Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România – filiala Maramureș are o nouă conducere

Joi, 07 martie 2024, la Biblioteca județeană „Petre Dulfu” din Baia Mare a avut loc Adunarea Generală a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), filiala Maramureș. Filiala maramureșeană are 31 de membri (cotizanți), prezența majorității a asigurat cvorumul Adunării Generale.

Jurnalistul Adrian Marchiș, președintele filialei Maramureș ne-a prezentat raportul mandatului încheiat, după patru ani dificili, marcați de pandemie și război, a punctat câteva dintre modificările din Statutul UZPR  și a dat startul alegerii noii conduceri a Filialei județene UZPR. Prezentarea raportului a fost precedată de o scurtă intervenție telefonică a președintelui UZPR, Sorin Stanciu, prin mesajul transmis oferindu-ne și câteva detalii importante (inclusiv statistice) din activitatea Uniunii.

Noul mandat de patru ani al Filialei Maramureș va fi asigurat de Vasile Iluț – președinte, Viorica Pârja – vicepreședinte, Camelia Tocaci – secretar.

Președintele ales, Vasile Iluț, și-a asumat provocarea coordonării filialei Nordice dorindu-și – în mod special – refacerea coeziunii jurnaliștilor maramureșeni și o legătură mult mai eficientă/ transparentă cu UZPR-ul… național.

Mult succes noii triade conducătoare și… multe acțiuni/proiecte implementabile în următorii patru ani.

Foto & text: Ion Mariș




Sigheteanca Mariana Scubli expune la Stockholm!

Vineri, 08 martie 2024, la Institutul Cultural Român din Stockholm are loc vernisajul expoziției de fotografie „Tradiții și chipuri de femei din Maramureș”. Sunt expuse 100 de fotografii „semnate” de sigheteanca Mariana Scubli, artist vizual, fotografii care „devoalează” portrete feminine, tradiții și meșteșuguri, portul popular din Maramureș.

La eveniment participă artista Mariana Scubli și curatorul Dinu Dunca, arhitect stabilit de 33 de ani în Suedia, care va prezenta în limba suedeză creațiile invitatei. Expoziția este finanțată de firma de arhitectură Arkiland Landskapsarkitektur AB.

Expoziția este deschisă în perioada 8-29 martie 2024 la galeria ICR Stockholm (Skeppsbron 20).

Salut, Sighet!




Apel deschis pentru artiști din întreaga lume, în cadrul celei de-a treia ediții a Share, Tag or Dye

Pe data de 5 martie se dă startul unui nou apel deschis în cadrul proiectului Share, Tag or Dye, inițiat și coordonat de către Asociația Fotografică Allkimik, în parteneriat cu Asociația Culturală Marginal. Această inițiativă oferă artiștilor din întreaga lume oportunitatea de a-și împărtăși creațiile și de a se implica într-o experiență colectivă de artă.

Scopul acestui apel este să se colecteze imagini prin care artiștii își promovează munca pe rețelele sociale, care vor fi incluse integral, fără selecție, într-o instalație care va putea fi văzută, în această a treia iterație a proiectului, atât la evenimente de profil precum Inactinique Paris în Franța și Experimental Photo Festival 2024 în Barcelona, Spania, dar și la festivalurile Sepsi Tabakó din Sfântu Gheorghe și Photo Trends din 2 Mai. Călătoria din cadrul acestei ediții se va încheia cu o expoziție în luna septembrie, în București.

Apelul va fi activ până la data de 26 martie, iar participarea este gratuită. Cei care doresc să se înscrie sunt rugați să trimită un link al unei postări de social media în care și-au promovat recent lucrarea și să completeze formularul de înscriere https://forms.gle/Ch8n27mcEbo7tHPc7

Inițiat în 2022, Share, Tag or Dye a pornit cu două mize – democratizarea proceselor de selecție pentru artiști din cadrul open call-urilor în care nu întotdeauna calitatea lucrărilor înscrise primează și re-echilibrarea raportului dintre timpul petrecut de artiști în procesul de creație vs. timpul alocat pentru promovarea muncii lor în social media.

Astfel, în ultimii doi ani, peste 500 de fotografii ale lucrărilor postate de artiști pe rețelele sociale au fost incluse, în ordinea înscrierilor, într-o instalație colectivă, singurul criteriu de selecție fiind respectarea duratei de înscriere. De asemenea, linkurile către postări au fost convertite într-o instalație fotografică realizată printr-o tehnică de fotografie analog, cianotipia, materializându-se astfel într-un feed de social media real, care a putut fi explorat doar de către vizitatorii expozițiilor.

Share, Tag or Dye Again este organizat de Asociația Fotografică Allkimik, în parteneriat cu Marginal, Alternative Photography și Institutul Național pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației, respectiv CETAL – Centrul pentru Tehnologii Avansate cu Laser, Magma, ExperimentalPhotoFestival, Inactinique, VAGon.

Parteneri media: Radio România Cultural, IQads, Zile și Nopți, Ziarul Metropolis, The Institute, Revista Golan, Curatorial, Mindcraft Stories, Happ.ro, Savantgarde.

Share, Tag or Dye Again este co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN).
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele programului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Comunicat de presă




Din drag pentru mama!

Evenimentul „Din drag pentru mama” se desfășoară la Centrul Cultural Pastoral „Sfântul Iosif Mărturisitorul” din Sighet, Joi, 07 martie 2024, de la ora 13:00.

Organizatori: Catedra de educație muzicală de la Colegiul National Pedagogic „Regele Ferdinand”, Școala Rădăcinilor Străbune și Asociația Rădăcinilor Străbune.
Partener: Centrul Cultural Pastoral „Sfântul Iosif Mărturisitorul”.

În cadrul evenimentului va avea loc un moment artistic susținut de către elevii Colegiului Național Pedagogic „Regele Ferdinand” din Sighetu Marmației și o expoziție de pictură pe sticlă.

Organizatorii




Expoziția „Mame cu brațele goale”

Muzeul Maramureșan vă invită joi, 7 martie 2024, ora 13:00, la deschiderea expoziției de fotografie și povești realizată de Camelia Rangu (Popescu) „Mame cu brațele goale”.  Muzeul Maramureșan este a treia organizație care găzduiește această expoziție. Anterior expoziția a fost prezentată în 2022 la Timișoara, iar în 2023 a fost itinerată la Brașov.

Expoziția „Mame cu brațele goale”, organizată în perioada 7 martie-7 mai 2024, face parte din proiectul artistic, educațional și social cu același nume început în septembrie 2021 de artista Camelia Rangu (Popescu) pe tema pierderii de sarcină. El a apărut din experiența personală și din nevoia acută de a căuta alte mame cu povești similare și de a forma un altfel de „acasă” alături de ele. Timp de 15 luni au fost colecționate poveștile femeilor care au experimentat acest tip de traumă. Poveștile primite au fost folosite ca sursă de inspirație pentru fotografii „metaforă”, imagini blânde care să însoțească privitorul de-a lungul lecturii unor dureri de multe ori ascunse. Una din patru femei pierde o sarcină, iar această expoziție oferă un spațiu de reflecție pe teme ca doliu, vindecare și acceptare. Mai multe informații despre proiect pot fi accesate aici: https://www.facebook.com/mamecubratelegoale

Camelia Rangu (Popescu) este artist vizual și activează în Timișoara ca liber profesionist în domeniul culturii și educației. A finalizat în 2021 cursurile masterale la Universitatea de Vest Timișoara, secția Foto-Video și face fotografii în mod profesionist de 15 ani. Are în palmares patru expoziții personale itinerate în: Timișoara, București, Cluj-Napoca, Sibiu și Brașov, și expoziții de grup, atât în țară, cât și în străinătate. Ca manager de proiect în cadrul Asociației Sinaptica, Camelia a coordonat și a participat la proiecte artistice, de educație prin cultură, dar și în proiecte cu valențe sociale. În urma pierderii fetiței sale, Dalia, a inițiat proiectul Mame cu brațele goale. Acest proiect reia explorările sale artistice anterioare și proiectele legate de feminitate, de data asta adăugând o nouă perspectivă, maternitatea.

Expoziția va putea fi vizitată până în 7 mai 2024, de marți până duminică, între orele 8-16.00 (ultima intrare la 15.30) – în perioada 7 martie – 15 aprilie 2024 și între orele 9-17.00 (ultima intrare la 16.30) – în perioada 15 aprilie – 7 mai 2024, la Muzeul Etnografic al Maramureșului „Francisc Nistor” din str. Bogdan Vodă, nr. 1, Sighetu Marmației.

Vă așteptăm cu drag!

                    Manager,
dr. Barz Mirela Ana




Câteva rezultate mai importante ale ITPF Sighetu Marmației în anul 2023 (autor, Ion Mariș)

Chestorul de poliție Florin COMAN, Șeful Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră (ITPF) Sighet, a prezentat sâmbătă, 24 februarie 2024, într-o conferință de presă desfășurată pe malul românesc al Tisei, la… locul de muncă, rezultatele celor mai importante activități derulate de  ITPF Sighet pe parcursul anului 2023.
Din expunerea pe care am audiat-o am reținut câteva date care sunt – cred – mai interesante pentru cetățeanul obișnuit, care cunoaște „din auzite” activitatea unei instituții cu rol major în protejarea unei fâșii foarte lungi a frontierei României.

„Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Sighetu Marmaţiei are în competență o frontieră cu lungimea totală de 464,306 km, din care 97,83 km frontieră internă – cu Ungaria şi 366,476 km frontieră externă a Uniunii Europene – cu Ucraina.
I.T.P.F. Sighetu Marmaţiei are în subordine 3 Servicii Teritoriale, 15 Sectoare şi 14 Puncte de Trecere a Frontierei (6 rutiere, 5 feroviare, respectiv  3 TEMPORARE ).
Pe parcursul anului 2023, obiectivul strategic al inspectoratului a constat în asigurarea permanentă a supravegherii şi controlului trecerii frontierei de stat, în scopul prevenirii şi combaterii migraţiei ilegale, criminalităţii transfrontaliere şi a oricărei alte încălcări a regimului juridic al frontierei de stat, la frontiera de nord a României, frontieră externă a Uniunii Europene. […]
Astfel, fiecărui cetățean ucrainean care a venit din Ucraina, i s-a permis accesul pe teritoriul României și, după caz, accesul la procedura de azil, respectiv la forma de protecție temporară implementată ca urmare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului din 4 martie 2022. [….]
Peste 9.000 de cetățeni ucraineni au trecut ilegal frontieră de nord, în 2 ani de zile, de când a început războiul.
În anul 2023 au fost înregistrate 2.043 cazuri de trecere frauduloasă  a frontierei de stat din Ucraina în România, în care au fost implicați 3.868 cetățeni ucraineni, din care 1.596 pe raza județului Maramureș, 1.726 pe raza județului Suceava și 546 la granița județului Satu Mare cu Ucraina. În momentul depistării aceștia au solicitat protecție temporară. Din totalul detecţiilor la frontiera verde, 97,24% sunt cetățeni ucraineni. La valorile de mai sus se adaugă un număr de 95 de cetățeni ucraineni care au fost depistați în timp ce încercau să treacă fraudulos din România în Ungaria. […]
De la începutul acestui an, la frontiera de nord a României se constată din nou o creștere a numărului de cetățeni ucraineni care au fost depistați după ce au trecut ilegal frontiera, față de aceeași perioadă a anul 2023. 
Astfel că, de la începutul conflictului în Ucraina, mai exact din data de 24 februarie 2022 și până în prezent, la frontiera de nord a României au fost depistați pe raza județelor Maramureș, Satu Mare și Suceava peste 9.000 cetățeni ucraineni (mai exact 9.112) cu vârste între 18 și 60 de ani, care au declarat polițiștilor de frontieră că au fugit din Ucraina din cauza războiului.
Din păcate, mulți dintre ei își pun viața în pericol, încercând să traverseze frontiera înot prin apa rece și învolburată a râului Tisa sau prin Munții Maramureșului la altitudini de până la 1.900 de metri, nefiind echipați corespunzător pentru terenul greu accesibil, în condiții de iarnă cu temperaturi foarte scăzute. De când a început conflictul în Ucraina și până în prezent, am avut parte de mai multe situații tragice în care 16 cetățeni ucraineni au fost descoperiți decedați, 9 pe malul românesc al râului Tisa și 7 în Munții Maramureșului. Avem însă și peste 52 de acțiuni (23 în anul 2023 și 29 in 2022) de căutare și salvare a cetățenilor ucraineni în Munții Maramureșului, în care alături de Salvamont Maramureș am reușit să salvăm 72 de cetățeni ucraineni rătăciți în zona de frontieră alpină. […]             
Situaţia traficului detaliat pe cele două secţiuni de frontieră (Ungaria şi Ucraina), Trafic prin PTF-uri, ANI TREND  2022/2023: 
Total UNGARIA 3.111.653/3.285.063  persoane, Total UCRAINA 3.624.566/4.131.095  persoane, Total trafic în PTF 6.736.219/7.416.158  persoane (+ 10,1 %). […]
În ceea ce privește tranzitul mijloacelor de transport, la nivel naţional s-a înregistrat, de asemenea, o creştere de aproximativ 12,4 %, iar cel al mijloacelor de transport marfă – cu 13,5%,  aspect situat tot în contextul conflictului din Ucraina, traficul prin PTF Siret, pe sensul de intrare și PTF Petea, pe sensul de ieșire prezentând cele mai mari valori. […]
În anul 2023, la nivelul I.T.P.F. Sighetu Marmaţiei au fost întocmite 2.821 dosare penale, sub aspectul săvârşirii a 4.262 infracţiuni, de către  4.630 persoane. […]
În anul 2023 au fost aplicate 761 sancţiuni contravenţionale în valoare de 831.120 lei, faţă de 576 sancţiuni contravenţionale în valoare de 366.170 lei, aplicate în anul 2022.
Valoarea totală a bunurilor confiscate în perioada analizată este de 16.274.908 lei, aproximativ 3.321.409 euro, faţă de 16.338.989 lei (3.334.487 euro) în aceeaşi perioadă a anului trecut. […]
Din analiza situaţiei operative, se observă că în anul 2023 fenomenul migraţiei ilegale a fost mult accentuat de conflictul din Ucraina, comparativ cu anii precedenți războiului. De la declanșarea conflictului militar, numărul trecerilor frauduloase la frontiera cu Ucraina s-au menținut constant la un nivel ridicat.
Majoritatea persoanelor au fost detectate la frontiera verde pe sensul de intrare în România și este reprezentată de tineri cu vârsta cuprinsă între 18 – 45 ani, urmată de grupa de vârstă de peste 45 de ani.
La frontiera cu Ungaria fenomenul migrației ilegale a fost mai accentuat în P.T.F., unde s-a înregistrat o creștere cu 68 % a numărului de migranți depistați, deși numărul evenimentelor a fost mai mic cu 33 %. […]
La frontiera cu Ungaria (frontieră U.E.) au fost înregistrate 65 evenimente de trecere ilegală a frontierei de stat în scop de migrație ilegală, fiind depistați 203 migranți, din care 95 cetățeni ucrainieni.  În PTF-uri au fost constatate 9 cazuri de migrație ilegală prin P.T.F., în care au fost implicați 111 migranți. Au fost depistaţi 7 facilitatori, cetățeni români.
Față de situația înregistrată în anul anterior, presiunea migraționistă în P.T.F.-uri a crescut. Deși numărul evenimentelor înregistrate a scăzut cu 33 %, numărul migranților depistați a crescut cu 68 %.
În ceea ce priveşte cetăţenia migranților afroasiatici, se remarcă o dinamică generată de o gamă variată de factori de risc la nivel mondial. Migranţii depistaţi provin din 23 de state, cu precădere din Bangladesh (116),  Pakistan (24), Nepal (19) .
În anul 2023, la nivelul I.T.P.F. Sighetu Marmaţiei, s-au înregistrat 147 cereri de azil, 11 la frontiera cu Ucraina și 136 la frontiera cu Ungaria (2 cetățeni afgani, 84 cetățeni din Bangladesh, 3 camerunezi, 1 congolez, 3 egipteni, 1 etiopian, 4 ghanezi, 3 indieni, 2 marocani, 15 nepalezi, 14 pakistanezi, 2 sudanezi, 6 sirieni și 7 vietnamezi). […]
În anul 2023, la nivelul I.T.P.F. Sighetu Marmaţiei, capturile produselor din tutun însumează 10.117.840 țigarete (1.012 baxuri) și 6.018,676 kg. tutun. Ponderea capturilor a fost deținută de țigaretele reținute pe căile de comunicații, acestea au reprezentat 47% din total, capturile înregistrate în P.T.F.-uri au reprezentat 37% iar cele reținute la frontiera verde au reprezentat 16%. S-a înregistrat o scădere a capturilor de țigarete cu 24% față de anul 2022. […]
În anul 2023 au fost constatate 841 evenimente de frontieră, în cadrul cărora au fost descoperite şi confiscate țigări de proveniență extraeuropeană, din care 58 au fost cazuri de contrabandă (471.662 pachete ţigări – 943,3 baxuri – 93,30%) iar 783 evenimente au fost rezultatul depăşirii plafonului vamal sau a capturilor de pe comunicaţii (33.843 pachete ţigarete – 67,6 baxuri – 6,7%).
Situaţia detaliată pe judeţe a cantităţilor de ţigări descoperite şi confiscate în 2023: judeţul Satu Mare – 47.066 pachete ţigări în valoare de 533.123 lei, judeţul Maramureş – 124.107 pachete ţigări în valoare de 1.420.966 lei, judeţul Suceava – 334.332 pachete ţigări în valoare de 2.283.848 lei. […]
În anul 2023 au fost înregistrate 88 dosare penale pe linia traficului ilegal cu substanţe interzise  pentru comiterea a 126 infracţiuni, în care au fost implicate 107 de persoane. Totodată, au fost descoperite: 928,17 grame amfetamine, 113.120 buc. pastile psihotrope, 46,75 grame canabis, 6 grame hașiș, 2 gr. cocaină și 450 buc pastile de alte stupefiante. […]
În anul 2023, valoarea totală a bunurilor confiscate în perioada analizată este de 16.274.908 lei, aproximativ 3.321.409 euro, faţă de 16.338.989 lei (3.334.487 euro) în aceeaşi perioadă a anului 2022. […]
Principalele bunuri confiscate/ indisponibilizate: Pachete ţigarete – 505.505  (1.011,01 baxuri), Autovehicule  – 82 (din contrabandă şi TIAF) 8 biciclete şi 1 ATV, Droguri şi substanţe psihotrope – 2.184 gr., 34 fiole şi 113.670 buc. pastille, Băuturi alcolice –  3.810 L (litri), Valute –  494.500 $ (USD), 70.630 euro, monede naţionale 575.151 şi altă valută 30.140, Material lemnos – 48.49 m3, Aticole electronice, electrice şi IT – 108 bucăţi. […]
Polițiștii de frontieră au identificat în cursul anului 2023 un număr de 87 transporturi ilegale, prin intermediul cărora s-a încercat introducerea ilegală în ţară a circa 1.079,4 de tone deşeuri de diverse categorii.
Creșterea constatată aici este de aproximativ 10 %, ceea ce arată o colaborare excelentă cu autoritățile din domeniu, care au aplicat măsurile dispuse la nivel național privind această problematică.”

Șeful ITPF Sighet ne-a informat și despre accesarea fondurilor externe nerambursabile dar și a fondurilor bugetare alocate, care s-au „contabilizat” pe parcursul anului 2023 la nivelul instituției.

„La data de 31.12.2023, proiectele din fonduri europene nerambursabile R.E.U.P si S.A.G.A. s-au încheiat cu succes. În cursul anului 2023 s-au semnat 2 contracte privind proiecte cu finantare din sume aferente componentei de împrumut a PNRR, în valoare de 30.676.647,92 lei.
Prin PNRR au fost demarate lucrările de construire pentru „Reabilitare Pavilion Administrativ la sediul STPF Suceava”, cu un stadiu actual al lucrărilor de aproximativ 10% fiind efectuate plăţi de Proiectare 440.134,44 lei şi Executie 1.119.498.01 lei „Reabilitare Pavilion nr 6 la sediul ITPF Sighetu Marmaţiei”, cu un stadiu actual al lucrărilor de aproximativ 4% fiind efectuate plăţi de Proiectare 222.543,7 lei și Executie 285.796,05 lei, ReUp – Reabilitarea și modernizarea infrastructurii poliției de frontieră în vederea îmbunătățirii activităților comune pentru cooperarea polițienească – nr.  HARD /4.3/11,  cu un buget de 1.681.000 euro în cadrul căruia a fost reabilitat sediul Sectorului Poliției de Frontieră Vicovu de Sus.
Prin Programul FAMI au fost achiziţionate un număr de 23 autospeciale, in valoare de 2.059.549,26 lei. […]
Activități semnificative desfășurate la nivelul LCC (Centrul Local de Coordonare) Sighetu Marmației, în anul 2023: pe întreg parcursul anului 2023, la nivelul Centrului Local de Coordonare Frontex, zona operațională a ITPF Sighetu Marmației, au avut loc mai multe  vizite de lucru efectuate de către experți în drepturile fundamentale ale omului (FROM) din cadrul Agenției Frontex, având ca principal obiectiv evaluarea sistemului de supraveghere folosit de Poliția de Frontieră Română în ceea ce privește respectarea drepturilor fundamentale ale omului în relația cu cetățenii ucraineni solicitanți ai unei forme de protecție din partea statului român. În urma acestor vizite, experții au apreciat faptul că la nivelul ITPF Sighetu Marmației, procedurile de lucru aplicate în domeniul de referință, respectă drepturile fundamentale ale omului. […]
Pentru ilustrarea aportului Frontex la supravegherea frontierei, prezentăm următoarele aspectele relevante:
În Zona Operațională a LCC Sighetu Marmației în cursul perioadei mai sus menționate au fost detașați la frontiera terestră româno-ucraineană un total de: 173 de experți străini cu diferite linii de muncă, un total de 42 auto de patrulare în medie per lună (autospecialele furnizate de Frontex, Spania, Italia, Ungaria și Germania, iar în rest s-au folosit mașini închiriate). Totodată, tehnica de supraveghere furnizată de Frontex a fost reprezentată de 150 dispozitive portabile de supraveghere. Pe parcursul anului 2023, aceștia au participat activ împreună cu personalul Poliției de Frontieră Române, la aproximativ 17.880 misiuni de supraveghere și control a frontierei din zona de competență.
În perioada analizată, la nivelul LCC Sighetu Marmației, lucrătorii Poliției de Frontieră Române, împreună cu ofițerii Frontex au fost implicați în 58 evenimente de frontieră din care 32 de cazuri de trecere ilegală, 4 cazuri de contrabandă și un eveniment cu privire la traficul internațional cu autovehicule furate.”

Bilanțul anului 2023  – prezentat de chestorul de poliție Florin Coman – a fost încheiat cu evidențierea principalelor obiective și priorități pentru perioada următoare care includ: Asigurarea unui dispozitiv de control eficient, flexibil şi dinamic prin utilizarea judicioasă şi la capacitate maximă a forțelor, mijloacelor tehnice şi câinilor de serviciu; Măsuri de fluidizare a traficului prin punctele de trecere a frontierei; Intensificarea schimbului de date şi informaţii cu autorităţile de frontieră ale statelor vecine, prin intermediul aparatului împuternicitului de frontieră; Stabilirea la nivelul fiecărei structuri subordonate inspectoratului, a unei rezerve de forţe şi mijloace, care să poată interveni la frontiera cu statul vecin, unde este necesară întărirea dispozitivului de control la frontiere, în cazul producerii unor situații de urgență și/sau de criză; Asigurarea funcţionării sistemelor informatice şi de comunicaţii, eliminarea vulnerabilităţilor şi minimizarea riscurilor de securitate etc.

Mult succes și… vigilență maximă personalului ITPF Sighet dar și celorlalte structuri care protejează frontierele României!

Ion Mariș




Festivalul Mărțișorului Sighetean, ediția a II – a

Primăvara este anotimpul noilor începuturi. Primăvara este timpul când poți schimba ce te ține pe loc. Este anotimpul când poți încerca ceva nou. Când poți să-ți asumi visuri noi, când pământul râde prin flori.

Artizani, floriști, meșteri populari, vă aduc aproape de voi vestitori ai bucuriei, a căldurii sufletelor care au creat mărțișoare pentru o primăvară plină de sănătate și împliniri.

Sunteți așteptați zilnic, începând cu data de 26 februarie 2024 până în 02 martie 2024, în intervalul orar 10:00 – 18:00, pe platoul din fața Cinema MARA – Sighetu Marmației, pentru a admira și cumpără mărțișoare hand made.

Sumele obținute din vânzarea mărțișoarelor au destinație caritabilă!

Organizatorii




Doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina!

Doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina!
Sâmbătă, 24 februarie 2024

Programul evenimentului:

09:00 – 10:00 – la sediul Uniunii Ucrainenilor din România  (UUR), filiala Maramureș – Sighet, str. Dr. Pop Victor, nr. 18 (moment de reculegere, rugăciune pentru pace)

10:00 – 11:00 – în proximitatea Punctului de Trecere a Frontierei (PTF) din Sighet (intonarea imnurilor de stat România și Ucraina, slujbă de pomenire în memoria victimelor invaziei, luări de cuvânt etc.)

11:00 – 13:00 – la sediul Uniunii Ucrainenilor din România  (UUR), filiala Maramureș – Sighet, str. Dr. Pop Victor, nr. 18 (contribuția UUR privind sprijinul acordat atât statului ucrainean cât și cetățenilor ucraineni refugiați în România, proiecție film, scurtmetraje etc)

Uniunea Ucrainenilor din România  (UUR), filiala Maramureș




Sighet – Album retro (105)

Redau aici autograful acordat de George Enescu dnei Krause Wilhelmina, cu ocazia unui concert la Brașov. Era în anul 1939, Maestrul avea 58 ani.

Carnețelul cu autografe ne-a fost pus la îndemână de dl. Krause Hairald, sighetean, fiul Wilhelminei, la mica sa papetărie de la fosta Casă a pionierilor din Sighet. Domnul ex-contabil este un tezaur de amintiri…

A consemnat Marin Slujeru




Petru CODREA, fost deținut politic, a împlinit 93 de ani. La mulți ani!

Fostul deținut politic Petru CODREA, Cetățean de Onoare al Sighetului (din anul 2022), împlinește azi, 21 februarie, 93 de ani. Dl. Petru Codrea s-a născut la 21 februarie 1931 în comuna Vadu Izei, Maramureș, fiind unul dintre cei patru copii ai învățătorului Petru Codrea (1901 – 1993), ctitorul școlii de pe Șugău. Tânărul Petru Codrea a urmat Liceul „Dragoș – Vodă” din Sighet, pe care nu-l finalizează, fiind arestat în august 1948 (avea 17 ani), cu un an înainte de absolvire. Face parte din bine cunoscutul „lot Vișovan”, din primul grup de elevi dragoșiști arestați de autoritățile pro – bolșevice, instalate în România postbelică. Pentru apartenența la o „organizație subversivă” este condamnat la 3 ani de închisoare, parcurgând un cunoscut traseu al temnițelor „tradiționale” pentru acei ani: Sighet, Cluj, Jilava, Târgșor, Canalul Dunăre – Marea Neagră (colonia Valea Neagră – Peninsula).

Este eliberat în decembrie 1951 după care urmează încorporarea și stagiul militar – pentru alți trei ani – la muncă grea,  destinată condamnaților politic indezirabili regimului comunist, trecând pe rând, câte un an, prin localitățile Făget – Timiș, Herja lângă Aiud și Arcuș în apropiere de Sfântu Gheorghe. În ultima parte a „stagiului militar”, reușește să-și ia bacalaureatul la liceul din Sfântu Gheorghe. Se întoarce la Sighet în anul 1955 iar după un an (1956) se căsătorește cu Lenuța, fiica învățătorului Vasile Fodoruț (din Desești) și el fost deținut politic.

După două tentative nereușite de-a trece de vigilența securității și de-a se înscrie la facultate (la Cluj și București) abandonează speranța de-a face mai mult pe plan profesional, rămâne acasă, la Sighet, dedicându-se familiei și meseriei de tipograf în care se perfecționează (a absolvit Școala Tehnică Poligrafică din București în anul 1961).
S-a pensionat în anul 1990, după 33 de ani de muncă la Tipografia din Sighet, după o viață discretă, retrasă, pentru a nu mai intra în atenția neobositelor autorități comuniste de supraveghere continuă.

La mulți ani cu sănătate, domnule Petru Codrea!

Salut, Sighet!




Maramureșenii expun la Roma – Italia

În Italia, la Roma, 25 de artiști vizuali expun grafică, pictură, fotografie în cadrul expozițiilor colective „Paesaggio vs spazio culturale/ Peisaj vs spațiu cultural”.  Toți expozanții sunt membri ai UAP – filiala Baia Mare.

Prima expoziție a fost vernisată la 02 februarie 2024 la Accademia d’Ungheria (Centrul Cultural Maghiar) iar cea de-a doua la 05 februarie 2024 la Academia di Romania din Roma. Ambele expoziții sunt deschise până la data de 27 februarie 2024. La vernisaj au participat Laura Teodora Ghinea, curatorul expoziției și președinta filialei Uniunii Artiștilor Plastici din Baia Mare și artiștii plastici Dorel Topan, Ioan Angel Negrean și Dorel Petrehuș.

Cei 25 de artiști vizuali care expun pe simezele romane sunt Ludovic Robert Balazsi, Edgar Balogh, Nicolae Cațavei, Adrian Vasile Chira, Cristina Cucu, Laura Teodora Ghinea, Valentin Itu, Călin Ovidiu Ițoaie, Botond Bertalan Kovacs, Gyorgy Tamas Madarassy, Camelia Ofelia Moisima, Anamaria Nagy, Ioan Angel Negrean, Dorel Petrehuș, Ioan Pop Prilog, Ioan Pop Vereta, Oana Valentina Pop, Adrian Prykop, Valentin Iosif Rozsnyai, Postumia Rus, Anamaria Stanciu, Marcel Stanciu, Andreasz Szanto, Gavrilă Ștețco, Dorel Topan. Îi remarcăm printre expozanți și pe sighetenii Balogh Edgar, Ioan Pop Vereta, Valentin Iosif Rozsnyai.

„Paesaggio vs spazio culturale/ Peisaj vs spațiu cultural” este un eveniment cultural ce promovează valorile maramureșene peste hotare și susține dialogul vizual transfrontalier european.

Salut, Sighet!




Lansare de carte la Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței, Sighet

Fundația Academia Civică și Fundația Corneliu Coposu vă invită vineri, 2 februarie 2024, de la orele 11:00, în sala de conferințe a Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighet, str. Corneliu Coposu nr. 4, la lansarea cărții „Iuliu Maniu în jurnalul lui Corneliu Coposu. O reinterpretare a istoriei” de Dan Pavel.

Vor vorbi, alături de autor, conf. univ. dr. Gheorghe Mihai Bârlea și Ion-Andrei Gherasim, președintele executiv al Fundației Corneliu Coposu

Moderator: Dr. Andrea Dobeș

Salut, Sighet!




Și la Sighet s-au sărbătorit cei 165 de ani de la „Mica Unire” | VIDEO

Pe platoul din parcul central, oficialitățile Sighetului, alături de elevi, tineri, vârstnici (nu în număr foarte mare) au sărbătorit cei 165 de ani scurși de la Unirea Principatelor Române. Au fost rostite scurte alocuțiuni, a fost prezentat publicului un adecvat program artistic și, la final, cei prezenți și-au dat „mână cu mână” într-o mult așteptată… Horă a Unirii.

Foto & Video: dr. Sorin Markus