Înscrierea online pentru admiterea la masteratul de Drepturile Omului (domeniul Filosofie) este deschisă până în data de 16 septembrie 2026. Interviul va avea loc pe 17 septembrie, iar confirmările pe 18 septembrie. Mai multe detalii și înscriere în linkul: https://filosofiebaiamare.com/masterat-drepturile-omului/ 

Programul Masteratului în Drepturile Omului este interdisciplinar, oferind o deschidere amplă asupra universului și problematicii drepturilor omului, adresându-se astfel absolvenților de licență din toate domeniile socio-umane (în special filosofie, drept, istorie, asistență socială, științele educației, teologie, științe politice sau studii de securitate) interesați să aprofundeze acest subiect într-un cadru universitar acreditat.

În timpul studiilor de masterat se vor urma cursuri și seminare de: istoria, izvoarele și filosofia drepturilor omului; medierea și negocierea conflictelor; etică aplicată; doctrine politice; egalitate și nediscriminare; elemente de jurisprudență; securitate socială; filosofia războiului; strategii și tactici argumentative în problematica drepturilor omului; drepturile omului și provocările erei digitale; drepturile femeii și copilului; și biopolitică, putere, normativitate etc.

Datorită alianțelor internaționale prestigioase ale UTCN, ca masterand la Filosofie la Baia Mare vei avea oportunitatea de accesa mobilități și internshipuri internaționale și de a obține burse Erasmus+ la universități de renume din Europa (Italia, Franța, Germania etc).

Pentru această sesiune de admiteri au mai rămas doar locuri la taxă, cu perspective de glisare ulterioară la buget. Totodată, În cazul în care ai mai absolvit deja un program de masterat la buget, taxa anuală de școlarizare la programul de masterat în Drepturile Omului este de 2.940 lei (poate fi plătită în mai multe tranșe).

#weAreUTCN #FilosofieBaiaMare #CUNBM #LitereBaiaMare #maramureș #DrepturileOmului

Revista de Cultură „Nord Literar”, în parteneriat cu Reprezentanța Maramureș a Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România și cu Muzeul de Artă „Centrul Artistic Baia Mare” organizează concursul dedicat premierii celor mai bune creații literare apărute în intervalul octombrie 2025 – septembrie 2026.

Sunt acceptate la jurizare cărți din domenii precum: proză, critică și istorie literară, eseu, poezie, carte pentru copii, carte-obiect de artă, carte didactică etc.

Sunt acceptați doar scriitori din Maramureș, cu volume apărute în intervalul precizat, indiferent de editură.

Autorul care a obținut un premiu la o secțiune în anul precedent nu va mai putea obține un premiu similar la aceeași secțiune timp de trei ani.

Evaluarea se face de către un juriu format din cinci persoane din mediul literar, universitar, artistic și din redacția Revistei de Cultură „Nord Literar”.

Festivitatea de premiere va avea loc în 6 octombrie 2026, începând cu ora 12.00, la Muzeu de Artă „Centrul Artistic Baia Mare”.

Participanții pot depune cărțile până în data de 25 septembrie, la redacția revistei: strada Moldovei, nr. 14, etaj II, Baia Mare sau prin poștă, cu mențiunea, „Pentru concursul Cărțile Anului”. Autorii care trimit cărți prin poștă sunt rugați să lase un număr de telefon unde să poată fi contactați.

Comunicat de presă

„Unde sunt doi sau trei adunați în numele Meu, acolo sunt și Eu în mijlocul lor.”  (Mt 18,20)

Wiener Neustadt, 6 septembrie 2026 – În prima duminică a lunii septembrie, în apropierea sărbătorii Nașterii Maicii Domnului, Parohia Greco-Catolică Română din Wiener Neustadt și-a celebrat hramul, reunind în Biserica „Sfântul Leopold” numeroși credincioși greco-catolici și ortodocși, alături de preoți, diplomați, reprezentanți ai asociațiilor românești și oaspeți veniți din mai multe localități ale Austriei.

A fost una dintre acele zile în care timpul pare să se oprească pentru câteva clipe, lăsând loc rugăciunii, recunoștinței și bucuriei de a fi împreună. Solemnitatea Sfântului Altar, frumusețea cântărilor și căldura unei comunități unite au alcătuit imaginea unei sărbători care nu s-a adresat doar privirii, ci mai ales sufletului.
Cuvintele Mântuitorului și-au găsit o expresie vie în această întâlnire. Prezența credincioșilor ortodocși alături de cei greco-catolici a conferit zilei o dimensiune aparte de fraternitate creștină, respect reciproc și apropiere sufletească.

LITURGHIE ARHIEREASCĂ ȘI COMUNIUNE ÎN JURUL SFÂNTULUI ALTAR

Momentul central al sărbătorii l-a constituit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, celebrată de Preasfinția Sa dr. Cristian Crișan, înconjurat de preoții concelebranți.
Ierarhul a fost însoțit de la Blaj de pr. dr. Liviu Ursu, vicar judecătoresc. La Sfântul Altar au mai slujit pr. Ioan Iulian Hotico și pr. Petru Felician Vladu, păstorii comunității greco-catolice române din Wiener Neustadt, pr. Ovidiu Ioan Pintea, de la Viena, pr. Vasile Hotico, venit din România, precum și pr. Petru Vladu senior.
Slujirea liturgică a fost întregită de cei doi diaconi, diaconul dr. Gerhard Deimel și diaconul Alin-Ioan Aron, de la Viena. Alături de aceștia, ministranții Petru Teodor Vladu, Alexis Hotico și Luca Hotico au slujit cu seriozitate, discreție și dăruire la Sfântul Altar.
În cadrul aceleiași celebrări, Preasfinția Sa dr. Cristian Crișan i-a înmânat diaconului dr. Gerhard Deimel o diplomă de recunoștință, cu prilejul împlinirii a cinci ani de la hirotonirea sa în Biserica Greco-Catolică Română.
Imaginea ierarhului înconjurat de preoți, diaconi și ministranți a devenit o mărturie vizibilă a unității Bisericii și a legăturilor spirituale care apropie comunitățile românești, dincolo de granițe și distanțe. Într-o lume marcată adesea de grabă și însingurare, Altarul a redevenit centrul în jurul căruia oamenii s-au recunoscut drept frați.
Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost oferite de corul parohiei, dirijat de doamna Maria Tinc. Vocilor corului din Wiener Neustadt li s-au alăturat membri ai corurilor bisericilor românești din Penzing și Kagran, Viena. Prin armonia și frumusețea cântărilor, aceștia au înălțat rugăciunea întregii comunități și au dat celebrării o aleasă solemnitate.
Cântarea bisericească nu a fost doar un acompaniament al slujbei, ci o rugăciune rostită la unison, o punte între Altar și credincioși. Pentru câteva ceasuri, vocile venite din comunități diferite s-au unit într-un singur glas, ca o mărturisire comună de credință și recunoștință.

BINECUVÂNTARE PENTRU COPII, LA ÎNCEPUT DE AN ȘCOLAR

La încheierea Sfintei Liturghii, Preasfinția Sa Cristian Crișan a ținut în mod deosebit să-i binecuvânteze pe copiii prezenți. Apropierea noului an școlar a transformat acest gest într-un moment plin de sensibilitate și speranță.
Ierarhul le-a urat copiilor un an școlar bun, cu bucurie, înțelepciune, putere de muncă, note bune și rezultate cât mai frumoase. În fața Altarului, sub privirile emoționate ale părinților și bunicilor, cei mici au primit binecuvântarea Bisericii pentru drumul lor spre cunoaștere și maturizare.
A fost, poate, una dintre cele mai grăitoare imagini ale zilei: Biserica binecuvântând viitorul prin binecuvântarea copiilor. În glasurile, emoțiile și privirile lor se aflau deopotrivă speranța familiilor și continuitatea unei comunități care dorește să transmită noilor generații credința, limba și valorile moștenite.

UN MOMENT ANIVERSAR DEDICAT PR. VASILE LUȚAI

Bucuria hramului a fost sporită de o frumoasă surpriză pregătită pentru pr. mag. Vasile Luțai, rector, cu prilejul împlinirii vârstei de 76 de ani.
Credincioșii greco-catolici și ortodocși i-au adresat urări de sănătate, bucurie, putere și binecuvântare în continuarea slujirii sale. Momentul a fost primit cu emoție și recunoștință, devenind o mărturie a prețuirii de care se bucură în mijlocul comunității.
În același context, pr. Vasile Luțai l-a felicitat și pe paracliserul Ioan Tinc pentru activitatea sa în cadrul parohiei.
O aniversare trăită în biserică, înconjurat de confrați, credincioși și prieteni, dobândește o lumină aparte: anii nu mai sunt doar o înșiruire de zile, ci devin timp dăruit lui Dumnezeu și oamenilor.

MAICA DOMNULUI, ICOANĂ A SPERANȚEI ȘI A ASCULTĂRII

Nașterea Maicii Domnului este sărbătoarea unui început binecuvântat. Venirea pe lume a celei care avea să-L nască pe Cristos vestește zorii mântuirii și amintește că marile lucrări ale lui Dumnezeu încep adesea în tăcere, prin credință, smerenie, ascultare și încredere.
Sub ocrotirea Maicii Domnului, comunitatea din Wiener Neustadt și-a reafirmat nu doar identitatea confesională, ci și vocația de a rămâne o familie spirituală deschisă, vie și primitoare. Deviza Fericitului Cardinal Iuliu Hossu, „Credința noastră este viața noastră”, capătă pentru românii aflați departe de țară o putere cu totul aparte.

Pentru românii care trăiesc departe de țara natală, biserica nu este numai locul în care se celebrează Sfânta Liturghie. Ea este casă sufletească, școală a credinței, loc al întâlnirii și punte către rădăcini. Aici, limba română se rostește în rugăciune, tradițiile sunt păstrate cu respect, iar copiii descoperă că identitatea se moștenește, dar se și cultivă.
În jurul bisericii se întâlnesc familii, se leagă prietenii și se vindecă doruri. Aici, depărtarea de țară devine mai ușor de purtat, pentru că oamenii regăsesc ceva din lumina casei părintești și din căldura unei comunități care știe să fie aproape.

OASPEȚI DIN MEDIUL DIPLOMATIC ȘI ASOCIATIV

Sărbătoarea s-a bucurat și de prezența unor distinși invitați din mediul diplomatic: doamna Loredana Gamurari, reprezentantă a Ambasadei Republicii Moldova la Viena, și domnul dr. Cristian Nicolae Daniel, consilier diplomatic în cadrul OSCE, la Viena.
Participarea lor a evidențiat legătura firească dintre Biserică, reprezentanțele diplomatice și comunitățile românești din Austria, precum și importanța păstrării identității culturale și spirituale într-un spațiu european caracterizat prin diversitate și dialog.
Au fost prezenți, de asemenea, reprezentanți ai unor asociații culturale româno-austriece, între care ing. Popescu, președintele Asociației „Unirea – Prietenii României din Austria”.
Medici, ingineri și reprezentanți ai altor domenii profesionale, stabiliți în Viena, Linz și în alte localități, s-au alăturat credincioșilor și prietenilor parohiei. Diversitatea celor prezenți a demonstrat că o comunitate trainică se clădește prin contribuția fiecărui om și prin disponibilitatea de a pune darurile personale în slujba binelui comun.

AGAPĂ FRĂȚEASCĂ, MUZICĂ ȘI BUCURIA REVEDERII

După Sfânta Liturghie, sărbătoarea a continuat printr-o bogată agapă frățească. Cei prezenți au fost întâmpinați cu bunătăți alese, pregătite cu grijă, pricepere și generozitate de membrii comunității.
În jurul meselor, solemnitatea celebrării s-a transformat firesc în bucuria dialogului și a revederii. Oameni care nu se mai întâlniseră de mult și-au strâns mâinile, familiile au stat împreună, iar oaspeții au descoperit ospitalitatea românească în forma ei cea mai frumoasă: aceea a inimii deschise.
Atmosfera a fost întregită de programul artistic susținut de îndrăgiții artiști Ludmila și Florin Filimon. Prin cântecele și momentele muzicale oferite, cei doi au adus emoție, voie bună și căldură, transformând după-amiaza într-o adevărată sărbătoare a credinței, muzicii și bucuriei de a fi împreună.
Cântecul românesc a devenit, și de această dată, o punte între generații și între locurile natale și țara de adopție. În glasurile artiștilor s-au regăsit dorul, amintirea, bucuria și frumusețea unui neam care știe să-și poarte tradițiile cu demnitate.

„OMUL SFINȚEȘTE LOCUL”

În spatele unei asemenea sărbători se află multe ore de muncă, o atenție neobosită pentru detalii și o dăruire pe care cei din afară nu o văd întotdeauna. Pregătirea bisericii și a agapei, primirea oaspeților, organizarea programului și grija pentru fiecare participant au fost posibile datorită oamenilor care au oferit, cu discreție, timp, energie și suflet.
Vechiul cuvânt românesc, „Omul sfințește locul”, și-a găsit aici deplina măsură. Un loc devine cu adevărat acasă atunci când este luminat de rugăciune, împodobit prin muncă și însuflețit de bunătatea celor care îl slujesc.
Preoților și diaconilor slujitori, ministranților, paracliserului, corului și dirijoarei sale, organizatorilor, artiștilor, familiilor care au pregătit agapa și tuturor celor care au contribuit la reușita acestei zile li se cuvin aleasă mulțumire și sinceră recunoștință.
Hramul din acest an a arătat, încă o dată, că Parohia Greco-Catolică Română „Nașterea Maicii Domnului” din Wiener Neustadt este mai mult decât un loc în care se celebrează slujbe religioase. Este o familie spirituală, un reper al identității românești și un spațiu al întâlnirii, în care credința unește, tradiția apropie, iar comuniunea dă putere.
A fost o zi în care rugăciunea și cântecul, solemnitatea Sfântului Altar, binecuvântarea copiilor, emoția momentelor de recunoștință și căldura mesei împărtășite s-au completat firesc. O zi care a lăsat în suflete lumină, pace și recunoștință, acele daruri tăcute care nu se risipesc odată cu încheierea sărbătorii, ci sunt purtate mai departe în viața de fiecare zi.

Fie ca Maica Domnului să ocrotească în continuare această parohie, pe slujitorii ei, pe copiii și familiile comunității și pe toți cei care îi trec pragul, dăruindu-le sănătate, pace, înțelepciune și binecuvântare!

Ioan Godja
RTV Unirea Internațional
Wiener Neustadt, 7 septembrie 2026

Vă scriu cu o veste bună: am ajuns la Mamaia! (NR: Duminică seara, 06.09.2026)

Astăzi, în ziua numărul 11, după aproximativ 1.000 de kilometri pedalați și aproape 7.000 de metri diferență pozitivă de nivel, am ajuns în sfârșit la mare.

Când ați scris despre plecarea mea din Maramureș spre Mamaia, drumul era încă în față. Acum pot să vă spun că am reușit să-l duc până la capăt. Au fost 11 zile cu de toate: oboseală, vânt, ploaie, zile grele, dar și foarte multe momente frumoase. Au fost momente în care psihicul a trebuit să ducă mai mult decât picioarele, dar nu m-am oprit.

Așa cum ați scris și voi în articol, după bicicletă urmează cele 24 de ore la Autism24H, unde voi alerga alături de echipa MARAMU pentru copiii cu autism. Pentru mine, aceasta este a patra participare la acest eveniment.

Vreau să vă mulțumesc că ați ales să spuneți povestea mea și să o faceți cunoscută încă de la început. A contat foarte mult pentru mine sprijinul vostru și faptul că povestea a ajuns la oameni.

Vă mulțumesc din suflet că ați fost alături de mine!

Janos Kiss
Seini, Maramureș

Rotaract Sighetu Marmației organizează, joi, 10 septembrie 2026, de la ora 18:00, cea de-a VI-a ediție a Expoziției Foto ROTARACT, un eveniment caritabil care aduce împreună fotografia și implicarea în comunitate.

Evenimentul va avea loc la Hotel Grădina Morii – zona BBQ, unde vor fi expuse peste 50 de lucrări fotografice, realizate de fotografi pasionați din Sighet și din toată țara.

Tablourile vor putea fi achiziționate în cadrul evenimentului  caritabil, iar fondurile strânse vor fi direcționate către pacienții de la Secția de Psihiatrie a Spitalului Municipal Sighetu Marmației și beneficiarii caselor de tip familial din municipiul nostru, pentru achiziționarea de produse de igienă și articole de uz zilnic.

Seara va fi completată de un moment artistic susținut de „Ceterașii de pe Sate”.

Vă așteptăm să descoperiți lucrările expuse, să apreciați frumosul și să facem împreună diferența!
Intrarea este liberă!

Pentru mai multe informații:      
Anamaria Lucean, Președinte Rotaract Sighet 2026-2027, mobil:  0744145657
Ștefana Dunca, PR Rotaract Sighet 2026-2027, mobil: 0752461760
e-mail: [email protected]

Mâine, 8 septembrie 2026 (ora 23:00), este ultima zi în care te poți înscrie la Sighet Run 700.

Dacă îți dorești să iei parte la un eveniment care aduce împreună alergători de toate vârstele și nivelurile de pregătire, acum este momentul. Alege cursa potrivită pentru tine, provoacă un prieten să participe și bucură-te de atmosfera unei competiții speciale. Fie că alergi pentru un nou record sau pentru plăcerea mișcării, fiecare kilometru contează. Nu amâna înscrierea!

Profită de ultima zi disponibilă și rezervă-ți locul la startul Sighet Run 700, AICI.

Salut, Sighet!

În perioada 31 august – 5 septembrie 2026 se desfășoară o campanie arheologică în localitatea Breb, Maramureș, dedicată identificării vechii biserici din Copăciș. Pe plan științific, echipa este îndrumată de muzeograful și arheologul Paul Scrobota de la Muzeul de Istorie Aiud, iar pe plan logistic de arhitect Laura Zaharia din Baia Mare, coordonatoarea Asociației R.O.S.T., alături de muzeograful și arheologul Melania Pohaidac de la Muzeul Maramureșean din Sighetu Marmației, restauratoarea Dumitrița Daniela Filip de la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, muzeograful și arheologul  Horațiu Dorin Groza de la Muzeul de Istorie din Turda și arheologul și cercetătorul Cristian Floca de la Filiala Academiei Române din Timișoara.

Punctul de plecare al cercetării este Biserica Veche din Breb, ridicată în anul 1623. Tradiția locală spune că turnul acesteia ar fi fost adus din Copăciș, sat strămutat în secolul al XVI-lea. Ipoteza este susținută de datarea dendrocronologică a turnului, care indică anii 1529–1530, cu aproape un secol înaintea construcției bisericii, iar diferența de dimensiuni dintre turn și corpul bisericii sugerează că acesta ar putea proveni dintr-o construcție mai veche. Mutarea localnicilor la Breb poate explica și refolosirea unor elemente ale vechilor construcții. Cercetarea a pornit de la identificarea unui cimitir și a continuat prin investigații geofizice. În urmă cu aproximativ doi ani, Cristian Floca și Alexandru Hegyi au realizat o cercetare magnetometrică, ale cărei rezultate au indicat mai multe anomalii. Astfel, a luat amploare proiectul de localizare a vechii biserici din Copăciș.

Campania arheologică a fost posibilă prin colaborarea dintre specialiștii și voluntarii care au sprijinit activitățile desfășurate pe teren. Muzeul Maramureșean, alături de Asociația R.O.S.T. au susținut și au contribuit la organizarea proiectului, iar Cercul de istorie Gemina din cadrul Colegiului Național „Dragoș-Vodă” Sighet a participat prin membrii săi, în calitate de voluntari, coordonați de prof. Marius Voinaghi și prof. Vasile Husar la activitățile de cercetare. Prin implicarea tuturor participanților campania arheologică a putut continua cercetarea și documentarea urmelor vechii biserici din Copăciș.

Mulțumim pentru sprijinul financiar Asociației Valea Verde („Salut, Sighet!”) și Asociației Firul Vieții din Sighetu Marmației.

Cercul de Istorie GEMINA
Colegiul Național „Dragoș-Vodă” (CNDV) Sighet

Studiile de Licență în Filosofie se adresează nu numai celor care se află la început de drum și vor să urmeze o carieră în învățământ, cercetare, administrație și instituții, industrii creative, media sau alte domenii bazate pe gândire critică, comunicare și cultură sau pur și simplu doresc să studieze de plăcere filosofie într-un cadru organizat, ci și celor care se află deja în învățământ, profesori din orice domeniu care doresc să-și adauge și disciplinele socio-umane sau consilierea școlară în portofoliul de discipline pe care să le poată preda.

Reamintim faptul că Educația Socială se predă la toate clasele V-VIII de gimnaziu, Logica și Argumentarea în a IX-a la toate profilele, iar (noutatea) Filosofia se va studia de acum în clasa a XI-a și va fi predată la toate tipurile de licee. Mai mult, la profilurile de filologie și științe sociale se vor preda două ore de Filosofie pe săptămână! Așadar, o creștere semnificativă față de anii anteriori. Iar ca opționale, la alegerea elevilor și a școlii se pot propune mai multe cursuri opționale precum Sociologie, Gândire critică, Etică aplicată, Retorică etc. De asemenea, absolvenții de filosofie sunt așteptați să aplice și pentru orele de Consiliere Școlară.

Așadar, norma din învățământ a profesorilor cu diplomă de Licență în Filosofie va crește substanțial în perioada următoare, astfel că va fi nevoie de profesori pregătiți care să îndeplinească condițiile de predare a tuturor acestor discipline socio-umane. La Filosofia din cadrul Facultății de Litere UTCN din Baia Mare modulul psiho-pedagogic este inclus în programul de studiu, astfel încât nu va fi nevoie să fie urmat separat.

Admiterea la Filosofie Baia Mare din cadrul Facultății de Litere UTCN se face 100% online între 1-4 septembrie pe www.admitereonline.utcluj.ro și se adresează persoanelor doritoare din întreaga țară, nu doar celor din regiune.

Domeniul Filosofie, din cadrul Facultății de Litere a Centrului Universitar Nord din Baia Mare (CUNBM), face parte din mare familie academică a Universității Tehnice din Cluj-Napoca (UTCN), în prezent una dintre cele mai mari și bine cotate instituții superioare de învățământ din România (top 5) , având în structura sa 12 facultăți și 219 specializări (de la domenii tehnice la socio-umane) grupate în două centre universitare: Cluj-Napoca și Baia Mare. Mai multe detalii aflați în linkul despre noi. Programele noastre universitare (licență, masterat, doctorat) sunt acreditate cu „grad de încredere ridicat” (nivelul maxim), potrivit evaluării Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior.

Programul de studii de Filosofie de la Baia Mare este un reper al educației și culturii din Nord-Vestul României, cu absolvenți care activează deja cu succes în diverse domenii : profesori în învățământ, cercetare academică, consiliere filosofică și consiliere școlară, jurnalism, media, instituții culturale și muzeale, industria cărții (scriitori, editori, redactori, librari, traducători), dar și în domeniul resurselor umane, marketing, publicitate/PR, politică, securitate națională, administrație, instituții publice naționale și internaționale. De asemenea, absolvenții de filosofie sunt activi și ca formatori de opinie (influenceri), creatori de conținut și în profesiile din industria creativă, tot mai prezente în societate. Într-o lume în continuă schimbare, dar bazată pe informație, cunoaștere și comunicare, absolvenții de filosofie au calea deschisă spre orice profesie de viitor în care primează inteligența, abilitățile de comunicare, adaptabilitatea și creativitatea.

Mai multe detalii aici: https://filosofiebaiamare.com/admitere/ / înscrierea aici: www.admitereonline.utcluj.ro

Succes tuturor profesorilor și elevilor în noul an școlar!

Facultatea de Litere – domeniul Filosofie

Clubul Sportiv Școlar Sighetu Marmației a făcut cunoscută informația (cu justificată mândrie) că sportivul lor, Kosztelnik Lucas, absolvent al clasei a VII-a a Colegiului Național „Dragoș-Vodă” (CNDV) din Sighet, născut în 2013 și măsurând 188 cm, va face în această toamnă un pas important în cariera sa, urmând să evolueze pentru CB Gran Canaria din Spania!

„De la primele antrenamente și primele meciuri până la această oportunitate extraordinară, în spatele parcursului lui Lucas se află multă muncă, disciplină, pasiune și dorința de a deveni mai bun în fiecare zi. Felicitări, Lucas! Suntem mândri de tine, de progresul tău și de drumul pe care l-ai parcurs până aici. Pentru noi, este o bucurie să vedem că un sportiv crescut la Sighet face un asemenea pas înainte.
În același timp, le mulțumim tuturor celor care au contribuit la parcursul lui Lucas familie, antrenori, colegi și tuturor celor care i-au fost alături, l-au susținut și au crezut în el. Fiecare etapă, fiecare antrenament și fiecare experiență au avut rolul lor în formarea sportivului care este astăzi.” (a transmis CSM Sighet)

Succes, Lucas! Ți se deschid oportunități extraordinare! Viitorul tău depinde de ambiția și munca ta!
Sighetenii sunt mândri de tine!

Salut, Sighet!

Sâmbătă, 29 august 2026, publicul a avut acces (între orele 10:00 – 14:00 ) la Centrul Multifuncțional implementat prin proiectul „Memorialul Victimelor (Sighet)” de către Fundația Academia Civică, proiect care a urmărit dezvoltarea Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței.

Centrul Multifuncțional, situat în strada Gheorghe Șincai nr. 19, este o clădire care a fost reabilitată spectaculos, având interioare generoase, la care s-au păstrat elemente constructive care „conservă” și chiar pun mai mult în evidență o clădire valoroasă a orașului nostru.

Imobilul (aflat în imediata apropiere a fostei închisori politice – azi Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței) „a fost transformat într-un spațiu dedicat educației, cercetării și dialogului cultural, pentru desfășurarea de conferințe, școli de vară, activități de cercetare, programe educaționale și evenimente culturale.”
Clădirea devine parte a ansamblului Memorialului și suntem siguri că va avea – prin echipa care-l va administra – un rol pro_activ în viața culturală a orașului nostru.

Am trecut și eu sâmbătă pe la Centrul Multifuncțional unde am avut o discuție informală cu d-na dr. Andrea Dobeș, muzeograf șef la Memorial și cu un reprezentant al constructorului,  obținând detalii suplimentare despre derularea acestui proiect (din punct de vedere tehnic) dar și despre beneficiile potențiale pentru comunitatea sigheteană.
Și nu în ultimul rând, m-a surprins plăcut expoziția de fotografie semnată de Linzenbold Szabolcs, fotograf și membru al echipei Memorialului, expoziție care este doar primul pas din seria evenimentelor care vor fi găzduite cu generozitate de Centrul Multifuncțional – Memorialul Victimelor Sighet.
Nota bene: este un proiect „oferit” comunității în anul… SIGHET 700!

Felicitări celor care și-au adus aportul la dezvoltarea și finalizarea acestui proiect, succes în continuare și… la cât mai multe activități/ evenimente pentru creșterea vizibilității orașului nostru.

Text & foto: Ion Mariș

Sâmbătă la Sighetu Marmației, ca în fiecare an la 29 august, a avut loc la Muzeul Memorial întâlnirea supraviețuitorilor și urmașilor „lotului Vișovan”, tinerii din Maramureș arestați în 1948, elevi și studenți, trecuți cu toții prin ani mulți de temniță comunistă. Anul acesta se împlinesc 78 ani de la momentul încarcerării lor în sinistra închisoare din Sighet, la 29 august 1948 (de unde au fost ulterior duși la Cluj pentru proces și apoi repartizați la închisorile de executare a pedepselor – Pitești, Târgșor, Gherla, Canal, Aiud…).

Prezent sâmbătă la Memorial, ultimul supraviețuitor al „lotului Vișovan”, domnul profesor Nistor Man (13 ani în temnițele comuniste) a ținut un discurs la sfârșitul Sfintei Liturghii greco-catolice, celebrate jos pe celular de grupul de preoți și tineri de la Zalău și Oradea, aflați în pelerinaj la Sighet (a 26-a ediție !), într-o atmosferă emoționantă, fiind ascultat cu mult respect și aplaudat de preoții și tinerii prezenți. Din motive de sănătate evidente domnul Nistor Man (97 ani) nu a putut urca la etajul doi în celula 74 (celula unde fuseseră „cazați” în iarna ’48 -’49) pentru momentul de rugăciune tradițional, celebrat pentru cei deja plecați la Domnul, condus de părintele Marius Vișovan.

Liturghia a fost prezidată de episcopul greco-catolic de Oradea, PS Virgil Bercea, care  apoi a urcat în celula 74 pentru un scurt moment de meditație în locul de jertfă al tinerilor sigheteni și în celula 44 în care au pătimit episcopii martiri.

În afara domnului Nistor Man mai sunt în viață 2 deținuți politici anticomuniști din Maramureșul istoric, domnii Ioan Pop Arvinte (Timișoara) și Aurel Vlad (București ), tot elevi ai Liceului „Dragoș-Vodă” în acea perioadă dar arestați cu un an mai târziu, în 1949.

preot prof. Marius Vișovan

Vineri, 28 august 2026, au început lucrările celei de-a X-a ediții a reuniunii anuale de lucru și instruire cu tema „Strategii privind îmbunătățirea performanțelor administrațiilor publice locale și intensificarea cooperării transfrontaliere – Ucraina – Republica Moldova”, organizată de Uniunea Ucrainenilor din România, în perioada 27-30 august 2026. Evenimentul, dedicat consolidării capacității instituționale a administrației publice locale și dezvoltării cooperării transfrontaliere, reunește în acest an peste 200 de reprezentanți din cele trei țări și constituie o platformă importantă pentru dialog, schimb de experiență și dezvoltare comunitară transfrontalieră.

În alocuțiunea susţinută în deschiderea oficială a evenimentului, am subliniat încrederea tot mai mare în puterea mobilizatoare a parteneriatelor pe care le facilităm în cadrul acestor reuniuni. De-a lungul întregii sale activități, Uniunea Ucrainenilor din România a avut ca priorități dezvoltarea capacității administrative la nivelul comunităților noastre și consolidarea cooperării dintre administrațiile publice locale din România, Ucraina și Republica Moldova. Aceste demersuri produc rezultate concrete, de la atragerea de fonduri pentru investiții, până la dezvoltarea și implementarea unor proiecte locale. Zecile de acorduri semnate la ediția anterioară au reprezentat un veritabil punct de plecare pentru elaborarea unor proiecte cu beneficii reciproce, care vor aduce milioane de euro în comunitățile implicate. Continuăm acest proces și în acest an, prin facilitarea și semnarea de noi parteneriate.

Totodată, am evidențiat faptul că, prin facilitarea unor colaborări durabile, Uniunea Ucrainenilor din România contribuie, în mod concret, la consolidarea relațiilor de parteneriat strategic ale României cu Ucraina și Republica Moldova, precum și la cooperarea dezvoltată în cadrul inițiativei trilaterale. Am transmis convingerea că relațiile dintre țările noastre se bazează, în mod concret, pe legăturile tot mai strânse dintre administrațiile publice locale. În acest sens, reuniunile organizate de Uniunea Ucrainenilor din România creează o platformă solidă și sustenabilă pentru cooperare, dialog și inițierea unor proiecte comune.

Am subliniat importanța acestor reuniuni pentru susținerea parcursului european al statelor vecine. Astfel de evenimente contribuie, în mod concret, la apropierea Ucrainei și Republicii Moldova de Uniunea Europeană, oferind comunităților locale din aceste țări posibilitatea de a înțelege mai bine mecanismele administrației publice europene, arhitectura instituțională, valorile Uniunii Europene și modul de funcționare a comunităților europene. În acest fel, contribuim la conturarea unei agende corecte și realiste de așteptări privind integrarea europeană, iar interacțiunea directă cu experții în domeniul fondurilor europene poate genera noi propuneri de proiecte pentru dezvoltarea sustenabilă a comunităților.

Nu în ultimul rând, am arătat că, prin aceste demersuri, contribuim la consolidarea relațiilor dintre parlamentele și guvernele de la București și Kiev, a căror evoluție calitativă este deja evidentă.

Un moment important al reuniunii l-a constituit semnarea a 12 acorduri de colaborare între autorități publice locale din județele Maramureș, Satu Mare, Timiș şi Suceava, din România, și autorități publice locale din regiunile Cernăuți și Zakarpattia, din Ucraina. Noile parteneriate creează cadrul pentru dezvoltarea unor proiecte comune și pentru consolidarea cooperării directe dintre comunitățile de ambele parţi ale frontierei, inclusiv în vederea accesării finanțărilor europene. Sesiunea de semnare a acordurilor a fost urmată de dezbateri tematice dedicate cooperării instituționale și atragerii finanțărilor europene, eticii, transparenței și digitalizării în administrația publică, reprezentării minorităților naționale și implicării cetățenilor în procesul decizional local, precum și valorificării patrimoniului cultural ucrainean, ca resursă pentru dezvoltarea durabilă.

Am convingerea că timpul petrecut la această reuniune va fi valorificat cât mai eficient pentru identificarea și dezvoltarea unor noi proiecte, pentru consolidarea capacității de dialog și cooperare dintre țările noastre și pentru construirea unor parteneriate europene puternice și durabile.

Nicolae-Miroslav PETREȚCHI

Finalul verii vine cu un număr dublu al revistei de cultură „Nord Literar”. Un număr consistent, cu nume relevante ale literaturii române și, totodată, o ofertă la lectură de calitate. Cititorii ne pot găsi în chioșcurile de ziare din Baia Mare, precum și în Librăriile Cărturești din întreaga țară.

„Ce-aș alege să salvez dintr-o bibliotecă în flăcări?” – se întreabă Irina Petraș în eseul „Cărți și vremuri”.

În editorialul „Între liniște și neliniște”, Dana Buzura-Gagniuc prezintă „Caietele FestLit Cluj 2026. Memorie culturală vs Amnezie culturală”.

O amplă cronică literară despre volumul Feliciei Mich, „Spații de margine în literatura română. Simbolistică și tipologie”, este realizată de Gheorghe Glodeanu.

În volumul „Horia Bădescu. Existență și creație”, Mircea Popa aduce la zi informațiile despre viața și preocupările culturale ale acestuia, după cum observă Delia Muntean.

Daniela Sitar-Tăut propune un interviu cu poetul și traducătorul Valery Dvoinikov, care a vizitat de curând Maramureșul.

Poetul clujean Ion Cristofor este prezent la pagina „Orfeu”, iar alături de el este parodia lui Lucian Perța.

Două pagini de poezie se pot regăsi în acest număr, cu versuri din creația poeților Camelia Radulian, Marilena B. Matei, Marin Mârza, Mihaela Meravei, Mihai Victor Afilom, Florina Juncu, Octavian Mihalcea și Mihaela Ungureanu, precum și o pagină de proză din creația lui Leo Butnaru.

Gheorghe Pârja evocă două personalități cu care și-a încrucișat drumurile în poezie și-n Maramureș: poetul Gheorghe Pituț și Vasile Deac-Moșu’.

„Empatia nu a dispărut, dar suferă” – spune Laura Poantă în eseul „Empatia de gradul Z sau despre suprasaturația emoțională”.

„Când uiți, înseamnă că n-ai înțeles” afirma Varujan Vosganian în cuvântul său din cadrul Simpozionului „Memorie culturală vs Amnezie culturală”, desfășurat în cadrul celei de-a 13-a ediții a FestLit Cluj. Întregul discurs poate fi citit în paginile revistei.

Mihaela Albu propune la „Cuvinte din exil” o temă incitantă: „Dorul – factor declanșator al literaturii”.

De curând, a apărut volumul lui Dan Anghelescu „Exilul versus Utopia. Reflecții în sijul unei Est/Etici a uitării”. Iulian Cătălui realizează o amplă prezentare a cărții.

Multe și consistente recenzii în acest număr al revistei: Mircea Popa prezintă volumul „Magnum Diarium Academicum Septentrionis” al lui Teodor Ardelean; Sandu Frunză vorbește despre „Comunicarea prin limbaj poetic. Strategii semiotice de persuasiune”, scrisă de Shanti Nilaya; Raluca Hășmășan face o incursiune în poezia Marilenei Apostu din volumul „Poeme leoparde”; Constantin Marafet zăbovește asupra cărții „Jurnalul albastrului de Voroneț” de Nicole Sere; Gavril Ciuban se apleacă asupra poeziei lui Daniel Marian din proaspătul volum „Tablou periodic al sentimentelor”; Flaviu Mihali dezleagă simbolistica poeziei din „miresele lui sigmund” de Henrieta Mirela Artimon; Victor Constantin Măruțoiu scrie despre poezia Iosefinei Schirger din „Iureșuri”; Nicolae Scheianu – despre sonetele Gabrielei Botici; Lucian Gruia propune o analiză a volumului lui Mircea Cucu „Poezii erotice pentru oameni simpli, nemuritori”, iar Dana Buzura-Gagniuc prezintă „Scrisorile lui Grigore Țiplea către soția sa Maria” cuprinse într-un volum îngrijit de Laurențiu Batin.

Într-un amplu eseu, Dorin Ștef îi trece în revistă pe oamenii de cultură din Maramureș care l-au cunoscut pe Nichita Stănescu.

Eseul „Robert Musil și criza adevărului” de Viorel Igna poate fi citit în acest număr.

Cititorii pot zăbovi asupra reportajului propus de Ana-Cristina Irian „Parcul bucureștean Titan (I. O. R.) ca loc al memoriei, non-loc și arhivă afectivă” și asupra celui semnat de Dana Buzura-Gagniuc „La pas prin țară, pe urmele a zece mari scriitori români”.

În pagina dedicată autorilor străini, Horia Bădescu vine cu traduceri din lirica lui Jean-Luc Wauthier.

Poemul lunii aparține lui Ion Pop, iar ilustrarea numărului este asigurată de Liviu Popovici și cuprinde imagini de la cea de-a 32-a ediție a Festivalului de Teatru „Atelier”.

Comunicat de presă