Irlandezul Peter Hurley „arde” pentru Maramureș – Focul viu (recenzie, Delia Pop)

Delia PopScoasă recent de sub tipar „Focul viu” este o broșură bilingvă cu 68 de pagini care cuprinde călătoria de șapte ani a lui Peter Hurley către cultura tradițională a României. Tipărită în două mii de exemplare, va fi disponibilă și online în curând!

Peter Hurley utilizează sintagma ”foc viu” pentru a defini acel spirit autentic românesc care a dat naștere culturii populare a satului tradițional maramureșean, arhetip al satului primordial, „o matrice vie a obârșiilor culturii Europei”. (P.Hurley-FOCUL VIU, pag.6)

În prima parte a broșurii, se dezvăluie prin cuvinte și imagini conceptul de ”foc fiu”, mesaje de conștientizare a faptului că flacăra acestuia abia mai pâlpâie: „Și dacă se va stinge azi în vremea noastră de strajă (…) va fi pentru că am renunțat să ne pese.”(FOCUL VIU, pag.15), dar și îndemnuri de a iubi și cunoaște cultura tradițională pentru a descoperi valori autentice profunde.

A doua parte a broșurii cuprinde: o sinteză cu descrieri și fotografii ale celor 7 ediții ale Festivalului Drumul Lung spre Cimitirul Vesel, Raportul financiar, Scrisoarea deschisă a lui Peter Hurley în care prezintă cum a luat naștere Festivalul Drumul Lung Spre Cimitirul Vesel, cum l-a menținut în viață, care au fost pragurile și provocările pe care a trebuit să le depășească în cei 7 ani, precum și prezentarea propunerilor legate de ediția a 8-a a Festivalului Drumul Lung spre Cimitirul Vesel.

În ultima parte a broșurii, Peter Hurley prezintă propria sa viziune de salvare economică a satului tradițional, oferind soluții pentru valorificarea produselor agro-alimentare și artizanale ale sătenilor. În acest sens propune două direcții strategice și crearea unui Fond de Investiție Rurală pentru Încurajarea Cooperării în Economia Locală=FIRICEL.

”Scopul FIRICEL este încurajarea cooperării între producătorii din mediul rural și sprijinirea acestora în accesarea fondurilor disponibile pentru dezvoltare de inițiative antreprenoriale, în special PNDR.”(FOCUL VIU, pag 64)

Broșura s-a realizat pentru a face cunoscute conceptele și activitățile din cadrul proiectelor inițiate de Peter Hurley, pentru a aduce lumină în chestiunile legate de sursele de finanțare ale proiectelor sale, dar mai ales ca bază de discuție pentru viitoarele colaborări.

Broșurile vor fi distribuite către instituțiile și către persoanele cu care am colaborat anul trecut și nu numai: primării, școli, parohii, oameni de afaceri etc, dar, vor putea fi și cumpărate la conferințele organizate de Peter Hurley astfel:
Sighet – 9 februarie 2017, ora 17.00, Sala Transist Primărie
Baia Mare – 16 februarie, ora 17.30, Aula Centru Universitar Nord
Cluj Napoca – 2 martie 2017, ora 18:00, Aula FSEGA UBB

Mulțumiri Loredanei Ionescu, lui  Florin Olingheru pentru răbdare și colaborarea minunată în ceea ce privește designul, mulțumim” Și Eu” pentru fotografia de copertă, mulțumim Tipografia Aska Grafika, mulțumim Ion Gurgu! Mulțumim tuturor celor ce și-au adus aportul pentru realizarea acestei publicații. Cu recunoștință!

Delia Pop- membru al echipei de management al Festivalului Drumul Lung spre Cimitirul Vesel (începand cu anul 2014)




Sighet – Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului [VIDEO]

„Pentru cei morți şi pentru cei vii, noi să depunem mărturie” (Elie Wiesel) este și genericul simpozionului desfășurat azi, 27 ianuarie, la Casa Memorială Elie Wiesel din Sighetu-Marmației (Muzeul Culturii Evreiești din Maramureș), unde sighetenii au comemorat dispariția a peste zece mii dintre concetățenii lor.

În urma unei rezoluţii adoptate de Organizaţia Naţiunilor Unite, 27 ianuarie este Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

Au prezentat: David Liebermann (președintele Comunității Evreilor din Sighet), Gheorghe Todinca (directorul Muzeului Maramureșean), Alin Pralea (muzeograf), Alina Marincean (muzeograf). Evenimentul a fost organizat de către Muzeul Maramureșean în colaborare cu Comunitatea Evreilor din Sighet.

Filmare: dr. Sorin Markus




De Ziua Unirii, la Sighet avem un Cui !

CuiCu câteva luni în urmă eram cu toții martorii unei mici găuri pe strada pietonală la care se tot lucra de zor aproape zi de zi. Ce să fie oare? Obișnuiți cu atâtea lucrări de reparație, de schimbare a conductelor de pe timpul verii, am trecut ignorând noua groapă.

Astăzi în schimb, trecătorii au putut vedea un „monument” să-i zicem, la începutul pietonalei. Un „cui” destul de înalt la baza căruia e scris frumos: „Deoarece se spune că aici se agață harta în cui, ei bine, acesta este cuiul cu pricina.” Trecătorii s-au oprit nedumeriți privind noutatea, iar unii s-au întrebat amuzați: „oare se face o horă în jurul cuiului?”

Probabil că acest cui, fiind poziționat pe pietonală, va mai atrage noi turiști. Așteptăm pe rețelele de socializare selfie-uri la cui, iar mai pe la vară, mirese pozându-se cu un cui după nuntă.

Noi să fim sănătoși, că încet le-om duce pe toate ce stau să vină!

Apropo, ca să ajungeți la cui, nu uitați să alegeți trotuarele principale. Pe restul, vă puțeți deplasa cu patinele. Profitați de gheață, cât încă mai este !

Diana Apopi




Mica Unire -158 de ani de la Unirea Principatelor Române

Afis UnireCentrul Cultural Sighet și Muzeul Maramureșean organizează miercuri, 25 ianuarie, o serie de evenimente dedicate împlinirii a 158 de ani de la Unirea Principatelor Române: de la ora 11.00 la Liceul Tehnologic Forestier, iar de la ora 12.00 la Liceul Tehnologic Marmația.

Vor avea loc expuneri : „Unitate şi continuitate în istoria românilor” (prezintă: prof. Gheorghe Todinca, directorul Muzeului Maramureşan); „Hora Unirii – scurt istoric” (prezintă: prof.dr. Dorel Todea); recital folk (prof. Cheorghe Şteţca).

 




Je me révolte, donc je suis (autor, Crina Voinaghi)

crina-voinaghi2Un fel de «marş ». Depinde cine.
(De ce ies oamenii în stradă)

Zeci de mii de români au ieşit azi în stradă. În Bucureşti, Cluj, Timişoara, Iaşi, în cam toate oraşele mari din ţară dar şi la Londra, Paris, Milano ori Copenhaga. Ei protestează împotriva amnistiei şi graţierii. Unii cred că sunt nişte marionete, că totul e politic, că nu are nimic de-a face cu bunul simţ şi cu dorinţa omului simplu de a nu fi prostit pe faţă.

Şi eu sunt acolo. Sunt în stradă, cu ei, virtual, cu miile de oameni lângă care nu pot fi real pentru că în oraşul meu e linişte. Şi înţeleg, nu mă supăr, e un oraş mic, cu oameni cuminţi. Dar eu aş vrea să fiu cu totul acolo, m-aş teleporta dacă aş putea, aş face o pancartă mare de tot şi aş scrie şi eu pe ea ceva care să-mi confirme « Je me révolte, donc je suis» a lui Camus, o revoltă pe care o consider de bun simţ și bună creştere. Remarci de genul « Ce treabă avem noi, ei oricum fac ce vor. », « Sunt hoţi iar noi suntem oameni simpli, nu avem putere», «Nu-i chiar aşa de rău, nu ai citit cu atenţie tot textul ordonanţei » şi « ……………… » ca şi cum am locui în Elveţia şi am mânca cea mai buna ciocolată, îmi dau frisoane. Ca să nu mai spun de altele gen « lovitură de stat », «bani şi instigare în stradă » ….

Aş fi acolo pentru Colectiv, pentru Bamboo, pentru oamenii simpli care nu ştiu cât e exact 200.000 de lei, pentru oameni care lucrează pe brânci un an ca să-şi permită un concediu de 7 zile şi se întreabă cât ar trebui să muncească să-și permită unul de 14, pentru dreptul meu de a nu fi prostit indiferent ce am votat. M-aş duce din punctul A până în punctul B cu cei care ar fi toţi prietenii mei indiferent de vârsta lor, preocupări, postul de televiziune preferat sau partidul preferat. Pentru copiii noştri care să nu trebuiască să întrebe la intrarea într-un club «Aveți aviz de funcționare ?» Pentru ţara mea în care vreau să trăiesc şi eu, să muncesc cinstit, să nu fiu iertat dacă fur, dacă fac abuz în serviciu sau dacă sunt corupt. Pentru dreptul meu de a vorbi şi de a gândi liber.

Autor, Crina Voinaghi

sursă foto: Attila Biro




Simulare Bacalaureat-în atenția elevilor de clasa a XI-a!

Ministerul Educației a publicat modele de subiecte la Limba și Literatura Română, clasa a XI-a, pentru simularea Examenului Național de Bacalaureat din acest an. Se dorește schimbarea structurii subiectelor, în așa fel încât, să se pună accent pe creativitatea, logica și capacitatea de analiză a elevilor și nu pe învățarea mecanică.

Cei interesați pot găsi modelele și alte precizări legate de examenul de Bacalaureat AICI.

 

sursă foto: internet

 




Mircea Cărtărescu, laureat al Premiului Naţional de Poezie „Mihai Eminescu”, pentru Opera Omnia

Mircea Cărtărescu a fost desemnat duminică, 15 ianuarie 2017, câştigător al celei de-a XXVI-a ediţii a Premiului Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” pentru Opera Omnia, premiu acordat în fiecare an la Botoşani.

A fost nominalizat şi anii trecuţi, în 2014 şi 2015, iar în 2016 a refuzat nominalizarea. Pentru ediţia din acest an au mai fost nominalizaţi poeţii Ovidiu Genaru, Ioan Moldovan, Aurel Pantea, Marta Petreu, Cassian Maria Spiridon, Liviu Ioan Stoiciu şi Lucian Vasiliu. Câştigătorul va intra în posesia sumei de 30.000 de lei, dar şi a titlului de cetăţean de onoare al Botoşaniului. Preşedintele juriului a fost Nicolae Manolescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România iar gala de decernare a marelui premiu s-a desfăşurat pe scena Cinematografului Unirea din Botoşani.

Acceptarea premiului a stârnit reacţii diverse în lumea virtuală deoarece de acest premiu se leagă scandalul din 2015 când a fost desemnat câştigător craioveanul Gabriel Chifu, vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor din România în detrimentul lui Mircea Cărtărescu, nominalizat şi el. Peste 30 de scriitori au contestat acordarea premiului lui Gabriel Chifu şi au cerut demisia lui Nicolae Manolescu, preşedinte al juriului şi al Uniunii Scriitorilor din România. Anul acesta s-a vorbit chiar de „o abdicare morală” din partea autorului „Solenoidului” dar nu au fost contestate meritele lui ca scriitor cât conjunctura în care a acceptat acest premiu. Mircea Cărtărescu a declarat că „un premiu este sfinţit, ca să spunem aşa, de lista celor care l-au luat de-a lungul anilor”.

Autor, Crina Voinaghi

sursă foto: www.libertatea.ro




La Sighet, vremea colindelor s-a încheiat [VIDEO]

Vremea colindelor s-a încheiat, mai „bătrânește”, la Sighet, duminică, 15 ianuarie, cu Festivalul Internațional de Colinde, Datini și Obiceiuri de Iarnă la Ucraineni, ajuns la cea de a XXIV-a ediție. Numeroase grupuri de colindători din România și Ucraina au participat la paradă pe străzile din municipiu și-apoi au oferit un spectacol plin de culoare la Sala „George Enescu” a Școlii de  Muzică, concertul de colinde fiind susținut în fața unui public numeros.

 

Filmare: Timur Chiș




Festivalul Internațional de Colinde, Datini și Obiceiuri de Iarnă la Ucraineni, Sighet, 2017

afis-festival-colindePROGRAMUL FESTIVALULUI INTERNAȚIONAL DE COLINDE, DATINI ȘI OBICEIURI DE IARNĂ LA UCRAINENI, EDIȚIA A XXIV-A, SIGHETU MARMAȚIEI, 15.01.2017

Duminică, 15. 01. 2017

1000 – 1130     – Sf. Liturghie la Biserica Ortodoxă Ucraineană din Sighet;

1130 – 1200   – formarea coloanei;

1200 – 1230   – parada grupurilor de colindători prin centrul orașului până la Școala    de Arte ,,George Enescu”;

1300 – 1330­   – deschiderea festivă a Concertului de Colinde şi Urări de Anul Nou la Școala  de Arte ,,George       Enescu”;

1330 – 1600    –Școala  de Arte ,,George Enescu” – Concertul de Colinde prezentat de grupurile de colindători.

 




Aici sunt banii dumneavoastră!

Deseori, atunci când cineva, o organizaţie sau o instituţie începe un act de caritate ce presupune strângere de bani, rareori după finalizare se mai ştie exact cât s-a strâns şi, mai ales, ce s-a întâmplat cu banii. Sub sloganul ce funcţionează deja ca şi salutul de „bună dimineaţa”, la noi în ţară, „unde sunt banii noştri?!”, venim cu un răspuns. Un răspuns precis pentru o acţiune precisă. Ştim unde sunt banii celor care i-au donat în cadrul proiectului districtual al clubului Rotaract Sighet, derulat în 27 decembrie 2016, „O cană de Fericire”. De restul banilor, nu ştim nimic. Vă spunem doar că, la finalul zilei s-au pus deoparte 3.000 de lei. Banii au fost donaţi printr-un contract de sponsorizare, Asociaţiei Gyne Care care s-a ocupat de lucrările de renovare a trei bai din secţia de Obstetrică-Ginecologie din cadrul Spitalului Municipal Sighet .

Drept dovadă, banii dumneavoastră au fost folosiţi de această dată, cu cap. Vă reamintim că în data de 27 decembrie, clubul Rotaract Sighet a invitat comunitatea la „O cană de Fericire”, proiect aflat la a doua ediţie anul trecut, în Sighet. Banii strânşi au fost folosiţi în proiectul „Prietenii Spitalului”, finalizându-se lucrările de renovare a celor trei băi. Proiectul a fost derulat în parteneriat cu cele două cluburi Rotary din Sighet.
”Banii nu sunt singurul răspuns, dar fac diferenţa !” –Barack Obama

Autor, Diana Mariana Apopi




Ora(r) fix la C. N. „Dragoș Vodă”?

Pe adresa redacției noastre a sosit următorul mesaj pe care îl facem public, ținând cont de conotațiile „practice”.

Au trecut sărbătorile și cu ele și vacanța de iarnă mult așteptată de elevi. Sâmbătă, începeam cu toții să ne pregătim psihic pentru ultima sută de metri din primul semestru, care pe unii îi așteaptă cu teze și teste „de final de an”. Ultimul miracol de Crăciun a fost duminică dimineața când toata lumea anunța una dintre puținele decizii luate cu cap, suspendarea cursurilor în data de 9 și 10 ianuarie, din cauza temperaturilor scăzute. Dar, am avut parte și de o surpriză, nu chiar așa plăcută. O nouă modificare a orarului la Colegiul Național „Dragoș Vodă” (a câta oare din septembrie?!). Ce surpriză!

Orarul liceului este în continuă schimbare de la începutul semestrului și, din câte am înțeles, acesta este „generat” de un soft. Ultimul orar a rămas stabil pentru o perioadă destul de lungă de timp, și elevii erau adaptați deja la un ritm al orelor. Înțelegem. Modificările au fost necesare, dar schimbările sunt radicale. Am discutat cu prieteni, colegi de-ai mei, care au aceeași reacție: „Şi acum ce facem?”. „Norocoșii” au prins câte 5 ore de informatică în aceeași zi, 3 ore de fizică sau chimie, una după alta.

Schimbarea orarului are un efect mult mai mare decât pare dar, la sănătatea mintală a elevilor, cine se mai gândește? Suntem obișnuiți, după cum am spus mai sus, cu același orar de două luni. E un program după care îți planifici majoritatea timpului liber, activitățile extra-școlare etc. Omul este făcut să se adapteze, e adevărat, trebuie să facem față provocărilor și să ne confruntăm cu toate problemele vieții, dar fiecare schimbare în viața noastră aduce mai mult sau mai puțin stres, lăsând la o parte faptul că mai nou școala, în realitate, este o „mașină de stres” .

Se întâmplă multe nedreptăți, dar cine suntem noi să vorbim despre ele? Noi trebuie să ne vedem de cărțile noastre și să lăsăm oamenii mai „mari” să ne conducă. În speranța că această poveste cu orarul se va remedia, doresc tuturor elevilor spor și succes în continuare la școală!

A. S. Kontra (elev model)

sursă foto: internet

 




Maramureș- cursuri suspendate luni și marți (9 și 10 ianuarie)

Conform datelor oficiale publicate duminică, 8 ianuarie 2017, pe site-ul www.edu.ro, din cauza condițiilor meteo nefavorabile şi a condiţiilor de transport și deplasare ale copiilor, nici în unitățile de învățământ (grădiniţe, şcoli şi licee) din județul Maramureș nu se vor ține cursuri luni, 9 ianuarie și marți, 10 ianuarie 2017. Dacă nu vor exista alte „surprize” meteo, școala se reia miercuri.

Cursurile vor fi suspendate și în județele: Brăila, Vaslui, Dolj, Suceava, Giurgiu, Teleorman, Botoșani, Buzău, Ilfov, Ialomița, Călărași, Constanța, Vrancea, Tulcea și Municipiul București.

UPDATE situație cursuri școlare suspendate (data raportării: 8 ianuarie, ora 16:00)

Nici în județele: Bacău, Olt, Iași, Neamț, Timiș, Galați nu se vor ține cursuri luni și marți.

 

sursă foto: internet




O carte despre meşteşugurile tradiţionale din Maramureşul contemporan

mestesuguri-traditionale-in-tara-maramuresului2Miercuri, 11 ianuarie, va fi lansată lucrarea „Meşteşuguri tradiţionale din Ţara Maramureşului”, apărută la editura Proema din Baia Mare, rodul unui proiect demarat încă în 2010 de fotograful Radu Lazar şi de Teofil Ivanciuc, autorul textului.

Rezultatul demersului credem că reprezintă una dintre cele mai variate descrieri ale meşteşugurilor practicate în regiune. Iată un fragment din introducere: „În Ţara Maramureşului activează în prezent circa 6-700 de meșteri populari, care stăpânesc zeci de meșteșuguri. Conform unei clasificări ce include 83 de ocupaţii, apreciem că azi, aici se practică 63 de meşteşuguri şi ocupaţii populare, lucrarea noastră descriind, mai pe larg, sau succint, jumătate dintre acestea”.
Capitolele cărţii, bogat şi superb ilustrate alb-negru, sunt: prelucrarea lemnului, îmbrăcămintea și textilele de interior, instalațiile tehnice tradiționale, crucile funerare, „clopul” maramureșean, olăritul, măștile ritualice, confecționarea opincilor, cojocăritul, coșuri și alte împletituri, fierăritul, cununile de mireasă şi podoabele, dogăritul, confecționarea draniței, prelucrarea cânepii şi producerea spetelor. La final sunt amintite mai pe scurt alte ocupaţii şi meserii populare, precum: vânătoarea şi pescuitul cu metode tradiţionale, culesul plantelor din natură, agricultura, creşterea animalelor, pomicultura, prelucrarea fructelor (prin uscare, distilare etc.), apicultura, pietrăritul, sobăritul (şi confecţionarea cuptoarelor), iconăritul, confecţionarea de instrumente muzicale şi lăutăria.
Diferenţa majoră între cartea aceasta şi celelalte lucrări de gen, este dată în primul rând de faptul că unele ocupaţii nu au mai constituit anterior obiectul cercetării. Apoi, nu au fost uitate minorităţile etnice, costumul popular sau spectaculoasa cunună de mireasă ucraineană beneficiind de atenţia meritată. În fine, fiecare meşteşug a fost descris într-un mod realist, rod al cercetărilor recente de teren, nu atât la timpul trecut (precum o fac majoritatea lucrărilor realizate „în birou”), cât mai ales la momentul prezent, aşa cum se derulează azi, sub ochii noştri.

Autor, Teofil Ivanciuc