsuța Rotaract”, atrăgând alți trecători și formând pâlcuri de oameni curioși. ”A fost o zi frumoasă, cu de toate. Am înghețat de frig, ne-am panicat că nu strângem bani, ni s-a blocat de câteva ori fierbătorul și nu mai curgea vin, am rămas fără căni, s-a mai luat și curentul, am încins câte o horă scurtă în fața căsuței, ne-am mai pozat și, la final am respirat ușurați murmurând colindele lui Aurel Tămaș. Am fost fericiți și sperăm că și voi, cei care ne-ați fost alături !” (clubul Rotaract Sighet)

Autor, Diana Mariana Apopi




Sighet – expoziție permanentă de o valoare inestimabilă

În cursul lunii octombrie s-a deschis la Sighetu Marmației o expoziție în casa de adunare parohială de lângă parohia reformată. Expoziția cuprinde biblioteca veche de aproximativ 150 de ani a lui Szabó Aurél, care a fost un binecunoscut avocat al secolului XIX din Sighet. Istoricul bibliotecii a fost prezentat de profesorul Zolopcsuk Pál Róbert (pasionat de istoria locală).

Szabó Aurél a fost prim curatorul bisericii reformate, vicepreședintele Baroului de Avocatură. Biblioteca lui personală conținea 4.500 de cărți, bibliotecă ce s-a remarcat și prin mobilierul excepțional, în care erau gravate portretele și numele marilor clasici: Shakespeare, Goethe, Schiller, Arany János, Molière și Jókai Mór .

”Biblioteca cuprindea volume de poezie, romane, enciclopedii, cărți de călătorie, volume de drept. Era un om foarte cult și citit.” – explică Zolopcsuk Pál Róbert. Biblioteca de astăzi este doar o parte a ceea ce a fost pe vremuri, multe volume au dispărut în timpul războaielor mondiale și, datorită schimbărilor de regim, au mai rămas aproape două mii. Zolopcsuk Pál Róbert a mai adăugat că biblioteca este ca o capsulă a timpului, deoarece renumitul avocat a strâns doar cărți care s-au editat la vremea respectivă.

Lângă bibliotecă putem vedea camera destinată memoriei Priellei Kornélia, actriță născută la Sighet. Prielle Kornélia a fost distinsă pentru prima dată cu titlul de Membru pentru Eternitate a Teatrului Național din Budapesta. În muzeu sunt expuse numeroase scrisori personale ale artistei, coroanele suflate cu aur și argint primite pentru rolurile sale, sau putem vedea un trandafir pe care l-a primit de la contele Teleki Sándor în 1881. Aici este expusă și o placă memorială, care a fost inaugurată în 1896 pe casa lui Szabó Aurél, casă care a fost construită pe locul casei natale a Priellei Kornélia. La momentul inaugurării a fost prezentă la Sighet chiar și artista. Tot în micul muzeu este expus un fotoliu, pe care artista l-a primit în 1890 de la directorul teatrului din Cluj. Pe fotoliu sunt brodate cele mai importante roluri pe care le-a jucat Prielle Kornélia, cum ar fi Desdemona sau Ophelia. De altfel, ea a sprijinit cultura sigheteană, a adus multe trupe de teatru în orașul natal, și chiar a pus bazele unui teatru în 1886-1887, care, ulterior, a fost denumit Teatrul de Vară Prielle Kornélia.

Intrând în muzeu, putem vedea portretul Priellei Kornélia, al lui Szilágyi István, respectiv al lui Szőllősy Antal, care a fost primar al Sighetului. Tot aici este expus bustul lui Szilágyi István, care se afla, la sfârșitul sec. XIX, începutul sec. XX, în fața școlii reformate, al cărei director a fost multe decenii la rând. ”Istoria acestui bust este remarcabilă, deoarece, după numai doi ani de la moartea lui Szilágyi István, maghiarii din oraș, reformații și catolicii, au pornit o colectă pentru a-i ridica o statuie fostului director. Acest fapt dovedește de cât respect și prestigiu se bucura pe vremurile acelea un profesor la Sighet.” – a remarcat Zolopcsuk Pál Róbert.

Inițial, colecția lui Szabó Aurél și a Priellei Kornélia a fost lăsată Asociației pentru Cultură Maramureș, care avea sediul la Palatul Cultural. La etajul doi al palatului exista chiar o cameră denumită Prielle Kornélia, dar după schimbările survenite în urma Primul Război Mondial, văduva lui Szabó Aurél a decis să lase totul bisericii reformate, unde se păstrează și astăzi.

Cărțile bibliotecii nu pot fi împrumutate, ele pot fi citite doar la fața locului. Deocamdată, muzeul nu are un program de vizită permanent, doritorii trebuie să apeleze la parohia reformată pentru a li se deschide expoziția.

 

Sursă (articol și foto): szigetiporta.ro

Traducere din limba maghiară: Brigitta Zahoránszki 




Turul Sighetului-o plimbare în jurul orașului

După excesele alimentare prilejuite de Sărbătorile de iarnă, haideți la o tură de detoxifiere!

Turul Sighetului, varianta de 11 km (există şi variante de 7, 18, sau chiar 25 km), pe traseul Grădina Morii – dig Iza – Abator – Spital – bariera Cearda – dig Tisa – Pod Istoric – str. Crişan – Cămara – str. Pandurilor – Cazarmă – CIL – Big – str. Balc Vodă – Parcul Dendrologic – dig Iza – Grădina Morii.

Turul va începe şi se va termina la Grădina Morii.

Condiţii: poate participa orice persoană cu vârsta între 6 – 85 ani şi condiţie fizică medie. Echipamentul necesar: adecvat unei plimbări de 11 km pe teren plat, dar uneori neasfaltat, în condiţii de iarnă.
Turul se doreşte să aibă repetitivitate şi să familiarizeze pe amatorii de mers pe jos cu frumoasele împrejurimi ale oraşului.

Data: 2 ianuarie 2017, ora 12.30. Durata aproximativă: 3 – 4 ore. Participarea liberă.

Teofil Ivanciuc




Nu ratați…Cana de Fericire!

Sighetenii sunt invitați la „O cană de Fericire” în timpul Festivalului de Datini si Obiceiuri „Marmația”

Clubul Rotaract Sighet (președinte mandat 2016-2017, Diana Apopi) desfășoară marți, 27 decembrie, începând cu ora 10.00, proiectul districtual „O cană de Fericire”. Aflat la cea de-a doua ediție la Sighet, proiectul se desfășoară concomitent, în preajma Crăciunului, în majoritatea orașelor din țară în care există câte un club Rotaract. Sighetenii, și nu numai, sunt invitați la o cană de vin fiert sau ceai, iar banii strânși în urma donațiilor vor fi direcționați către Spitalul Municipal Sighet.

Împreună cu Rotary Sighet si Rotary Voievodal, sponsori ai acestui proiect, alături de Primăria Sighet, Hotel „Grădina Morii” și Casa Iurca de Calinesti, sub sloganul ”Prietenul Spitalului”, se dorește finalizarea lucrărilor pentru trei băi din incinta secției de Obstetrică-Ginecologie a Spitalului Municipal Sighet. Cluburile își propun să sponsorizeze cu materialele necesare pentru ca pacienții spitalului să aibă condiții mult mai bune, în perioada în care vor fi internați.

„O cană de Fericire” se va desfășura între orele 10.00-22.00, în Parcul Central din Sighet.

(Persoană de contact- Ionel Marza: 0744 123 773)

Autor, Diana Mariana Apopi




Activități caritabile la Sighet

Ca de fiecare dată în pragul sărbătorilor de iarnă, sub deviza ‘’Un dar din suflet”, Fundația caritabilă “Rozalina’’, în parteneriat cu elevii Școlii Gimnaziale “Dr.Ioan Mihalyi de Apșa,’’ a derulat o serie de activități caritabile. Elevii coordonați de către prof. Mariana Șuștic, prof. Neli Ardelean Șiman, înv. Lia Bârlea au strâns bani din care au fost achiziționate alimente, care au fost distribuite mai multor familii nevoiașe. Elevilor li s-a alăturat și un grup de părinți la initiativa doamnei Carmen Smolenschi, care, la rându-i, a oferit zeci de pachete cu alimente altor familii. ”Păstrând tradiția, și de această dată, am dorit să aducem o cât de mica alinare acestor semeni de-ai noștri mai vitregiți de soartă’’, a spus prof. Mariana Șuștic. “

Autor, Liviu Șiman




„Maramureșul în straie și podoabe” cu Măriuca Verdeș

De la înfiinţare (18 iunie 2015) şi până astăzi Asociația „Călineştenii Ţării Maramureşului” (președinte, Măriuca Verdeș) se poate mândri cu numeroase premii (în special locul I) dar şi cu organizarea unor evenimente culturale menite a trezi conştiinţa maramureşeană în noi.

Cel mai recent premiu (locul I) este cel din cadrul evenimentului “Maramureşul în straie şi podoabe” organizat de Colegiul Tehnic „C. D. Neniţescu” Baia Mare, unde am fost şi parteneri. Pentru acest proiect ne-am prezentat cu meşteşug prin iniţiere în cusut pe pânză de cânepă, împletit pe degete, potrivit pentru fetele dornice de a cunoaşte acest meşteşug, expoziţie cu cămeşi finalizate sau în curs de finalizare sub îndrumarea Mariei Şerba şi Ilenei Şandor, am expus şi cartea “Cămeşa de sărbători” (Editura Valea Verde, 2016), carte care a fost scrisă în cadrul “Şcolii rădăcinilor străbune”, dar şi cu colinde traţionale din satul Călineşti. De la începutul anului şcolar, am încheiat, pentru început, patru parteneriate cu patru şcoli, scopul acestora fiind iniţierea copiilor, învățarea lucrurilor elementare, ca mai apoi, să putem trece la nivelul următor, în care ei să-și poată confecționa singuri elemente din portul tradiţional şi nu numai. Şcolile partenere sunt Deseşti, Mara, Călineşti şi Văleni având intermediari profesori sau directori de şcoală. Încercăm nu numai predarea în clasă, dar şi practica pe teren. În acest sens, în cadrul Asociaţiei, încercăm să-i obișnuim cu participarea la diferite evenimente culturale. (Măriuca Verdeș)

În anul 2015, pe 3 august, în cadrul Asociației „Călineștenii Țării Maramureșului” a luat ființă Şcoala rădăcinilor străbune, dând viaţă primului eveniment “Sărbătoarea rădăcinilor străbune” în parteneriat cu UNESCO şi FRACCU (Federația Română a Asociațiilor, Centrelor și Cluburilor pentru UNESCO).

Astfel, într-o gospodărie tradiţională au prins viaţă câteva dintre meşteşuguri cum ar fi : cusutul pe pânză şi împletiturile prin îndrumătoarele Maria Şerba şi Ileana Şandor, prelucrarea lemnului – Pătru Cupcea, învăţatul horilor şi a portului bătrânesc cu Măriuca Verdeş, învăţatul jocului specific zonei şi a ceterei prin Rus Vasile, pictura pe sticlă şi pe lemn prin Sencovici Irina. Şcoala demarată în 3 august 2015 este permanentă, având astăzi partenere patru şcoli de pe Valea Marei şi Cosău. Acest lucru îl facem doar din dorinţa de a arăta că nu vrem să ne pierdem identitatea, nu vrem să uităm de meşteşugurile tradiţionale care ne-au dat posibilitatea de a trăi frumos şi natural. Nu vrem să fim moderni uitându-ne rădăcinile. Nu vrem să trăim o viaţă fără a ţine legătura cu înaintaşii noştri, ci vrem să dăm curaj fiecăruia pentru a trăi frumos şi liber la noi acasă! Unde portul să poată fi purtat mai departe de copiii noştri, nepierzându-se legăturile de transmitere a informaţiei dintre generaţii. Aşa cum noi am învăţat de la înaintaşii noştri, aşa şi noi să transmitem mai departe informaţiile generaţiei tinere, asfel lanţul să poată merge mai departe generaţii după generaţii. (Măriuca Verdeș)

 

Autor, Salut,Sighet!




Culori pentru Sighet în Centrul Europei și-al…Păcii! [AUDIO] [VIDEO]

Sighetul găzduiește pentru a doua oară expoziția “I colori per la pace”, într-un demers ce ar putea sprijini– așa cum se evidenția într-o propunere incipientă – transformarea orașului nostru într-un Centru al Păcii, unic în România.

Expoziția găzduită de Muzeul Maramureșului a oferit numeroșilor participanți, gândurile, ideile și sentimentele “colorate” expuse pe simeze, într-o abordare pură, curată, așa cum numai copiii le pot transfigura în imagini. Micii artiști au “mixat” culorile pentru a transmite esența mesajului izvorât din martiriul orașului Sant’Anna di Stazzema (Provincia Lucca – Italia): bunul cel mai de preț al lumii este PACEA. Au expus la Sighet, alături de copii din mai multe țări din întreaga lume și 20 de elevi sigheteni (alte 7 lucrări au rămas în țările în care au fost expuse de către Asociația „I colori per la pace”).

Printre cei care au privit, admirat și au dorit să împărtășească celorlalți sentimentele au fost prof. Gheorghe Todinca (directorul Muzeului Maramureșului și gazda expoziției), Horia Scubli (primarul Sighetului), Antonio Giannelli (președintele Aociației „I colori per la pace” – Italia), Caius Lugojan (coordonator proiect pentru România), Ioan Muntean (director Clubul Copiilor Sighet), etc.

Cu detalii, profesorul Caius Lugojan:


Elevii de la Clubul Copiilor au oferit celor prezenți colindul maramureșean în română și ucraineană, pentru a sublinia dimensiunea creștină și frumusețea Crăciunului.

Primarul municipiului Sighet a acordat diplome copiilor talentați, ce și-au oferit lucrările iubitorilor culorilor, artelor și păcii.

 

Autor, Salut, Sighet!

Audio: Ioan J. Popescu