Trotuarul de pe strada Iuliu Maniu arată ca după război

De o mai lungă perioadă de timp trotuarul de pe strada Iuliu Maniu arată ca după război. Strada este principala arteră ce face legătura cu Gara C.F.R. Este foarte circulată și de către pietoni. Este o situație neplăcută pentru o urbe ce se vrea a fi una europeană. La nivelul administrației locale se tot vorbește de proiecte și planuri de reabilitare a străzilor. Așa o fi, dar oare nu se poate rezolva și această problemă? Situația nu este singulară. Și în alte zone ale municipiului pot fi găsite asemenea situații. Dacă cei din administrația locală ar mai circula și pe jos poate ar da o mai mare atenție felului în care arată trotuarele Sighetului.

„Circul zilnic prin zonă. Fac naveta cu trenul. Mergând și venind de la gară, deplasându-mă pe trotuar trebuie să ocolesc gropile ieșind pe carosabil și risc să fiu accidentat”, a spus Ioan Ivanic.

„Nu este suficient să avem doar o alee pietonală care este de apreciat. Și pe celelalte căi de acces pietonale trebuie să se poată circula în condiții cât mai bune. Pentru noi, cei mai în vârstă, mersul pe jos este mai greu, cu atât cu cât trotuarele ne îngreuneaază deplasarea, nu mai vorbesc de cei care folosesc un baston sau un cărucior cu rotile’’, a spus Gheorge Pop, pensionar.

Odată cu apropierea sezonului cald poate se vor găsi și resurse pentru a se reabilita trotuarul de pe strada Iuliu Maniu, precum și alte trotuare aflate în aceeași situație.

Liviu Șiman




Patrissia Boutique

„Tinerii de astăzi nu vor să mai lucreze!” este o vorbă pe care o auzim tot mai frecvent și de pe buzele tuturor: părinți, bunici, instituții publice și private, dar și înalți demnitari. Motivele sunt diferite și nu e momentul să le analizăm. Vă spun doar, că foarte mulți sunt talentați și caută modalități prin care să obțină și câștiguri financiare de pe urma talentului.

Este vorba de cel puțin 14 persoane din zona noastră despre care puțini știm că fac minuni folosindu-și îndemânarea și mintea. De azi la Sighet se deschide un butic, o consignație așa cum era pe vremea lui Moromete, în care puteți găsi lucruri deosebite, la prețuri rezonabile și, poate, uneori prea mici pentru migala, timpul și gândurile împletite ale celor ce le-au creat.

Daniela Petcof este sigheteanca ce s-a gândit să vină în ajutorul tuturor celor pasionați de handmade. Cu 5 ani în urmă și-a început afacerea personală. A descoperit că știe să facă eșarfe și bentițe pentru copii, iar aceste lucruri au prins, astfel că și-a format în timp propria clientelă.

„Cu trei copii pe care să îi crești și care au în permanență nevoie de tine, trebuie să faci ceva ca să câștigi un bănuț în plus pentru a te descurca”, spune Daniela.

Făcându-si simțită prezența în rândurile celor pasionați de lucruri handmade a pus la cale un plan de afacere: un magazin în care să vândă doar produse handmade. Astfel, a adunat în jurul ei până în prezent 14 oameni din zona noastră plus mulți alții din alte colțuri ale țării care și-au adus produsele. De la aranjamente de Paște, sticle împletite, lumânări parfumate, săculeți cu lavandă, hăinuțe pentru copii, bentițe și căciulițe, la tablouri, platouri și cufere realizate prin tehnica decoupage-ului, pahare pentru miri, mărturii de botez și aranjamente florale, în micul butic poți găsi cu siguranță ceva pe placul tău.

Din cei care și-au adus produsele, cel mai mic are doar 9 ani și e o domnișoară în devenire care face zgărdane și brățări tradiționale deosebite. Mai poți găsi brățări și alte accesorii, la prețuri cu mult sub piață, mai ales dacă te gândești la timpul, răbdarea si devotamentul pentru frumos si original.

Așadar, poate că unii tineri de azi nu vor să lucreze pentru că pur și simplu sunt prea buni într-un alt domeniu foarte apreciat peste hotare dar plătit prea slab la noi: handmade-ul.

Daniela și ceilalți iubitori de frumos va așteaptă de luni până vineri, între orele 9.00-17.00, și sâmbăta de la 9.00 la 14.00, în clădirea din centrul orașului, la „Patrissia Boutique”. Nu ezitați sa pășiti pragul și să cumpărați câte ceva sprijinind economia locală. În plus, Daniela așteaptă și produsele altor persoane pentru a-i ajuta să își promoveze munca și talentul.

Diana Apopi




Dacă poezie nu e, nimic nu e….

Ce plăcute sunt cursurile fără „temă”, fără constrângeri, seminariile fără lectori rigizi, cu public numeros și relaxat!

„Week-end artistic în… amfiteatru”, ediția a II-a a adus în sala de curs a Universității „Babeș – Bolyai”, Extensiunea Sighet, primăvara împreună cu ingredientele unei întâlniri pigmentate de poezie. Și pentru că la Sighet cultura nu vrea să dispară, în ciuda tuturor greutăților pe care le întâmpină, vineri, 24 martie 2017, am avut o lansare de carte, de poezie (volumul Vesperare, Editura „Valea Verde”, 2017). Am fost invitați la ceas de-amiază (cu mare discreție) pentru a face cunoștință cu poetul Ion Mariș, sensibil, analitic, realist și, în același timp, melancolic. Dacă până acum am văzut publicistul, reporterul, dar mai ales omul implicat în viața socio-culturală a Cetății, vineri am descoperit o nouă latură a unui om obișnuit.

Nu e prima dată când Ion Mariș scrie poezie. A publicat sub pseudonim atât înainte cât și după 1989, volumul de debut fiind tentația de a se confrunta față în față cu publicul.

Startul „Week-end-ului” a fost dat de către profesorul dr. Nicolae Boar din partea gazdelor evenimentului, și de către profesor Brîndușa Oanță (coordonatorul site-ului www.salutsighet.ro și lector de carte) care au precizat parametrii tehnico-poetici ai evenimentului. O scurtă, dar sensibilă intervenție a avut tânăra Lavinia Grijac, studentă la Universitatea de Artă și Design, Cluj Napoca, autoarea coperții și a imaginilor grafice din volumul de versuri.

„Editor fiind și publicând câteva volume de poezie, mi-am zis că Ion Mariș va sfârși, la un moment dat, scriind și publicând el însuși poezie. „Blestemul” l-a ajuns!

Parafrazând o strofă din poemul „Matematică” voi spune că: Într-o dimineață/ editorul s-a îndrăgostit de „victimele sale”/ le-a împrumutat cuvintele/ și în loc să se sinucidă/ s-a ales cu o carte de poezie!” a spus poetul Echim Vancea în intervenția sa, referindu-se la volumul „Vesperare”.

Lansarea volumului a prilejuit și un moment muzical susținut la fluier de un binecunoscut profesor al Școlii de Muzică Sighet, dl. Ioan Szekely. „Week-end-ul artistic” a fost completat cu proiecția unui film realizat de „Green Valley Films”, dedicat unui slujitor al artelor plastice, sculptorului Ion Bledea, intervievat de… Ion Mariș.

O inițiativă inedită a Editurii „Valea Verde” și a site-ului „Salut, Sighet!” a fost decernarea în premieră (ediția I, 2017) a distincției Opera Omnia a Editurii „Valea Verde”  poetului sighetean Echim Vancea, autor a peste 20 de volume de versuri, fost director al Bibliotecii Municipale Sighet, „avansat” la pensie la finele anului trecut.

Au avut intervenții precise, „matematice”, în bon/ton cu mesajul poetic al volumului lansat, poeții: Echim Vancea, Marin Slujeru, Doina Petrulescu Anton.

Volumul a apărut la Editura „Valea Verde”, tipărirea fiind sponsorizată de către Tipografia „Aska Grafika” (Corina și Vasile Kadar).

S.V. Kratos

 




Aripile sunt făcute pentru zbor (autor, Roxana Pontoș)

24 martie 2017, concert Sighetu Marmației, Sala „George Enescu” – e indiciul care apare pe site-ul Aureliei Vișovan (www.aureliavisovan.com) și apare menționat după un concert programat la Ateneul Român. Nu cred că sunt multe orașe din România, de dimensiunile Sighetului ori chiar mai mari, care să se poată mândri cu faptul că talentele lor se întorc, chiar și pentru o seară, să fie alături de comunitatea în care s-au născut și format.

Vineri, 24 martie 2017, am văzut cât de dornici sunt sighetenii de cultură, de frumos, de artă. Sala „George Enescu” s-a dovedit neîncăpătoare pentru cei veniți să asculte recitalul de pian susținut de AURELIA VIȘOVAN și CAN ÇAKMUR. Emoție, transmisă întregii săli de Aurelia atunci când vorbea, frumusețe răspândită de muzică, bucurie că tinerii talentați ai acestui oraș revin acasă, alături de noi, acestea sunt trăsăturile unei seri de primăvară reușite. Am trăit toți cei prezenți în sală, bucuria și mândria Dascălului ce și-a văzut discipolul luându-și zborul spre performanță, ajungând în elita muzicienilor, dar și a elevului care nu și-a uitat profesorul și a ținut să-i fie alături la aniversare.

Nu știu dacă poate fi bucurie mai mare pentru un părinte decât să-și vadă răsplătită truda de a crește un copil frumos din toate punctele de vedere, prin faptul că acesta nu uită de unde a plecat și, cu toate că are posibilitatea de a concerta în orice colț al lumii, acceptă invitația de a susține un recital aproape de kilometrul zero al Europei, acasă, în Sighetu nostru cel de toate zilele și, mai mult decât atât, a donat toate încasările din vânzarea biletelor Școlii de Muzică.

De remarcat că în sală au fost foarte mulți copii. Au avut ce învăța. În fața lor, pe scenă se aflau doi tineri foarte talentanți, care au ridicat sala în picioare. În fața lor se aflau adevăratele modele ce merită a fi urmate. În fața noastră era dovada că, în viață, talentul, împletit cu munca, duc spre performanță. Performanța cere sacrificii, dar oferă și satisfacții.

Am ascultat un pian care părea să fi prins aripi măiastre sub mâinile celor doi pianiști interpretându-l pe Mozart, Schuman, Schubert, ori Piazzolla. Am admirat modul în care cei doi pianiști se sincronizau. Am ascultat în interpretarea extraordinară a Aureliei Vișovan studiile lui Chopin și Debussy.

Am avut iar dovada că Școala de Muzică „George Enescu” din Sighetu Marmației, prin profesorii săi, este un formator și educator de talente, este un promotor al muzicii, al artei, al excelenței și profesionalismului la cel mai înalt nivel, un loc pe care trebuie să-l prețuim la adevărata lui valoare, aceea de simbol al Sighetului.

Roxana Pontoș

sursă foto: facebook Mirela Buftea Nemeș




Hollósy – 160 de ani de la naștere

Uniunea Armenilor din România, sucursala Baia Mare și Primăria Municipiului Sighetu Marmației vă invită sâmbătă, 25 martie 2017, la evenimentul: Hollósy – 160 de ani de la naștere. Co-organizatori: Muzeul Maramureșului Sighet și Universitatea „Babeș – Bolyai”, Cluj  Napoca.

Evenimentul se va desfășura după următorul program:

Ora 09.30 – Muzeul Maramureșului – Sălile de expoziţie

  • Seminar „Simon Hollosy – artistul” – susţinut de Lucian Nastasă Kovacs – directorul Institutului de Armenologie
    În deschidere vor lua cuvântul: domnul Varujan Vosganian – Preşedinte al Uniunii Armenilor din România, Excelenţa Sa Hamlet Gasparian – Ambasador al Republicii Armenia, domnul Horia Scubli – Primar al municipiului Sighetu Marmaţiei
  • „Biserici Armene din România” – Expoziţie de tablouri, creaţii ale Cercului de pictură „Hollosy Simon” al UAR, Sucursala Baia Mare. Prezintă: Mihai Tirică – preşedintele AAP „Alexandru Şainelic”
  • Lansare de carte: „Copiii războiului” , autor Varujan Vosganian, moderator Ion Mariș

Ora 13.00 – Casa natală a artistului
-Dezvelire placă comemorativă

Ora 15.30 – Cimitirul Catolic
-Depunere de coroane de flori la mormântul artistului

Ora 16.00 – Casa Ioan Mihaly de Apşa 
-Din creaţia artistului: „Cetatea Hustului” , prezintă Gheorghe Todinca – director al Muzeului Maramureşului

 

Echipa „Salut, Sighet!”




Week-end artistic în… amfiteatru (ediția a II-a)

Editura „Valea Verde”, „Salut, Sighet!” și Universitatea „Babeș – Bolyai” organizează vineri, 24 martie 2017, de la ora 14.00, la sediul Extensiunii Sighet (amfiteatrul George Vâlsan) evenimentul „Week-end artistic în… amfiteatru”, ediția a II-a. Auditoriul va avea parte de muzică, proiecție de film și… poezie. Va fi lansat volumul de poeme „VESPERARE„, autor, Ion Mariş, Editura „Valea Verde”, tipografia Aska Grafika, Sighet.

Omul sfințește locul. Pentru lumea culturală a Sighetului ION MARIȘ e un nume binecunoscut. Ce nu știe foarte multă lume e că această dragoste pentru cultură, pentru frumos, pentru omul om, e o constantă a domnului Mariș. E o trăsatură a sa. A fost implicat în mișcarea culturală sigheteană încă dinainte de Revoluție. Aș fi zis în tinerețea sa, dar Ion Mariș e tânăr acum tocmai prin forța de care dă dovadă, prin prezența sa la manisfestările de suflet ale orașului. A sprijinit și sprijină publicarea lucrărilor poeților, scriitorilor sigheteni. Este, însă, de remarcat  faptul că Ion Mariș  sprijină necondiționat copiii, tinerii talentați din acest oraș, unde, de ce să nu o recunoaștem, pentru generația tânără se fac tot mai puține lucruri frumoase. Ion Mariș este o prezență constantă însă și la acțiunile privind ecologizarea, protecția mediului, unde, la fel îl găsim înconjurat de tineri. Probabil ei îi dau puterea de a merge mai departe, ca o răsplată pentru efortul depus de a le fi mereu alături. Ion Mariș, prin ceea ce face, prin ceea ce este, mă duce cu gândul la vorbele lui Nicolae Iorga – „Fă-ți datoria oricând. Totdeauna va fi cineva să te vadă: tu însuți.” (B.O.)




Ziua porților deschise la Poliția Sighetu Marmației

În cadrul manifestărilor dedicate Zilei Poliției Române, miercuri, 22 martie, Poliția Sighetu Marmației și-a deschis porțile. Încă de la orele dimineții sediul Poliției a deveni neîncăpător pentru numărul mare de sigheteni (cu precădere copii și tineri) care și-au manifestat dorința de a-i cunoaște de aproape pe polițiștii sigheteni.

„Ca în fiecare an marcăm și la Sighet Ziua Poliției Române, sărbătorită pe 25 martie. Am derulat o serie de activități în acest sens. Acestea au debutat cu o amplă acțiune de donare de sânge, bonurile obținute au fost valorificate și a fost ajutată o familie greu încercată din județul Satu Mare. Astăzi, în cadrul Zilei Porților Deschise, am avut prilejul de a interacționa cu cetățenii, cu precădere cu copiii și tinerii din rândul cărora cu siguranță se vor forma viitorii polițiști. Oaspeților noștri le-a fost prezentată tehnica din dotare, au avut prilejul să cunoască de aproape ce înseamnă munca polițiștilor. Atracția a prezentat-o o demostrație a unui echipaj canin, realizată de către colegii din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Maramureș. Tot cu acest prilej am demarat o campanie de prevenire a violenței în familie”, a spus comisar șef Gheorghe Botiș, șeful Poliției Sighetu Marmației.

„Este o zi de sărbătoare pentru polițiștii sigheteni. Pe lângă sentimentul de bucurie suntem încercați și de îngrijorare. Ne confruntăm cu probleme serioase. Pentru rezolvarea acestora suntem angrenați într-o serie de acțiuni revendicative. În data de 25 martie, la București, va avea loc un amplu miting de protest la care vor participa și reprezentanți ai polițiștilor maramureșeni. Sperăm ca revendicările noastre să fie luate în seamă, analizate și rezolvate”, a spus subcomisar Mihai Ion, șeful Biroului Criminalistic din cadrul Poliției Sighetu Marmației, delegat sindical din partea Sindicatului Național al Polițiștilor și Personalului Contractual Maramureș.

Liviu Șiman




Activități sportive organizate de jandarmii maramureșeni

Cu ocazia aniversării a 167 de ani de la înființarea Jandarmeriei Române, în avans, Inspectoratul Județean de Jandarmi Maramureș a organizat și derulat în aceste zile, pe lângă alte activități și o serie de competiții sportive interne și interinstituționale.

La competiția de tenis de masă a participat un număr mare de practicanți ai acestui sport, jandarmi și personal din cadrul instituțiilor cu care se cooperează. La tenis simplu, clasmentul este următorul: locul I lt. col. Ovidiu Moldovan, din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență Maramureș, locul II ing. Florin Onea, de la Vital Baia Mare, locul III lt.col. Dan Pop, din cadrul Inspectoratului Județean de Jandarmi Maramureș. La tenis dublu: locul I Inspectoratul pentru Situații de Urgență Maramureș, locul II Inspectoratul Județean de Jandarmi Maramureș, locul III Centrul Militar Județean Maramureș.

Totodată, în această perioadă, la sediul Inspectoratului Județean de Jandarmi Maramureș, s-a desfășurat și concursul de șah interinstituțional, la care au participat jandarmi și personal din cadrul instituțiilor cu care se colaborează. După disputarea partidelor a rezultat următorul clasament: locul I a fost ocupat de către căpitan Zaharia Văsuț, din cadrul Inspectoratului Județean de Jandarmi Maramureș, locul II i-a revenit plt. adj. șef Cornel Băbuț, din cadrul Inspectoratului Județean pentru Situații de Urgență Marmureș, locul III și l-a adjudecat subinspector Alexandru Burian, din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Maramureș.

În această perioadă s-a desfășurat și competiția de minifotbal, cu participarea echipelor din cadrul structurii Inspectoratului Județean de Jandarmi Maramureș. Rezultatele finale ale competiției sunt: locul I Detașamentul de Jandarmi Baia Mare, locul II Comandamentul Inspectoratului Județean de Jandarmi Maramureș, locul III Detașamentul 4 Jandarmi Sighetu Marmației.

“De asemenea, tot din seria activităților dedicate Zilei Jandarmeriei Române, în această perioadă, la sediul nostru, se desfășoară turneul de fotbal interinstituțional. Festivitatea de premiere a jandarmilor sportivi câștigători va avea loc luni 3 aprilie 2017, în cadrul manifestărilor dedicate comemorării a 167 de ani de la înființarea Jandarmeriei Române’’, a spus căpitan Radu Vasile, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Județean de Jandarmi Maramureș.

Liviu Șiman

 

 

 

 

 




EXCLUSIVITATE – Școala de Muzică Sighet are resurse, are viitor! [VIDEO]

Tânărul elev Tudor Andrei Boboșan a obținut locul I la un Concurs Internațional din Serbia.

La Concursul internațional de interpretare instrumentală (pian, vioară, chitară, violă, violoncel, acordeon), desfășurat în perioada 17 – 21 martie 2017 în localitatea Backa Topola, Serbia, au participat concurenți din Serbia, Ungaria, România, Slovacia. La secțiunea vioară (concursul s-a desfășurat sâmbătă, 18 martie 2017) au urcat pe scenă 55 de tineri artiști, diferențiați pe 6 categorii de vârstă.

Tânărul sighetean Boboșan Tudor Andrei, clasa a II-a, elev la Școala Gimnazială de Muzică și Arte Plastice Sighetu Marmației, profesor Gavaller Alexandru, a câștigat Premiul I cu punctaj maxim (100 puncte).

Boboșan Tudor Andrei a interpretat două piese în concurs: Antonio Vivaldi – “Concert No. 8 În sol major” și Adalbert Winkler – “Ca la Oaș”. Corepetitor a fost Suci Budai Klara, profesorară la Școala de Muzică din Backa Topola. Atât Tudor Andrei cât și părinții proaspătului premiat internațional au dorit să transmită mulțumiri conducerii și profesorilor de la Școala de Muzică și Arte Plastice Sighet pentru munca depusă și sprijinul acordat și, în mod special profesorului Gavaller Alexandru.

Este important de reținut: Școala de Muzică Sighet are trecut, dar, în mod sigur, are viitor!

Echipa „Salut Sighet!”




Sighetul (mai) are resurse! Triplu salt spre… performanță! (interviu cu Patricia David)

Stăm de vorbă cu dubla campioană națională de juniori la triplusalt (12, 04 m) și la săritura în lungime (5,60 m), Patricia Daria David. Așa cum v-am informat zilele trecute, la București, Patricia David a reușit să intre în posesia a două premii I și a medaliei de aur la juniori 3, concurs desfășurat în sală, la București, în periaoda 18 – 19 martie 2017.

“Salut Sighet”: Ai confirmat si anul acesta la triplu salt și, iată, și la săritura în lungime. De ce-ai ales aceaste probe? Cine te-a “influențat”?
Patricia Daria David: Pot spune că domn’ profesor (Zoltan Csillik), în momentul în care m-a cunoscut mi-a „prescris” proba de triplusalt :)). În acel moment mi-a spus „vei fi bună la triplusalt” și, uite că astăzi suntem campionii României atât la triplusalt cât și la lungime cu două cele mai bune rezultate personale de până acum!

“Salut Sighet”: Bănuim că sunt și niște cheltuieli cu sportul pe care-l practici: echipamente, deplasări, etc. Cine te-a susținut/ sponsorizat pentru a atinge performanțele pe care le-ai realizat până acum?
Patricia Daria David: Într-adevăr, „sunt anumite cheltuieli cu deplasările, însă trebuie să le mulțumesc cluburilor sportive C.S.S. Sighet și C.S. DINAMO BUCUREȘTI pentru tot suportul. Coordonatorii acestor cluburi au încredere în mine și în performanțele mele, iar acest lucru mă bucură foarte mult! Sper să îi pot recompensa cu rezultate excepționale!

“Salut Sighet”: Cât de important este aportul antrenorului tău, prof. Zoltan Csillik, la obținerea acestor rezultate deosebite ?
Patricia Daria David: În primul rand, îl consider pe antrenorul meu, Zoltan Csillik, un antrenor „ca la carte”! Este un om deosebit, iar tot ceea ce lucrăm noi (de la întărirea psihică până la antrenamentul zilnic) și modul în care lucrăm, ne face să fim cei mai buni. Atunci apar rezultatele deosebite când un profesor știe să lucreze și cu psihicul și gândirea unui sportiv . Îi mulțumesc mult antrenorului Zoltan Csillik! Împreună am reușit să devenim cea mai bună echipă!

“Salut Sighet”: Care sunt pasiunile tale, altele decat atletismul, sportul?
Patricia Daria David: Pe lângă atletism mai am, desigur, și alte pasiuni. Îmi place foarte mult să călătoresc, să decorez și, de ce nu, să fac oamenii să se simtă în largul lor. Însă, cel mai mult îmi place să fiu diferită.

“Salut Sighet”: Ce vei face, în ce direcție vei merge, după terminarea liceului? Tot … sport?
Patricia Daria David: Îmi doresc să continui cu atletismul, deoarece aici mă regăsesc. Nu am să renunț niciodată la visul meu și n-am să uit ceea ce am promis: să aduc o medalie olimpică aici, la Sighet.

“Salut Sighet”: Mult succes Patricia Daria! Îți dorim să calci pe urmele altei sighetence celebre…. Monica Iagăr! Chiar să o depășești!!
Patricia Daria David: Vă mulțumesc și eu foarte mult și sper ca în continuare să vă fac mândri de mine! Cât despre sportiva  Monica Iagăr, trebuie să spun că este modelul meu. Vreau să o urmez deoarece a fost o atletă deosebită și este un om deosebit!

Echipa “Salut, Sighet”

sursă foto: facebook




La „Ferdy” se scrie… „Poemul din cutie”! [VIDEO]

O postare de pe pagina de facebook a prof. dr. Odarca Bout ne-a atras atenția asupra unei activități (proiect) atipice: „Poemul din cutie”. Suna foarte bine! Ce-o fi făcând elevii de la Liceul Pedagogic „Regele Ferdinand” cu cutia aceea fermecată? N-or fi având nevoie de poeți?! Ce-o fi vrând să-nsemne, am decis să aflăm direct de la sursă.

Brîndușa Oanță: Cine a inițiat acest proiect, „Poemul din cutie”?
Odarca Bout: Cu ani în urmă, am participat la proiectul internațional Primăvara poeților, proiect derulat concomitent în 44 de țări, adus în orașul nostru de poetul Echim Vancea, fost director al Bibliotecii Municipale „Laurențiu Ulici”. Nostalgică din fire după lucrurile bune, mi-am amintit cu cât entuziasm au participat elevii la o activitate similară din cadrul acestui proiect. Așadar, Poemul din cutie nu e un proiect, ci este, mai degrabă, o activitate prin care vom marca Ziua Internațională a Poeziei. Cred, însă, că e o bună idee de a-l transforma într-un proiect educațional… Temă de reflecție !

Brîndușa Oanță: Cum se va desfășura /care sunt modalitățile de „accesare” a cutiei?
Odarca Bout: Elevii au pregătit deja o cutie, ce va fi amplasată pe holul liceului marți, 21 martie, între orele 8-13. Elevii și profesorii vor pune câte un vers preferat dintr-o poezie. După ce se termină orele, elevii implicați în organizare, împreună cu profesorii de limba și literatura română, cu bibliotecara școlii vor scoate, aleatoriu, versurile din cutie și, pe o tablă flipchart, se va naște un poem…

Brîndușa Oanță: Are șanse să iasă la lumină poemul din cutie, din colivie?
Odarca Bout: Cu siguranță ! Vom surprinde toate momentele! Cred că va fi interesant și distractiv. Din start, elevii au fost foarte receptivi și foarte implicați – au confecționat cutia, au făcut un promo, încearcă fiecare în felul lui să promoveze evenimentul din școală și așteaptă cu nerăbdare… POEMUL DIN CUTIE!

Brîndușa Oanță: Nu v-ați gândit să extindeți „Poemul din cutie” la toate liceele din oraș? Probabil ar fi o idee acceptabilă.
Odarca Bout: Îmi dați idei! Idei bune! Să vedem ce va ieși la nivelul școlii noastre și, cine știe, peste un an se vor naște mai multe poeme în Sighet. Ar fi interesat, nu?

Brîndușa Oanță: Care estimați că va fi impactul acestei activități asupra elevilor?
Odarca Bout: Cunosc bine adolescenții, de aceea, cu certitudine, voi spune că se vor implica activ și afectiv, cu entuziasm și interes. Cu un efort minim, impactul va fi mare ! Va fi o zi de școală mai frumoasă, mai interesantă, mai primăvăratecă !

Brîndușa Oanță: Cât de mult iubesc poezia profesorii din zilele noastre? Nu neapărat cei de limba română.
Odarca Bout: Dificilă întrebare! Vreau să cred că răspunsul e afirmativ. Un mare lingvist spunea că „în timp ce proza merge, poezia dansează”, așa că, depinde ce preferi… Cert este că poezia trebuie iubită! Mult! Face parte din sufletele noastre!

Brîndușa Oanță: Ziua Internațională a Poeziei poate face mai bună lumea actuală, globalizată?
Odarca Bout: Dacă ne gândim că Ziua Internațională a Poeziei este declarată de UNESCO, începând din anul 1999, drept o recunoaștere a faptului că oamenii de litere și de cultură, poeții și scriitorii din întreaga lume și-au adus o contribuție remarcabilă la îmbogățirea culturii și spiritualității universale, răspunsul e evident. De asemenea, Ziua Internațională a Poeziei urmărește să susțină creația poetică, stabilirea unui dialog între poezie și alte genuri ale creației, editarea și promovarea poeziei ca artă deschisă oamenilor. Eu cred că menirea dascălului este și aceea de a deschide elevilor săi toate căile spre artă, cea care ne purifică sufletele și ne face mai frumoși și mai buni!

Mulțumim doamnei profesor de limba română, Odarca Bout, pentru informații și promptitudine!

Brîndușa Oanță




Nu mai avem nevoie de Şcoala de Muzică şi Arte Plastice?

Şcoala de Muzică şi Arte Plastice (SMAP) din Sighet, cu o tradiţie de 57 de ani, şi-a pierdut personalitatea juridică, deoarece are „doar” 220 elevi. Să ştiţi că avem licee cu mai puţini elevi, iar pe de altă parte, numărul copiilor de la SMAP ar fi putut fi apreciabil mai mare, având în vedere faptul că pentru admitere se dădea examen, deoarece numărul de solicitări depăşea substanţial totalul locurilor aprobate!      

Începutul: pe 31 ianuarie 2017, Consiliul Local Sighet întrunit în şedinţă a votat în unanimitate, în urma propunerii Direcţiei Economice a Primăriei (care a obţinut pe 13 ianuarie şi avizul ISJ Maramureş) pierderea personalităţii juridice a SMAP, care a fost comasată începând din anul şcolar 2017/2018 cu Şcoala Gimnazială „Dr. Ioan Mihalyi de Apşa”.

Directorul ultimei şcoli, prof. Florin Simion, declară pe FB: „Şcoala Gimnazială „Dr. Ioan Mihalyi de Apşa” Sighet nu a solicitat arondarea ca structură a Şcolii de Muzică, această decizie fiind luată în Consiliul Local Sighet”.

Directorul SMAP, prof. Nicolae Paraschiv, pe FB: „Consiliul profesoral al şcolii nu a fost consultat şi am fost puşi în faţa faptului împlinit”. 

Autoritatea locală (prin viceprimarul Beres Ildiko) a declarat: „O unitate cu personalitate juridică trebuie să funcţioneze cu minim 350 de elevi, potrivit legii. Excepţii sunt pentru liceele cu predare în limba minorităţilor şi anumite situaţii speciale, în care s-ar putea încadra Şcoala de Muzică, dar…în Sighet mai avem Şcoala de Arte ”Gheorghe Chivu” cu clase de instrumente şi clase de pictură, plus Clubul Copiilor. Asemenea şcoli gimnaziale de muzică funcţionează în cadrul liceelor de artă din reşedinţe de judeţ”.

De fapt, Legea Educaţiei Naţionale nr. 1 din 2011, spune la art. 19, aliniat (3): „Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în funcţie de necesităţile locale, se organizează, la cererea părinţilor sau tutorilor legali şi în condiţiile legii, grupe, clase sau unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică, cu predare în limba română”.

Art.42: „Unităţile şcolare în care se organizează învăţământ de artă şi sportiv de stat se stabilesc de autorităţile locale”.

Aşadar, mingea s-a aflat exclusiv în terenul edililor locali, care au şutat-o, însă, afară! Ni s-a spus că la Sighet mai există şi Şcoala de Artă de pe lângă Centrul Cultural, care ar dubla cumva Şcoala de Muzică. În realitate, la Şcoala de Artă nu se predă muzică clasică. Autoritatea susţine apoi că nu se poate acoperi fondul de salarii. Dar, acesta nu are cum să fie acoperit, nici la restul şcolilor de tip vocaţional din ţară neputând fi asigurat din fonduri proprii, ceea ce nu înseamnă că acele instituţii se închid…

Şi, de fapt, din fondul de salarii de la SMAP ar dispărea doar „indemnizaţia de funcţie de conducere şi postul de contabil”…

Bugetul Sighetului pe anul 2015 a fost de 146 mil lei, din care Spitalul Municipal a primit 40,2 mil. lei, Urbana 15,1 mil. lei, Mara Nord 12,6 mil. lei, Asistenţa Socială 11,9 mil. lei, Primăria 5 mil. lei, Salubritatea 4 mil. lei, Centrul Cultural 2,1 mil. lei, Poliţia locală 1,23 mil. lei, iluminatul public 1,2 mil. lei iar Învăţământul, 50,3 mil. lei.

Dintre unităţile şcolare, dăm ca exemplu Grupul Şcolar „Marmaţia” care a primit un buget de 4,9 mil. lei, CN „Dragoş Vodă” 3,6 mil. lei, Şcoala Gimnazială „Dr. Ioan Mihalyi de Apşa” 2,58 mil. lei, Liceul „Leowey Klara” 1,16 mil lei, creşele 0,84 mil. lei, iar SMAP un buget de 0,94 mil. lei, nu cu mult mai mare decât Grădiniţa nr. 9, care a avut un buget de 0,83 mil. lei.

Poveştile despre cheltuielile imense sunt puţin altfel. Astfel, Sala „George Enescu” a fost renovată de Fundaţia „Hilfswerk Kinderspital Sighet” din Zürich (Elveţia) prin dr. Andreas Fanconi şi Nagy István Zsolt, muzician de renume internaţional, sighetean de origine şi absolvent al SMAP. Renumitul Concurs de Interpretare Muzicală şi Arte Vizuale este susţinut de 25 de ani de către entităţi private, mai ales de către  Clubul „Rotary”, nu din banii publici.

Legat de numărul prea mic de elevi: Şcoala Gimnazială de Muzică „Filaret Barbu” din Lugoj (37 mii locuitori, precum Sighetul) are tot 200 de copii şi nu se comasează. Şi nici alte şcoli.

Cu logica aceasta, dacă EF Academy Oxford ar fi la Sighet, ar fi închisă de autorităţi, deoarece are numai 200 de elevi! Citiţi lista celor mai mici şcoli celebre din lume şi gândiţi-vă ce s-ar alege de destinul lor de ar încăpea pe mâna autorităţilor sighetene!

Afirmaţiile că SMAP ar fi „ultima care mai funcţionează sub această formă în ţară” sau că acest tip de structuri „există numai în reşedinţe de judeţ” nu se susţin.

De fapt, la Lugoj există şcoala de care am amintit, în Bârlad (nici acesta nu e reşedinţă de judeţ) funcţionează Şcoala de Muzică şi Arte Plastice „N.N. Tonitza”, apoi la Cluj-Napoca se află Şcoala Gimnazială de Muzică „Augustin Bena”, alte cinci şcoli cu acest profil funcţionând în Capitală etc.

Referitor la faptul că SMAP nu pierde nimic în afară de nume şi de director: numele este foarte important! Una este să spui că ai făcut muzică la prestigioasa Şcoală de Muzică din Sighet şi alta să spui că ai absolvit pianul la Şcoala nr… sau la nr…

Şcoala nu se închide, rămâne la fel, doar că devine structura alteia? Timpul a dovedit că toate şcolile devenite structuri au decăzut total (la Sighet avem deja exemplul Şcolilor nr. 4, Câmpu Negru, Iapa sau Cearda). Să nu uităm de Clubul Sportiv Şcolar…

După 27 de ani de democraţie, constatăm că Sighetul a pierdut ambele cinematografe, Palatul Cultural (dat Episcopiei Ortodoxe), Casa de Cultură, Biblioteca Municipală şi Şcoala de Artă (comasate ca Centru Cultural şi ajunse în chirie pe la alţii), precum şi Sala „Studio”.

Acum, urmează Şcoala de Muzică, care are singura sală de spectacole funcţională din Sighet. Cine garantează că va rămâne aşa şi că la mijloc nu sunt alte interese (poate o altă instituţie ar vrea acel spaţiu)? Cine dă asigurări că peste câţiva ani nu se vor reduce catedrele de pian şi vioară transferate acum la Şcoala Gimnazială „Dr. Ioan Mihalyi de Apşa”? Dispare o Şcoală care nu a dat nici plagiatori şi nici analfabeţi funcţionali, ci elite, oameni de mare valoare, ambasadori ai Sighetului şi ai Maramureşului! O instituţie care aducea peste 100 de premii anual! Mai mult, copiii talentaţi din familii modeste material au avut posibilitatea să înveţe acolo muzică sau pictură gratis, ceea ce nu se poate la Şcoala de Artă „Gheorghe Chivu”, unde trebuie plătite taxe.

Trăgând linie, vedem că, aparent, lupta s-ar duce pentru economia făcută pentru indemnizaţia de conducere a directorului şi salariul contabilului, pentru că celelalte salarii de profesori, facturile la curent, apă, căldură, oricum se vor plăti! Asemenea eforturi pentru câteva mii de lei pe lună?! Stimaţi aleşi să conduceţi destinele urbei: dacă s-ar găsi un contabil şi un director care să lucreze pro bono, atunci aţi mai transforma Şcoala într-o anonimă structură?Una din soluţii ar fi ca Şcoala de Muzică să rămână cu personalitate juridică şi să fie finanţată din bugetul local. Sau, avându-l ca Secretar de Stat pentru învăţământul preuniversitar pe Liviu Marian Pop, senator de Maramureş, edilii noştri ar putea cere sprijinul Ministerului Educaţiei, nu? Dacă aleşilor locali le-ar păsa de muzică, artă şi de educaţia copiilor, ar găsi fondurile necesare pentru finanţarea Şcolii de Muzică. Atâţia bani din bugetul Sighetului se duc, zi de zi, pe Apa Sâmbetei…

Sute de oameni au reacţionat la auzul acestei veşti, mulţi dintre ei semnând o petiţie prin care se solicită revenirea la situaţia anterioară. Iată ce spun doi foşti absolvenţi de marcă ai Şcolii:

Yolanda Covacinschi: „Pentru mine, Şcoala de Muzică şi Arte Plastice din Sighetu-Marmaţiei înseamnă baza formării mele ca muzician, este instituţia în care am primit o educaţie muzicală exemplară, susţinere, îndrumare şi certitudinea că acesta este drumul pe care trebuie să îl urmez, cu disciplină şi multă muncă, azi slujind în continuare arta şi muzica ca solistă la Opera Maghiară din Cluj-Napoca. Sunt recunoscătoare că am avut şansa să studiez la această şcoală de renume, având profesori extraordinari, care de ani de zile formează şi educă copii talentaţi. Daţi o şansă generaţiilor viitoare de a-şi urma visul şi de a-şi fructifica talentul, deoarece fără muzică, artă şi cultură suntem pierduţi!

Istvan Loga: „Sunt pur şi simplu consternat de faptul că şcoala care m-a format timp de 8 ani urmează să dispară. Fost elev al domnului profesor Gavaller Alexandru, am urmat liceul Kodaly Zoltan din Debrecen (Ungaria), am absolvit Academia Regală de Muzică din Bruxelles (Belgia) la violă şi am urmat Universitatea Roosevelt din Chicago – secţia solistică, rămânând aici ca membru de cvartet, instrumentist, profesor şi membru al mai multor orchestre simfonice. Voi populariza aici, în Chicago şi SUA, situaţia Şcolii de Muzică din Sighet, pentru ca şi autorităţile locale să înţeleagă importanţa şi necesitatea ca tânăra generaţie să poată primi o educaţie muzicală profesionistă necesară formării artistice, de care am beneficiat şi eu cât am fost elev al acestei Şcoli de Muzică!

PS 1. Pentru cei care nu ştiu, lista posturilor vacante la catedrele de muzică a fost deja aprobată de I.S.J. Maramureş şi se găseşte în oferta Şcolii Generale « Dr. Ioan Mihalyi de Apşa ».

PS 2. E adevărat ce se aude, că urmează închiderea Secţiei Pavilionare şi predarea Muzeului Maramureşului către Consiliul Judeţean din Baia Mare?

Teofil Ivanciuc




EXCLUSIVITATE – Sigheteanca Patricia Daria David – campioană națională la triplusalt!

UPDATE (19.03.2017) – Patricia David a devenit campioana României şi la lungime cu 5,60 m !!!

Școala sigheteană de atletism duce mai departe… tradiția!

La Campionatul Național de Atletism de Sală, Juniori 3 (desfăşurat în perioada 18-19 martie 2017),  sigheteanca Patricia Daria David, elevă la Liceul Pedagogic „Regele Ferdinand”- antrenată de profesorul Zoltan Csillik – a obținut medalia de aur și locul I, devenind, pentru al doilea an consecutiv, campioană a României la triplusalt (12, 04 m).

 Mă simt foarte fericită pentru că munca și ambiția au dat rezultate. Competiția a fost destul de grea dar m – am gândit că trebuie să mă lupt cu propriile mele limite astfel medalia va veni „de la sine”. Am fost multe fete la triplu, însă am reușit să dau tot ce este mai bun. Obiectivele mele sunt, în primul rând, cât mai multe recorduri personale și, bineînțeles următoarea etapă finală a Campionatului Național în aer liber. Sunt bucuroasă că am reușit să – i fac fericiți pe membrii familiei mele, pe antrenorul meu și pe toți sighetenii care mă cunosc și apreciază, a declarat pentru „Salut, Sighet!” proaspăta campioană națională.

Felicitări campioanei! Felicitări antrenorului!

Echipa „Salut, Sighet!”