CNDV-iștii… mari fani BOOVIE și-n vacanță (autor, Gabriela MICH)

Joi, 21 iulie 2022, festivalul- concurs internațional de book-trailere Boovie a continuat în… Sala Transist a Primăriei Sighetu Marmației.

Boovie este un festival-concurs de book-trailere (organizat de Colegiul Național Pedagogic „Spiru Haret” Focșani – profesor Carmen Ion – și Asociația Grow Up Project Focșani) care oferă participanților o formă de instruire bazată pe dezvoltare personală și mijloace nonformale: citire, actorie, scriere creativă, montare-editare video, cinematografie. Scopul acestuia este motivarea elevilor de gimnaziu și liceu să citească în mod conștient prin realizarea unui book-trailer care să surprindă esența unor romane reprezentative pentru viața adolescentului din toate timpurile și din toate zonele lumii. Cultivarea interesului pentru lectură, dezvoltarea empatiei și a capacității de lucru în echipă, crearea unei viziuni multiculturale sunt câteva dintre obiectivele acestui festival. Cuprinzând diferite categorii în funcție de vârstă (Boovie kids, Boovie Junior, Boovie, Boovie+, Extro-Boovie, Trailerul de buzunar), Boovie provoacă elevii să realizeze de la zero un trailer pentru una dintre cărțile propuse la secțiunea la care s-au înscris. Ajuns la a șaptea ediție (15-17 iulie 2022) și găzduind an după an sute de tineri, Boovie a devenit un adevărat fenomen și o oportunitate de neratat.

Într-un cadru atât de primitor și prietenos, munca celor 5 echipe sighetene (chiar singurele din întreg Maramureșul!), toate de la Colegiul Național „Dragoș-Vodă” din Sighet, a fost apreciată și răsplătită de primarul municipiului Sighetu-Marmației, avocat Vasile Moldovan. Întâlnirea a debutat cu un mesaj de încurajare din partea acestuia care i-a motivat pe elevi ca în anii următori să își dorească mai mult și mai mult. Doamna profesor Brîndușa Oanță (coordonatoare a echipelor Boovie – Clubul Nordic Destinat Vizionarilor și AxA – din ultimele trei ediții) a amintit câtă muncă se află în spatele acestui festival, iar reprezentanții echipelor, mai timizi sau mai îndrăzneți, au realizat retrospectiva activității lor: minusurile, plusurile, momente amuzante sau cele în care căutau puțin roz în negrul din fața lor, lecțiile învățate, dar, în special, dorința de a continua această aventură. Doar datorită lor magia Boovie nu se va pierde niciodată.

Punctul culminant al întâlnirii a fost marcat de vizionarea book-trailerelor. Cum le-aș descrie? Profesionalism, dedicare, muncă, echipă, idei, creativitate, pasiune și un munte de ambiție. Iar la ce minunății au ieșit din mâinile acestor elevi, sunt absolut convinsă că acest munte de ambiție e îndeajuns pentru multe alte participări la Boovie, dar și pentru schimbarea întregii lumi (de ce nu?).

La final, curajul elevilor de a participa la un concurs atât de mare a fost răsplătit simbolic cu diplome. Elevii sigheteni au puterea să fie mereu pe podium! Iar susținerea noastră – a celor mici și a celor mai mari deopotrivă – nu poate decât să le dea mai multă încredere.

Mulțumiri speciale Primăriei Sighetu-Marmației, conducerii Colegiului Național „Dragoș-Vodă”, Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței, Muzeului Satului Maramureșean, absolventului CNDV-ist Cosmin Spătaru (pentru coloana sonoră originală a echipei AxA) și nu numai, pentru susținere și disponibilitate!

Felicitări tuturor echipelor! Știu că nu v-a fost ușor, însă mai știu că nici nu ați vrea să vă fie ușor! Ați învățat atât de multe așa că următoarele ediții Boovie, dar și viitoarele provocări o să vă găsească gata de luptă! De trei ani CNDV e mereu pe podium! Felicitări, AxA pentru binemeritatul premiu II pentru trailerul cărții „Cel care mă așteaptă, de Parinoush Saniee (echipă alcătuită din elevii: Vouciuc Vasile Gabriel, Giurgi Nicoleta, Rătușanu Ana Maria, Pontoș Silviu Andrei, Duma Sonia, Burcuș Carolina, Bococi Daria, Hotea Bogdan, Hotea Dragoș, Colopelnic Nicola, Pașca Larisa, prof. coordonator Brîndușa Oanță; trei dintre membrii acestei echipe: Silviu Andrei Pontoș, Carolina Burcuș și Sonia Duma au fost selectați și au făcut parte din redacția publicației festivalului, BOOVEREPORT), Panterele pentru Mențiune la aceeași secțiune, „Cel care mă așteaptă”, de Parinoush Saniee (echipă alcătuită din elevii: Roman Bianca, Herbil Delia, Herbil Anastasia, Moldovan Paul, Dubec Alexandru, Muntean Gabriela, Ardelean Casian, Biroveți Maria, Danci Patricia, Petreuș Diana, Simion Denis, prof. coordonator Simona Nodiș), Avengers (membri: Adreca Crina, Moiș Raluca, Tupiță Ionela, Bota Tudor, Filimon Larisa, Pop Razvan, Furtos Patricia, Coman Alexandra, prof. coordonator Emilia Pop), On the Same Page (aflată la a doua participare la Festivalulul Boovie, alătuită din: Jer Daria, Iura Alexandra, Plopișan Paul, Urbanovici Sebastian, Drăguș Ionuț, Alexandru Drăguș, Țiplea Denisa, Godja Cristiana, Ilary Bizău, Debora Grigor, Bianca Balazs, prof. coordonator Valeria Rus) și Agapys (alcătuită din elevii: Onița Gloria, Dunca Lidia, Ilea Mara, Dunca Rafael, Oros Dominic, Boldiszar Filip, Dobra Daria, Melissa Kraus, Brenner Alisa, Brenner Paula, Corneștean Camelia, coordonator, profesor-consilier școlar, Ileana Dunca).

Voi, cei care încă ezitați, luați-i ca și exemplu! Iar dacă nu credeți că Boovie poate schimba vieți, rugați-i să vă povestească despre ce a însemnat pentru ei această experiență. Au atâta drag în privire, le zboară atâtea noi idei prin minte și sunt atât de mândri când spun despre Boovie. Pentru că, da, Boovie nu e doar un concurs, Boovie e Home for 7 Years. Iar Sighetul de abia îl așteaptă pe al 8-lea!

Autor, Gariela MICH
Ambasador BOOVIE

FOTO: Mirela Buftea Nemeș

***

N.r.: Puteți viziona (și vota!) book-trailerele celor 5 echipe la următoarele linkuri:
AxA: https://youtu.be/illI4QpjJis
Panterele: https://youtu.be/3kvSd8Q2iXo
On the same page: https://youtu.be/9tqUDFyzyGY
Avengers: https://www.youtube.com/watch?v=y2onjF0JXU4
Agapys: https://youtu.be/0gamhrH-Lko




Am trecut și eu pe la… Palatul Sighetului! (Ion Mariș)

Duminică, 10 iulie 2022, în jurul orei 12:00, a avut loc rebotezarea Palatului Cultural – Pastoral Sfântul Iosif Mărturisitorul (fostul Palat Cultural din Sighet), după lucrările de reabilitare/ restaurare care au dus la „schimbarea la față” a impunătorului imobil.
Am văzut multă lume și multe oficialități care și-au dorit să fie prezente la acest eveniment semnificativ din istoria contemporană a Sighetului. Unii, probabil, pentru o mai bună și cucernică… vizibilitate.
Am privit în/spre Palat cu nostalgie!… Din Palat am „plecat” spre Poezie. În anii 1977, 1978, am participat și eu, elev fiind, la Festivalul (numit pe atunci) „Laude-să Omul și Țara”, azi cunoscut și-n afara țării ca… Festivalul Internațional de Poezie de la Sighet. Festivalul Internațional de Poezie, după zeci de ediții desfășurate în Palat, va sărbători anul acesta 50 de ani de existență! Semicentenarul se va sărbători – probabil – la mai modestul și laicul Centru Cultural (da, acolo, lângă Piața de alimente, unde se vând și țigări ucrainene ieftine).

Spre Palat m-am îndeptat când am revenit acasă (stagiar fiind) și-am participat la evenimente culturale interesante, acolo am întâlnit/ cunoscut, îmi amintesc, pentru prima dată, oameni faini (Gheorghe Chivu, Ioan Ardeleanu Pruncu, Echim Vancea, Ducu Bertzi, Ștefan Hrușcă, Marin Slujeru, Mihai Dăncuș, Florentin Năsui, Johnny Popescu, Iosif Beres, Mihai Tomoiagă, chiar și Grigore Holdiș etc etc). Au activat acolo poeți, pictori, muzicieni, artiști și o mulțime de alte personalități ale Sighetului care iubeau – chiar și înainte de anul 1989 – cultura „permisă” în condiții nu tocmai prielnice, într-o Românie „strâns unită în jurul tovarășilor”.
Am remarcat că, din păcate, din prezentarea istoricului Palatului (la intrare) lipsește menționarea acelor „imprescriptibile” succese ale instituțiilor pe care le-a găzduit Palatul într-o epocă imperfect… securizată.
Viața culturală la Palat a continuat – neliniar – pe noile paliere democratice după anii 90 ai secolului trecut… iar pe la debutul secolului XXI Palatului i s-a schimbat destinația și…

„Dând Cezarului ce-i al Cezarului” trebuie să recunoaștem că finanțarea din Fondul European de Dezvoltare Regională (Programul Operațional Regional 2014 – 2020) cu aproape patru milioane și jumătate de euro, a adus schimbări benefice imobilului, noile „haine” dându-i o altă alură și atractivitate. M-a bucurat mult faptul că interiorul emană – și acum – cultură iar sălile renovate, luminoase, primitoare, adăpostesc și rodul creativității artiștilor sigheteni. Făcând abstracție de omisiunile inevitabile, mi-a făcut o deosebită plăcere să admir – pe simezele diferitelor încăperi – numeroase lucrări ale pictorului Traian Bilțiu – Dăncuș (expoziția omagială), să văd creațiile și urmele vizibile pe care le lasă Ioan Pop – Vereta, Ioan Marchiș (Arheus), Dorel Cordoș, Ioan Borlean, Ioan Munteanu, Andrei Năsui etc (de ce au lipsit alte nume, nu știu!), să admir icoanele vechi, cărțile bisericești rare, exponatele din colecția etnografică a Muzeului Maramureșean și, mai ales, mi-a atras atenția expoziția cu mesajul „Artă și Solidaritate” (propusă de părintele Ioan Ardelean), mesaj care poate fi extins la nivelul comunităților (inclusiv cea sigheteană) sub sigla „CULTURĂ și SOLIDARITATE”.
Dacă și Palatul va rămâne permanent „deschis” culturii, evitându-se simpatiile și antipatiile „lumești”, dacă și zona laică va putea propune activități/ evenimente/ proiecte „strict” culturale, revenirea emblematicului așezământ sighetean în circuitul firesc nu ne poate aduce decât bucurii și sustenabilitate… urbană.

„Strâns legată de năpasta platitudinii și a vorbirii standardizate aflăm urgia rămânerii în urmă, a zăbovirii în trecute vremi, adică a predicilor care uită că se adresează unor contemporani, iar nu unor credincioși de acum câteva decenii or veacuri, de nu și milenii. […]
Ca atare nimeni, în numele unui creștinism greșit înțeles, bigot ori din rea credință, interpretat ori cu nepricepere asimilat, nu ne poate contesta dreptul la libertate, la cunoaștere, la fericire […] (Nicolae Steinhardt – Monahul Nicolae Delarohia, DĂRUIND VEI DOBÎNDI, Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului, Baia Mare, 1992, pag. 243 și 260)

Doamne, ajută-ne pe drumul PCR (Pace și Cultură în România)!

Foto & text: Ion Mariș




Un proiect de succes Erasmus+, marca CNDV Sighet!

Sâmbătă, 9 iulie 2022, s-a încheiat mobilitatea elevilor și profesorilor de la Colegiul Național „Dragoș-Vodă” din Sighet, implicați în proiectul Erasmus+, KA1 – Learning Mobility of Individuals KA102 – VET- „Primul pas în cariera ta IT” (Project Identification or Contract Number 2019-1-RO01-KA102-062584). Proiectul, în valoare inițială de 156.880 euro, având ca domeniu informatica, a fost inițiat, propus și câștigat de către regretatul director al CNDV Sighet, prof. dr. Vasile Mih.

În perioada 15 mai 2022 – 9 iulie 2022, patru fluxuri a câte 14 elevi (în total 56 de elevi din clasele a X-a și a XI-a de la profilul matematică-informatică) însoțiți de 8 profesori, au încheiat cu succes stagiul de pregătire practică de 60 de ore asigurat de Firma Win Innovación din provincia Andaluzia, oraș Cordoba, Spania. Partener de proiect a fost Europroyectos Erasmus Plus reprezentată de dl. Mihai Laurențiu Livadaru. CNDV-iștii (elevi și profesori) nu doar că și-au îmbunătățit cunoștințele de robotică (programare augmentată, pagini web și jocuri video), dar au și cunoscut și vizitat locuri și obiective de interes (Granada, Sevilla, Malaga etc.), beneficiind de o experiență care marchează o nouă etapă de „expansiune” europeană.

Până la finalul lunii iulie 2022, se va desfășura etapa de analiză și diseminare a activităților care au avut loc pe durata derulării acestui proiect, iar produsul final va consta în realizarea unui site de către elevii CNDV-iști implicați în proiect. Site-ul va conține secvențe de lecții, realizarea unor teme și micro-proiecte etc., atât în limba română cât și în limba engleză, utile în procesul instructiv-educativ care vor constitui o bibliotecă virtuală ce va putea fi utilizată atât de către elevi cât și de către cadrele didactice.

Echipa de implementare a proiectului etalon pentru CNDV Sighet este formată din prof. Cornelia Hotea – manager proiect/ responsabil cu managementul calității, prof. Crina Marilena Voinaghi – responsabil monitorizare, prof. Andrea Burcuș – responsabil de specialitate, ec. Delia Ulici – responsabil financiar, Andreea Florina Manole – persoană contact/ responsabil cu formarea profesională, prof. Oana Kosztelnik – responsabil cu pregătirea lingvistică și culturală, prof. Brîndușa Oanță – responsabil cu diseminarea.

„Sperăm să obținem acreditarea pe proiecte Erasmus+, astfel ca elevii CNDV-iști să beneficieze de experiențe deosebite în fiecare an de acum încolo. Este cunoscută performanța colegiului nostru în această disciplină-informatica, rezultatele olimpiadelor și a concursurilor de profil, programare – robotică – multimedia – pagini web – elaborarea de softuri (utilitare sau educaționale) de-a lungul anilor, situează colegiul în topul clasamentelor. Dacă luăm în considerare numărul mare de absolvenți ai CNDV, absolvenți ce fac carieră în domeniul informaticii atunci putem fi mândri că suntem o școală de elită. Suntem deciși să muncim și mai mult, să perseverăm, să depășim și să învingem toate obstacolele” este convingerea managerului de proiect, prof. Cornelia Hotea.

Detalii suplimentare despre proiectul Erasmus+ „Primul pas în cariera ta IT”, găsiți AICI și AICI.

Brîndușa OANȚA




Prezența Partidului Alianța Pentru Patrie la Sighet s-a… oficializat!

Joi, 07 iulie 2022, într-o locație discretă din Sighet, a avut loc „botezul” cu public al organizației locale a partidului – nu demult înființat – condus la nivel național de Liviu Dragnea: Alianța Pentru Patrie. Deși a fost o după amiază călduroasă, peste o sută de persoane (am observat foarte mulți tineri!) au fost prezente la oficializarea organizației locale a noii… alianțe.

La organizația locală sigheteană a fost numit (până la viitoarele alegeri) președinte dr. Vasile Ștefanca, fost consilier local (în actualul mandat), ales pe listele PSD, dar care, în urmă cu câteva luni, a demisionat atât din partidul pentru care a candidat cât și din CL. Într-un discurs rostit cu sesizabilă emoție dr. Vasile Ștefanca a promis să lucreze pentru sigheteni, să fie un om de echipă și ne-a informat că a recepționat aproape 100 de adeziuni la noua formațiune politică, din partea unor sigheteni încrezători în noua „rețetă” politică.

Validarea președintelui APP numit la Sighet a fost confirmată de dl. Călin Matei (fost consilier județean, fost vicepreședinte și președinte al CJ Maramureș, fost deputat și președinte PSD Baia Mare), actualmente președintele organizației județene APP. De altfel, din discursul d-lui Călin Matei, am reținut creditul special de care se bucură dr. Ștefanca din partea conducătorilor APP, motiv pentru care acesta deține și funcția de președinte executiv la nivel județean.
Au fost invitați să se adreseze publicului prezent la întâlnirea APP d-nii Mihai Podașcu și Emil Kosztelnik.

Alianța Pentru Patrie la Sighet a pornit cu multă căldură (externă mai ales dar și internă), într-o zi luminoasă de vară dar și cu intenții „luminoase” pentru Sighet; să sperăm că nu vor exista – nici măcar „accidental” – umbre care să tulbure liniștea… politică. Și nici „liniștea” noastră!

Succes noii formațiuni politice în activitățile/ proiectele pe care le va iniția/ implementa în folosul… comunității!

 

Foto & text: Ion Mariș

Disclaimer: La evenimentul mai sus menționat am fost invitat, reprezentant al presei. Fără niciun dubiu (nesilit de nimeni): rămân în continuare doar ONG – ist! 🙂




Semn de carte: „Pănura de halube și țesături ornamentale din lână din subzona Mara – Cosău”

„Pănura de halube și țesături ornamentale din lână din subzona Mara – Cosău” (Editura Valea Verde, Grafică & tipar – Aska Grafika, Sighet, 2022), este cel de-al patrulea volum al autoarelor Maria ȘERBA, Ileana ȘANDOR și Măriuca VERDEȘ care apare la Editura Valea Verde din Sighet după precedentele apariții „Cămeșa de sărbători” (2016), „Cămeșa de gheme” (2018), și „Cămeșa din subzona Mara – Cosău” (2021).

Felicitări și… la cât mai multe „revelații” etnofolclorice!

Salut, Sighet!




„Și atunci oamenii devin păsări”… la Sighet!

În perioada 4-8 iulie 2022, studenții Facultății de Teatru de la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale” București participă la Școala de vară de la Memorialul Sighet, cu performance-ul „Și atunci oamenii devin păsări”.
În cadrul Școlii de vară, studenții vor participa la conferințe susținute de scriitori, de artiști și de profesori ai UNATC, Universității București, Universității Babeș-Bolyai, Universității de Vest.

În zilele de 4, 5 și 7 iulie 2022, studenții Facultății de Teatru ai UNATC vor oferi conferențiarilor și publicului vizitator al muzeului o experiență aparte prin performance-ul „Și atunci oamenii devin păsări”, care va avea loc în tot penitenciarul. Acest proiect este rezultatul colaborării dintre secțiile de Teatrologie, Regie, Scenografie și Actorie ale Facultății de Teatru, fiind dedicat rememorării poveștilor celor care au fost victimele regimului comunist.

Comunicat de presă
Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței Sighet

 

Școala de Vară de la Memorialul Sighet este parte a proiectului FUSI –  Festival of unSettled Ideas, un proiect co-finanţat de Uniunea Europeană prin programul Europa pentru Cetăţeni.

Proiectul este derulat prin parteneriatul a patru organizaţii din România și Polonia: Freedom House (partener principal), Fundaţia Academia Civică – Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei (România), Fundacja Krzyzowa Dla Porozumienia Europejskiego (Polonia) şi Instytut Pawla Wlodkowica (Polonia).

 

Agenda Școlii de Vară de la Memorialul Sighet
04 – 08 iulie 2022

Luni, 4 iulie 2022

Orele 17:15-17:45 – Deschiderea oficială a Școlii de Vară Ana Blandiana, Cristina Guseth, Liviu Lucaci
Orele 17:45-18:45 – Conferință: „Artă și memorie” – Liviu Lucaci
Ora 18:45 – Instalație performativă „Și atunci oamenii devin păsări”, realizată de studenții U.N.A.T.C. „I.L. Caragiale”, „Coordonator prof. univ. dr. Ana Maria Nistor

Marți, 5 iulie 2022

Orele 9:30-11:00 – Conferință: „Poate poezia salva lumea?” – Ana Blandiana
Orele 11:30-13:00 – Conferință: „De la represiunea preventivă la teroarea pe cote. Comunismul și societatea românească” – Virgiliu Țârău
Ora 17:30 – Instalație performativă „Și atunci oamenii devin păsări” realizată de studenții U.N.A.T.C. „I.L. Caragiale”, Coordonator prof. univ. dr. Ana Maria Nistor
Ora 21:00 – Proiecție film (regia Nicolae Mărgineanu)

Miercuri, 6 iulie 2022

Orele 9:30-11:00 – Conferință „Actorul azi” – Oana Pellea
Orele 11:30-13:00 – Conferință „Fenomenul „frontieriștilor”. Date, fapte, reconstituiri” – Brîndușa Armanca
Ora 16:00 / 17:00 / 18:00 / 19:00 – Instalația performativă „Dușmance ale poporului”, realizată de UNATC I. L. Caragiale în parteneriat cu Memorialul Sighet, după extrase din memoriile Aniței Nandriș Cudla, Lenei Constante, Adrianei Georgescu și Oanei Orlea
Actrițe: Valentina Boldurescu, Anastasia Dade, Catinca Hanțiu, Georgiana Ionescu, Iulia Lupașcu, studente anul II Actorie. Profesori coordonatori: Bogdana Darie, Raluca Diță, Marius Gîlea, Ștefana Samfira
Regizoare: Andreea Drăgan,Tania Drăghici, Lorena Hristu, Larisa Popa, studente anul II Regie Teatru. Profesori coordonatori Radu Apostol, Răsvana Cernat
Dramaturge: Maria Drăgoi, Diana Mănăilă, Iulia Mirică, Paula Rusu, studente anul II master Scriere dramatică. Profesor coordonator Mihaela Michailov

Joi, 7 iulie 2022

Orele 9.30-11.00 – Conferință: „Războiul Rusiei contra Ucrainei: cauze, desfășurare, consecințe”, Armand Goșu
Orele 11:30-13:00 – Conferință: „Rusia și Europa, o istorie complicată” – Liviu Țîrău
Orele 16:00-17:30 – Conferință: „Despre insuportabila povară a memoriei. Teroarea dictaturilor asupra sașilor. Memoria – ca strategie de supraviețuire” – Ruxandra Hurezean
Ora 18:00 – Instalație performativă „Și atunci oamenii devin păsări” realizată de studenții U.N.A.T.C. „I.L. Caragiale”, Coordonator prof. univ. dr. Ana Maria Nistor

Vineri, 8 iulie 2022

Orele 9:30-10:30 – Concluziile Școlii de Vară




Tabără de Vară la Sighet: „Vacanţă în tinda bisericii”!

În perioada 18-22 iulie, 2022, Parohia Ortodoxă „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” din Sighetu Marmaţiei organizează TABĂRA DE VARĂ „Vacanţă în tinda bisericii”, adresată copiilor şi adolescenţilor cu vârste cuprinse între 7 şi 14 ani.
Jocurile creative, activităţile sportive şi de prim ajutor, ateliere de pictură şi abilităţi practice, proiecţiile de film – toate vor fi coordonate şi supravegheate de voluntari, cadre didactice şi persoane calificate pe fiecare domeniu.

Înscrieri şi informaţii suplimentare la Catedrala Ortodoxă Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil Sighetu Marmaţiei.

Comunicat de presă

 

Foto: Ion Mariș




Educația maramureșeană „favorizează”… performanța! (autor, Brîndușa Oanță)

Oficial, elevii și profesorii sunt în vacanță! Înainte ca „actorii” din segmentul educațional să se bucure de vacanța de vară, mai aruncăm o privire apreciativă peste rezultatele obținute de elevii maramureșeni la Olimpiadele Naționale de Limba Română și Limba Latină. Este normal să evidențiem performanța și să-i (re)aducem în lumina „reflectoarelor” pe cei mai valoroși elevi.

În anul școlar 2021 – 2022, spre satisfacția noastră, avem  un grup important de tineri care s-a impus la nivel național:

NECHITA ALEXANDRA (clasa a VIII-a), de la Colegiul Național „Vasile Lucaciu”, din Baia Mare, Premiul I la Olimpiada de limba și literatura română (Târgoviște) – profesor coordonator/însoțitor, Ghita Florentina;
PINTEA FLAVIA (clasa a V-a), de la Colegiul Național „Vasile Lucaciu”, din Baia Mare, Mențiune la Olimpiada de limba și literatura română (Târgoviște) – profesor coordonator/însoțitor Ghita Florentina;
BORCUTI OANA (clasa a XII-a), de la Colegiul Național „Gheorghe Șincai”, Baia Mare, Premiu Special la Olimpiada de lectură „Lectura ca abilitate de viață” (București) – profesor coordonator Anca Minodora Costin Hendea; profesor însoțitor Onțiu Corina;
RUSU RAISA MARIA (clasa a VII-a), de la Școala Gimnazială „Dimitrie Cantemir” din Baia Mare, Premiul I la Concursul Național „Ionel Teodoreanu” (Iași), profesor coordonator, Roatiș Florina; profesor însoțitor, Malinetescu Ileana;
MINAILA FILIP ALEXANDRU (clasa a V-a), de la Colegiul Național „Gheorghe Șincai” din Baia Mare, Premiu special la Concursul Național „Ionel Teodoreanu” (Iași), profesor coordonator, Marchiș Alexandra; prof. însoțitor, Malinetescu Ileana;
RAD MAYA SOFIA (clasa a VI-a), de la Școala Profesională nr. 1 Vișeu de Sus, Premiu special la Olimpiada de limba și literatura română-minorități (Brăila) – profesor coordonator, Iusco Ilișca, prof. însoțitor, Hendre Elena;
VASILE GABRIEL VOUCIUC (clasa a XI-a), de la Colegiul Național „Dragoș-Vodă”, Sighetu Marmației, Mențiune și medalia de argint la Olimpiada de limba latină (Târgu Jiu), profesor coordonator, Brîndușa Oanța; prof. însoțitor, Fărcaș Alina. De asemenea, elevul Vasile Gabriel Vouciuc a participat și la preselecția internațională a Olimpiadei Internaționale Certamen Ciceronianum Arpinas, organizată on-line în 26 februarie 2022, de Institutul de Studii Clasice „Marcus Tullius Cicero” din Arpino, Italia;
PORAV NICOLAE (clasa a IX-a), de la Școala Gimnazială „Petre Dulfu” din Baia Mare, Mențiune și medalia de argint la Olimpiada de limba latină (Târgu Jiu) – profesor coordonator, Voinea Lucian; prof. însoțitor, Fărcaș Alina.

La etapa națională a Olimpiadei Interdisciplinare de Limba și literatura română și religie „Cultură și spiritualitate românească” (Suceava) s-au remarcat următorii elevi:
DUMITREAN NURIA (clasa a V-a), de la Școala Gimnazială „Dimitrie Cantemir” din Baia Mare, Mențiune – profesori coordonatori, Tămaș Rodica și Macovei Ana;
GOGA ISIDOR AUGUSTIN (clasa a VI-a), de la Școala Gimnazială „Nichita Stănescu”, Baia Mare, Premiu special – profesori coordonatori, Surduc Lucia și Miskolczi Mariana;
PINTESCU ȘTEFANA (clasa a VII-a), de la Colegiul Național „Gheorghe Șincai” din Baia Mare, Premiu special – profesor coordonator, Popan Anca.

Un punct de vedere oficial am primit și de la dl. inspector școlar pentru limba română, prof. dr. Adrian Sabău: „Rezultatele sunt consecința efortului elevilor și colegilor noștri, dar și a unei evaluări obiective în etapele județene ale concursurilor și olimpiadelor școlare. Așadar, îi felicit în primul rând pe minunații noștri elevi, apoi pe profesorii care i-au pregătit, dar și pe colegii alături de care am organizat la nivel județean competițiile școlare din acest an.”

Toți elevii care s-au remarcat în anul școlar recent încheiat, cei care au avut un parcurs cu rezultate onorabile, toți cei care au muncit și nu au făcut rabat la educație, alături de corpul profesoral maramureșean merită felicitările noastre! Ne dorim, pentru noul an școlar 2022 – 2023, ca învățământul din județul nostru să continue seria de rezultate deosebite… pentru că ne-am obișnuit cu performanța!

Și nu în ultimul rând… vacanță deosebită tuturor!

Brîndușa OANȚA




In Memoriam Ștefan Petreuș (03.03.1940 – 25.06.2022)

Ștefan Petreuș s-a născut la 03 martie1940, în satul Glod, comuna Strâmtura, Maramureș, fiind cu patru ani mai mare decât fratele său Ion (25.08.1945 – 22.06.2002), alături de care a format celebrul cuplu – păstrător al tradițiilor populare maramureșene – Frații Petreuș. În familie au fost patru frați, Ștefan, Ion, Ioana și Pătru. Pasiunea pentru folclor și cântat a moștenit-o de la tatăl lor, Pătru Petreuș – Codrea, „ceteraș” și constructor de viori. Ștefan Petreuș a început să cânte la vioară din fragedă copilărie. Nici nu împlinise bine 6 ani și interpreta „după ureche”, 2-3 melodii. În 1966 a fost angajat în orchestra de muzică populară a Ansamblului „Maramureșul” din Baia Mare, iar în anul următor, 1967, s-a angajat și fratele său, Ion.

Cu binecunoscutul ansamblu băimărean, dar și cu alte formații artistice profesioniste și de amatori, frații Ion și Ștefan Petreuș, au cântat în numeroase localități din țară și din alte țări (Bulgaria, Iugoslavia, Belgia, Olanda, Egipt, Sudan, Italia, Moldova, China etc.), cântecele lor răsunând pe toate meridianele lumii, fiind cuprinse în tezaurul folcloric românesc.
Au debutat în radio și în televiziune în anul 1968, iar primul disc l-au înregistrat în 1969 -1970. Din discografia Fraților Petreuș amintim: Asta-i hore bătrânească, Cât îi Gutinu de sus, Mândruță de pe Mara, Mărie oșanca me, Așa beau oamenii buni, etc.

În ultimii ani, după decesul fratelui Ion, Ștefan Petreuș a cântat alături de fiul său Andrei.

Ștefan Petreuș a decedat Sâmbătă, 25 iunie 2022, la Baia Mare.

Ceremonia de înmormântare va avea loc Luni, 27 iunie 2022, la Glod, de la ora 12:00.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!
Condoleanțe familiei îndurerate!

Salut, Sighet!

Foto: Ion Mariș




Voluntariat sighetean de nota zece! (Monica Bud)

„Singuri, putem face atât de puțin. Împreună, putem face atât de multe.” (Helen Keller)

Atunci când te gândești la motivele pentru care merită să practici o activitate de voluntariat, e bine să știi că nu este vorba doar despre impactul pe care îl ai asupra vieții celorlalți și comunității, ci și asupra parcursului tău personal și profesional. Voluntariatul este o lume care îți poate aduce nenumărate motive de bucurie, atunci când te aștepți mai puțin.

Duminică, 19 iunie 2022, a avut loc cea de-a 13-a ediție a Sărbătorii Voluntariatului, eveniment organizat de Asociația Frați Minori Capucini – Sighet, eveniment care marchează munca depusă, timpul oferit și iubirea necondiționată față de aproapele nostru.
„Nu putem să avem pretenţia ca lucrurile să se rezolve de la sine, sau ca autorităţile să fie atât de eficiente încât să rezolve toate problemele lumii fără ajutor. Singurul mod de a te asigura că se lucrează la soluţii pentru cauza care te preocupă e să îţi sufleci mânecile şi să te implici personal. La finalul zilei, vei adormi cu gândul că ai contribuit la soluţionarea unei probleme care afectează mii de oamenii.”

Cu aceste gânduri am deschis marea sărbătoare. Alături de noi, pe scenă au urcat și au luat cuvântul fiecare dintre asociațiile care și-au adus și își aduc aportul în comunitatea sigheteană. Dintre ele enumerăm: Asociația Suntem vocea lor, Asociația Szmisz, Asociația S.O.S Bambini, Asociația Ajutorul Maltez, Asociația Cunoaște, nu Discrimina, și Asociația Caritas Greco – Catolic Sighetu Marmației și nu în ultimul rând Asociația Frați Minori Capucini – organizatorul evenimentului.

Parcul a fost „înconjurat” de o serie de jocuri atractive copiilor, pregătite de către voluntarii din cadrul Grupului Speranța… tinerii talentați de la Școala Populară de Artă, Clubul copiilor, clase de elevi din Ucraina-Solotvino, ne-au încântat cu momentele lor deosebite.

Ce frumoasă poate fi o zi atunci când bunătatea o atinge!

Monica BUD




Schengen-ul legumelor (Horia Picu)

Autorităţile centrale (subliniere necesară, pentru că de cele locale am tot vorbit) tânjesc după Spaţiul Schengen ṣi fac din atingerea acestui obiectiv subiect fundamental de promisiuni electorale.

Pe http://www.schengen.mai.gov.ro/index02.htm am găsit câteva date despre zona după care oftează politicienii români.

– Sunt 26 de ţări în Spaţiul Schengen, la care se adaugă 4 ţări (Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein) care nu sunt membre ale renumitei colectivităţi a UE din care facem ṣi noi parte activă, fiind întotdeauna de acord cu tot ce vor celelalte 25 (din U.E. plus Schengen).

– Bulgaria, Cipru, Croaţia ṣi România (ordine alfabetică, să nu vă gândiţi la alt criteriu de enumerare!) sunt pe dinafară de Schengen. Deocamdată.

Avantajele aderării:
– te duci pe unde vrei în ţările astea, nu dai nimănui socoteală la graniţe, pentru că nu mai există graniţe, poţi sta în altă ţară ca turist trei luni sau poţi lucra acolo. Toată tărăṣenia este să ai un card de Identity sau Passport valabile.

– mărfurile ṣi capitalurile circulă liber.

Dezavantajele aderării:
– Răufăcătorii ar avea un spaţiu mai mare de manevră ṣi unde s-ar putea ascunde. Ştiţi cum se spune: „azi aici, mâine-n Focṣani″… ṣi zicala poate depăṣi spaţiul carpato-dunărean.
– „posibilitatea creşterii criminalităţii. Odată cu eliminarea controalelor la frontieră ar putea creşte pericolele pentru securitatea internă″.

H.P. Oricum din România pleacă cine vrea ṣi când vrea. Sunt unii pe „lista de aṣteptare″ a justiţiei care o tulesc de n-au nicio treabă, apoi autorităţile îi dau în urmărire generală.

Condiţiile aderării (sursa: https://www.ionescu-asociatii.ro):
-„țările trebuie să își asume responsabilitatea pentru controlul frontierelor externe ale Uniunii Europene;
-acestea trebuie să aplice un set comun de norme Schengen, cum ar fi controlul frontierelor terestre, maritime și aeriene, precum și emiterea de vize Schengen;
-pentru a asigura un nivel ridicat de securitate în spațiul Schengen, statele trebuie să coopereze cu agențiile de aplicare a legii din alte țări Schengen și să opereze Sistemul de Informații Schengen (SIS)″.

Toate acestea fiind zise, urmează vestea bună pentru românii din politica centrală ṣi pentru visătorii la Spaţiul Schengen.

România a făcut paṣi mari spre lumea mult visată! Azi am văzut în rafturi ceapă românească din Olanda. Mai exact, conform etichetei de prezentare, ceapă- produs românesc – cu originea în Olanda.
E tare asta, nu? Singura explicaţie ar fi că seminţele olandeze rodesc mai bine în solul fertil al patriei. Dar seminţele româneṣti de ceapă ce-au păţit? Eu văd cepe la piaţă de la producătorii autohtoni. Ceapa românească n-are loc în supermagazinele cetăţii? Sau a noastră o fi toată pe la Utrecht, pe la Amsterdam, sau pe la Volendam și Marken (două sate olandeze, găsite de Google când l-am „întrebat″)?
Răspunsul nu-l vom ṣti poate niciodată. Ne consolăm în schimb cu constatarea deplinei armonii între seminţele olandeze de ceapă ṣi solul fertil al patriei, atât cât mai e (o bună parte fiind deja la export) .
Olanda e ţara care se opune cel mai tare integrării României în Spaţiul Schengen. Pare-se că ţara noastră trebuie să parcurgă niṣte paṣi, pe regnuri. Deocamdată, cu regnul vegetal s-a rezolvat!

Până la aderare, eu abia aṣtept roṣiile alea imperfecte ca formă, dar minunate ca gust rodite din pământul Maramureṣului, din seminţe româneṣti!

Horia Picu




In Memoriam prof. univ. dr. habil. Nicolae Popovici (03.12.1965 – 02.06.2022)

A plecat spre Veșnicie, joi, 2 iunie 2022, o personalitate de prestigiu a matematicii românești, un om de mare caracter și noblețe morală, una dintre somitățile intelectuale născute și formate în orașul nostru: prof. univ. dr. habil. Nicolae Popovici.

S-a născut la Sighetu Marmației în 3 decembrie 1965; absolvent al Liceului „Dragoș – Vodă” (1984) și a Facultății de Matematică și Informatică a Universității „Babeș – Bolyai” din Cluj (1988). Între anii 1988 – 1990 a fost profesor de matematică la Liceul industrial nr. 2 din Sighet.

La Universitatea „Babeș – Bolyai” din Cluj – Napoca își va desfășura întreaga sa activitate științifică, parcurgând toate treptele ierarhiei universitare: asistent (1990), lector (1994), conferențiar (2008), profesor abilitat (2016), fiind martorul evoluției facultății de-a lungul a peste trei decenii marcate de prefaceri profunde. Între anii 1996 – 2000 a ocupat funcția de Cancelar al facultății.

Principalele titluri științifice obținute și lucrările aferente:
B.S. (Bachelor of Science) Matematică: Iunie 1988, Universitatea „Babeş – Bolyai, Cluj-Napoca cu disertația: „Optimizare Pareto”; îndrumători prof. univ. dr. Ioan Maruşciac și prof. univ. dr. Ioan Muntean.
Ph.D. (doctorat) Matematică: Iunie 1995; University of Limoges (France) cu lucrarea „Contribution à l’optimisation vectorielle”; îndrumător – consultant Prof. univ. dr. Michel Théra.
Habil. (abilitare) Matematică: Martie 2016, Universitatea „Babeş – Bolyai”, Cluj-Napoca; titlul lucrării: „The role of generalized convexity in vector optimization and related variational problems”.

Domeniul principal de cercetare: Optimizare scalară și vectorială – Analiză convexă.

A fost distins cu Premiul „Spiru Haret” al Academiei Române în Științe Matematice (premiul pentru anul 2005 acordat în anul 2007).

„Nicolae Popovici a fost un profesor iubit, prețuit și respectat, un om al dialogului, al discernământului. Receptiv, onest și loial, cu o minte analitică, dascălul Popovici a format discipoli și a transmis generațiilor de studenți iubirea față de această materie „anostă” numită matematica, învățându-i totodată că demnitatea nu se negociază.” (UBB Cluj – Napoca)

A publicat numeroase cărți, monografii, articole în reviste de prestigiu, comunicări la conferințe internaționale și seminarii de cercetare.

Și noi sighetenii, colegi, prieteni și cunoscuți îl însoțim pe calea veșniciei cu rugăciunile și respectul nostru!
Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Salut, Sighet!




Lumea păpușilor – povești nemuritoare (Mariana Bălan)

Pasiunea pentru păpuși a doamnei Victoria Bledea mi-a oferit ocazia (într-un moment în care în jurul nostru nu auzim decât despre război, bombe, oameni care nu mai sunt) să intru în „universul copilăriei”, vizionând expoziția „Pasiunea pentru păpuși – istoria unei povești nemuritoare”, care a fost deschisă în perioada 01.06.2022 – 07.06.2022, în cadrul Muzeului Etnografic al Maramureșului „Francisc Nistor”.

Pentru a intra în acest univers al colecționarilor de păpuși (si nu numai) și a înțelege ce este atât de grozav în a colecționa, trebuie să știm că o păpușă care pentru unii este doar o jucărie, pentru alții este o adevărată poveste.
Cele peste 600 de păpuși, de diferite mărimi, confecționate din diferite materiale, ediții limitate, unicat, din colecția personală a doamnei Victoria Bledea, înfățișează prințese, balerine, domnițe, țărăncuțe, vrăjitoare, clovni, personaje din povești și chiar păpuși îmbrăcate în costume tradiționale, care reprezintă portul din aproape 40 de țări, fiecare păpușă având o „poveste de spus”.

Scurta „vizită” a copiilor – și nu numai – în această lume în miniatură a oferit ocazia de a cunoaște „pasiunea pentru păpuși”, pasiune care poate să inspire copiii de a încerca și „jocul” colecționării, o altfel de activitate în această „lume a tehnologiei” care acaparează tot mai mult (din păcate) atenția copiilor.

Frumoasa „excursie” în lumea jucăriilor mi-a redeschis niste ușițe aproape ruginite, din amintirile mele din copilărie.
„Să păstrezi copilul din tine e o minune. Luptă pentru ca el să nu dispară și-ți vei păstra tinerețea și veselia toată viața”.

 

Foto & text: Mariana Bălan