În urma discuției în direct de ieri, de pe Facebook, dintre domnul Ion Mariș și subsemnatul („Sighet – există soluții pentru actuala criză?”), am reținut câteva concluzii pe care le redau succint.

– Orașul este administrat foarte prost, nefiind în stare nici măcar să-și cheltuie banii alocați (au rămas 13 milioane lei necheltuiți de anul trecut, în schimb s-a cerut mărirea taxelor locale!).

– Sighetul are cele mai proaste drumuri dintre municipiile Transilvaniei (mai mult de jumătate din străzi sunt neasfaltate), dar nimeni nu caută și nu aduce soluții, astfel ca măcar lungile artere periferice (Iapa-Grui până la capăt, la fel și Valea Ungurească, Câmpu Negru, Valea Cufundoasă, Șugău, Mocăniței, Valea Mare, Lazu Șesului ș.a.) să aibă minimalul strat de asfalt; ce să mai zicem de craterele din asfalt ori de trotuarele impracticabile (îi rog pe aleși să parcurgă, pe jos!, strada A. Mureșanu); în schimb, aducem autobuze electrice…

– Lipsa de transparență e totală, nu știm nici ce bani publici se cheltuie, nici cum anume.

– Clădirile emblematice ale urbei se prăbușesc pe trecători, inclusiv cele proprietate a municipiului: Sala „Viorel Costin”, Casa „Ioan Mihalyi de Apșa”, Cinematograful „Mara” ș.a.

– Avem cel mai scump serviciu de salubritate din România (nicăieri nu mai costă 19 lei/pers.!), dar aproape toți aleșii locali au ținut partea Herodot SRL atunci când s-ar fi putut rezilia contractul și aduce un alt operator de salubritate.

– Aparatul public este supraîncărcat: șoferi la Primărie (deși toți edilii și angajații au permis de conducere), o armată de oameni la Urbana (dar asfaltările, pietruirile, întreținerea spațiilor verzi etc., sunt făcute de alte firme), Casă de Cultură municipală („ascunsă” în cadrul Centrului Cultural) – care nu-și poate justifica deloc activitatea, 7 restauratori la Muzeul Maramureșului (însă vedem lucrări de restaurare externalizate) ș.a. Nu mai vorbește nimeni nimic despre noile organigrame promise, obligatorii, pentru a debloca și „desprăfui” aceste instituții.

– Sighetul, cu un buget de 223 mil. lei, cheltuie 5,3 mil. pe Muzeu și Centru Cultural, în timp ce Baia Mare, cu un buget de 730 mil., cheltuie pe cultură 5,5 mil. lei. Da, ei nu au nici un fel de Centru Cultural, dar în schimb fac cultură!

– Festivalurile de Datini de Iarnă și de Poezie au ajuns o bătaie de joc, o simplă justificare a activității unora, fără anvergură, cheltuind doar bani publici fără a aduce nici notorietate, nici turiști.

– În ultimii 30 de ani, am identificat doar 5 (cinci) realizări majore sighetene:
A. învățământ – aducerea Extensiei UBB (datorită lui N. Hodor și cu susținerea lui A. Marga);
B. cultură/ notorietate – deschiderea Memorialului Victimelor Comunismului (datorat lui A. Blandiana și R. Rusan; dacă clădirea ar fi fost administrată de către muzeul din Sighet, azi probabil era o ruină în care ar fi plouat prin acoperiș și ni s-ar fi prezentat 3 plăci cu nume); acesta aduce 160 mii de turiști pe an, cu care nu știm ce să facem (doar 60 mii dintre ei mai ajung la Muzeul Maramureșului și sub 10% rămân să doarmă în oraș).
C. infrastructură: deschiderea Podului Istoric, așa prăpădit cum e el (datorat lui E. Godja, I. Bledea și Gh. M. Bârlea), care ne deschide spre nord, aduce certe beneficii economice etc.
D. calitatea vieții: aducțiunea gazului metan (datorată lui E. și P. Godja, I. Bledea și Gh. M. Bârlea); și acum, după 15 ani, suntem singura localitate din Maramureșul istoric racordată.
E. dezvoltare economică: societățile Plimob (înființată de V. Godja) și Aviva (N. Boaz), care oferă aprox. 3300 locuri de muncă.

Aleșii actuali au demonstrat ce pot.

Pentru a scoate Sighetul din criză, trebuie implicați oameni noi și exercitată continuu presiune pe aleși de către mediul de afaceri, societatea civilă și, mai ales, de către voi, cetățenii.

Indignați-vă!… Mergeți la ședințele de consiliu, opriți-i pe stradă, interpelați-i pe social media, scrieți-le, sunați-i și spuneți-le, cereți-le, presați-i să facă treabă, să cheltuie transparent și eficient bugetul, să muncească pentru comunitate!

Doar prin implicarea voastră se poate schimba ceva!

Înregistratea evenimentului de pe Facebook o puteți urmări aici.

Teofil Ivanciuc

Foto: Ion Mariș

Invitație la Festival, un Festival al Primăverii, al dăruirii, implicării și al unirii!

Sunt așteptați meșterii populari, artizanii florari, ONG-urile, în perioada 27 februarie- 2 martie 2022 pe Platoul din Parcul Central Sighetu Marmatiei la prima ediţie a Festivalului Mărţişorului iar în perioada 06.03.2022-09.03.2022 pentru a oferi o bucurie tuturor femeilor!

La manifestarea din acest an, având genericul „Să daruim Primavara cu 1 Marțișor„,  participanții vor aduce mărţişoarele, executate în spirit tradiţional, o speranță la frumos și alb în aceste vremuri negre,  prin intermediul unui festival ce dorește să aducă un zâmbet și o bucurie „măruntă” oamenilor.

Organizatorii manifestării speră ca sighetenii să aprecieze – printr-o participare numeroasă – efortul celor implicați, care încă se mai îndeletnicesc cu păstrarea și perpetuarea acestui frumos obicei – meșteșug sezonier.

Va așteptăm!

Organizatorii

Clubul Rotaract Sighet vă invită la o nouă ediție a proiectului „De Dragobete, Rotaract Servește!”.

Celebrăm dragostea cu ocaziua unei sărbători pur românești, Dragobetele, la Hotel-restaurant Grădina Morii, sâmbătă, 26 februarie 2022. Evenimentul începe la ora 18.00 și vă garantăm voia bună, pentru că alături de noi vor fi Anca Maria Corneștean și DJ Pantera care vor întreține atmosfera.

Paharul cu vin, însoțit de meniul asortat à la HGM, ne este oferit de prietenii noștri de la Top Market, fotografiile frumoase cu care v-ați obișnuit deja sunt lăsate în seama lui Axucc Photographer, iar de servit… de servit se ocupă membrii Cluburilor Rotaract și Interact Sighet.

Și cum nu există eveniment marca Rotaract fără o cauză, anul acesta vom redirecționa suma de bani strânsă din „bacșiș” (tips) Casei de Tip Familial Tompa din Sighetu Marmației. Ne străduim să strângem suma necesară de bani pentru a renova camera de zi.

Vă recomandăm să contactați recepția hotelului la nr. de telefon +40 372 721 210 pentru a vă rezerva locul. La fapte bune, toată lumea se înghesuie!

Vă mulțumim că sunteți mereu alături de noi și ne sprijiniți în toate proiectele, prin orice modalitate!

Cu prietenie,
Clubul Rotaract Sighet

Dragi sigheteni de pretutindeni, joi, 17 februarie 2022, de la orele 17:00, prin intermediul Facebook Live, puteți urmări prima ediție a emisiunii-dezbatere: Maramureș Show. Sighet – există soluții pentru actuala criză? FB Live cu I. Mariș și T. Ivanciuc.

Cei doi cunoscuți publiciști sigheteni, Ion Mariș și Teofil Ivanciuc, vor vorbi despre problemele arzătoare ale Sighetului: bani, oameni, drumuri, apă, salubrizare, clădiri ruinate, școli, instituții de cultură bugetofage etc.

Evenimentul este public, poate fi urmărit de oricine, cu sau fără cont de Facebook, AICI.

Salut, Sighet!

Foto: Peter Lengyel

Liceul Tehnologic Forestier Sighetu Marmației vă propune următoarea ofertă educațională pentru anul școlar 2022 – 2023:

1. Filieră vocațională:
Profil SPORTIV: INSTRUCTOR SPORTIV (Volei -12 locuri; Fotbal – 12 locuri)

2. Filieră tehnologică:
Profil SERVICII: TEHNICIAN ÎN TURISM – 24 locuri.
Profil RESURSE: TEHNICIAN ÎN SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE – 24 locuri; TEHNICIAN ECOLOG ȘI PROTECȚIA CALITĂȚII MEDIULUI – 24 locuri.
Profil TEHNIC: TEHNICIAN INSTALAȚII ELECTRICE – 12 locuri; TEHNICIAN DESIGNER MOBILĂ ȘI AMENAJĂRI INTERIOARE – 12 locuri.

Învățământ PROFESIONAL: FRIZER – COAFOR – MANICHIURIST – PEDICHIURIST – 24 locuri; OPERATOR LA MAȘINI CU COMANDĂ NUMERICĂ – 12 locuri; TÂMPLAR UNIVERSAL – 12 locuri.

Școala de maiștri: MAISTRU TÂMPLAR MOBILĂ ȘI BINALE – 28 locuri.

LICEUL TEHNOLOGIC FORESTIER Sighetu Marmației,
Sighetu Marmației, str. Dragoș – Vodă, nr. 43, jud. Maramureș.
Pentru informații suplimentare sunați la telefon 0262-312613 și/sau accesați site-ul www.LTFORESTIER.ro.

Liceul Tehnologic Forestier
Sighetu Marmației

Domnul Ioan DUNCA din Vișeu de Sus a împlinit la 10 februarie venerabila vârstă de 90 ani. Cu respect și dragoste, în numele camarazilor din lupta anticomunistă și a urmașilor acestora, îi urăm „LA MULȚI ANI”, cu sănătate și multe bucurii!

Născut la Ieud la 10 februarie 1932, fiu al preotului greco-catolic Ioan Dunca Joldea (personalitate excepțională a spiritualității și rezistenței românești din Maramureș, opozant activ al ocupației maghiare și al anexării la Uniunea Sovietică, părinte sufletesc al grupului de partizani condus de frații Popșa și apoi multă vreme deținut politic în închisorile comuniste), elev al Liceului „Dragoș Vodă” din Sighet, membru în organizația anticomunistă condusă de profesorul Aurel Vișovan și arestat în august 1948 împreună cu majoritatea membrilor organizației (primul lot de deținuți politici la închisoarea Sighet), condamnat politic în două rânduri (procesele din 1949 și 1959), a executat cei 11 ani de detenție în temnițele și lagărele de la Sighet, Cluj, Jilava, Târgșor, Canal, Baia Mare, Satu Mare, Galați, Balta Brăilei.

Om de profundă viață spirituală, domnul Ioan Dunca și-a relatat suferința din închisori în minunata și emoționanta lucrare „Aur și noroi”.

Onoare și respect!

Preot prof. Marius Vișovan
Președinte AFDP Maramureș

La ceas aniversar, 160 de ani de la înființarea Preparandiei din Sighetu Marmației, lansarea acestei cărți (n.r. Lectura de plăcere la elevii din clasele primare. Experiențe didactice) este o primă activitate dintre cele cuprinse în calendarul școlii din acest an.

Colegiul Național Pedagogic „Regele Ferdinand” Sighetu Marmației are o veche tradiţie vocațională, multiplă. Cum menirea noastră este de-a forma viitori învățători-educatori, cadre didactice competente, flexibile, moderne în gândire pentru generațiile școlare actuale, am dedicat această carte, scrisă împreună cu viitorii absolvenți, învățăceilor noștri.

Intenția autoarelor cărții recent lansate este de-a valorifica și concretiza experiențe didactice eficiente, posibile modele în organizarea interdisciplinară/ integrată a unor activități destinate formării competențelor lecturale la școlarii mici și, deopotrivă, colaborarea mentor-elev practicant- metodist. Exemplele de bune practici au în vedere stimularea lecturii de plăcere, a dorinței de a citi, de a împărtăși experiența de lectură.

Implicarea elevilor de la profilul vocațional are un dublu rezultat – formarea lor ca viitori cititori, dar și ca viitori dascăli. Colaborarea mentorilor, a metodiștilor, a coordonatorilor de practică pedagogică a dat, de fiecare dată rezultate așteptate, fie că s-au desfășurat la clasă, fie în cadrul activităților extracurriculare.

Credem că rezultatul experienței noastre frumoase și fructuoase, variate, ingenioase așezat într-o carte va fi util tuturor dascălilor, în special celor în devenire, preocupați de formarea competențelor lecturale.

Cartea a apărut la Editura Grinta. Gabriel Cojocaru, directorul Editurii Grinta apreciează cartea astfel; ,,Un colectiv de autoare de la actualul Colegiu Național Pedagogic „Regele Ferdinand” ne prezintă un bine închegat volum având ca tematică rezultatele muncii lor cu exemple concrete în ceea ce privește stimularea lecturii de plăcere la școlarii mici. Cartea apărută sub coordonarea și la inițiativa prof. dr. Odarca BOUT reprezintă totodată și un excelent instrument de lucru pentru formarea viitoarelor generații școlare în spiritul deschiderii și dragostei înspre lectură.’’

Autoarele,
Odarca Bout, Lidia Truș, Mariana Ștețco, Cristina Ardelean, Nina Hoza, Dolly Orban, Anuța Roșca, Dorina Grigor, Adriana Demeter, Ioana Iusco, Rozaura Simion și elevii practicanți, clasa XII A, promoția 2021.

Perioada goanei după bani (a se citi sponsorizare, că pare mai elegant) a televiziunilor face viaţa privitorilor micului ecran mai uşoară, dar şi mai nesuferită în acelaşi timp.

Realizatorii de programe publicitare nu dau dovadă de prea mult efort în a diversifica ofertele. Se fac reclame la nişte oale, la nişte cuţite care taie mai ceva decât sabia făurită din oţel de Damasc sau la alte ustensile de bucătărie. Se mai umple timpul reclamelor cu tot felul de leacuri medicale preparate cu planta „Nu ştiu care″ culeasă de pe platourile veşnic fericite de „Nu ştiu unde″.

Sigur, oferta e ceva mai cuprinzătoare. Contează mai puţin ce se spune. Ce pare de multe ori ridicol e textul folosit. Eu mă gândeam că există totuşi nişte oameni plătiţi bine ca textul spus de actorii aflaţi în plină activitate de completare a salariilor (ruşine mai-marilor conducători, nu actorilor pentru asta!). Aceşti făuritori de reclame ar trebui să-şi bată capul mai mult cu ele şi să lucreze mai mult la texte, zău aşa…

Ce m-a determinat să ating subiectul reclamelor care ar trebui reclamate e publicitatea făcută de o farmacie care, ura!, a dat premii nişte maşini. Excelent, farmacia merge bine, oamenii cumpără de acolo. Perfect! Mai puţin perfect e promo-ul cu câştigătorii. Sunt convins că există câştigători şi că tragerea la sorţi a fost cât se poate de corectă. Dar cum pot trece nepăsător peste o parte a filmuleţului de înştiinţare că unii au câştigat, când un domn spune nonşalant, dar până la urmă fericit, că un prieten l-a anunţat c-a câştigat (nu spun ce) ? De unde putea să ştie prietenul câştigătorului că altcineva a câştigat, din moment ce participarea la tragerea la sorţi e condiţionată în mod expres de numărul de telefon al concurentului, nu al prietenului???

Rămânând în domeniul reclamelor care ne promit să ne facem sănătoşi, e imposibil să nu ne gândim la ce ţine minte bunicul. El ştie că trebuie să cumpere împreună cu nepoata (care-l admiră entuziastă) lucruri generice (fructe, făină, zahăr), fără a preciza cantitatea. Dar ştie în schimb că trebuie să meargă la farmacie pentru medicamentul „Y″…

Când discută două femei, una din ele are lângă ea sau în poşetă ori medicamentul minunat, ori detergentul care spală tot. Un bărbat care-şi murdăreşte cămaşa, o pune imediat în maşina de spălat, folosind un detergent care nu dă greş niciodată. Mă gândesc că o cămaşă singură de pus la învârtit în perioada asta de restrişte energetică nu pare un exemplu de urmat…

Spuneam că viaţa privitorilor (vrând-nevrând) a reclamelor televiziunilor face viaţa mai uşoară, că mai merge omul la alte activităţi fără stresul că tocmai atunci pierde acţiunea filmului. Pe de altă parte, aceleaşi veşnice reclame modest concepute, cu texte penibile, ne fac viaţa mai grea, gândindu-ne că nici nişte reclame mai acătării nu putem vedea!

A întreba, nu-i interzis, e chiar democratic. Pot, prin urmare, să întreb unde se pot reclama reclamele. La fel de democratic e ca la întrebarea mea să nu-mi răspundă nimeni.

Şi mâine va fi la fel.

Horia Picu

Sâmbătă, 5 februarie 2022, s-a desfășurat Concursul Național de selecție Arpino – limba latină, prevăzut în Lista competițiilor naționale pe discipline școlare, sportive și proiecte educative la care participă elevi români, în anul școlar 2021-2022, din Anexa nr. 2 la OME nr. 3066/27.01.2022. Concursul a avut loc în vederea stabilirii lotului național pentru Olimpiada Internațională Certamen Ciceronianum Arpinas, care se va desfășura la Arpino, în Italia, în luna mai a acestui an.

Elevul Vasile Gabriel Vouciuc, din clasa a XI-a E de la Colegiul Național „Dragoș-Vodă” s-a clasat pe locul II, cu nota 9,00, la o zecime de reprezentantul județului Alba care s-a clasat pe primul loc, dintr-un număr mai mare de participanți din județele Alba, Buzău, Iași, Botoșani și municipiul București. Lucrările au fost corectate la București de către cadre didactice universitare de la Departamentul de Limbi și Literaturi Romanice, Clasice și Neogreacă al Facultății de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București și de la Societatea de Studii Clasice din România. Doar 6 elevi (primii clasați) vor reprezenta România la competiția din Italia.

Imediat după aflarea rezultatului, am primit feedbackul „vicecampionului” național:
Limba și literatura latină m-a atras încă de la primul contact cu acestea, și nu pot zice cu precizie nici până în ziua de azi dacă asta se datorează misticității epocii antice, pasiunii pentru citit sau provocării pe care o reprezintă studiul acestei limbi. Ceea ce a venit cu siguranță ca o provocare a fost, în schimb, concursul de selecție Certamen Ciceronianum Arpinas. Conștient de cantitatea enormă de informație pe care trebuia să o asimilez în câteva zile, am intrat fără tragere de inimă „în horă”, considerând că nu am nimic de pierdut. În doar câteva zile, acest „nu am nimic de pierdut” s-a transformat în „totul sau nimic”. Calificarea la etapa internațională o datorez nu doar mie, ci și doamnei prof. Brîndușa Oanță și tuturor persoanelor dragi care îmi sunt tot timpul alături. Iar faptul că voi reprezenta România la competiția de la Arpino nu mă copleșește atât de tare pe cât mă ambiționează. (Vasile Gabriel Vouciuc)

Felicitări, Vasile Gabriel Vouciuc! Felicitări doamnei profesor Brîndușa Oanța! Felicitări, CNDV! Așteptăm rezultate frumoase și la nivel internațional!

Salut, Sighet!

Competiția internațională BRD FIRST Tech Challange România FREIGHT FRENZY 2021-2022 se află la al 6-lea sezon, iar clubul nostru de robotică, Tech-X CNDV, se află la a treia participare. Anul acesta, componența echipei este în mare parte aceeași ca în edițiile anterioare, având 15 membri activi și 2 mentori.

Tema acestui sezon este FREIGHT FRENZY, iar robotul joacă rol de curier. Meciul începe cu o autonomie de 30 de secunde în care robotul trebuie să efectueze anumite acțiuni prin instrucțiuni preprogramate. Prima livrare reprezintă preîncărcarea robotului și selectarea unei situații de joc din cele trei posibile. Această selectare se realizează prin scanarea elementului de joc al echipei, printat 3D, poziționat pe una dintre cele trei poziții disponibile prin randomizare. Marfa (cubul) este livrată pe nivelul corect indicat de poziția elementului de joc. Următoarele două minute, robotul se află sub controlul a doi driveri, care câștigă puncte prin colectarea și depozitarea mărfii în unitatea de depozitare (Shipping Hub). În ultimele 30 de secunde ale perioadei controlate de driveri, numită End Game, robotul poate continua să plaseze cuburi pe Shipping Hub sau să livreze rățuște prin intermediul caruselului. O altă posibilitate de a obține puncte în End Game este plasarea elementului de joc pe tija din centrul Shipping Hub-ului.

Din cauza situației epidemiologice actuale, atât meciurile demonstrative cât și cele oficiale se vor desfășura Remote, începând din data de 14 februarie 2022. Anul acesta vor participa 176 de echipe împărțite în trei regionale. Tech-X CNDV, având numărul național RO175, face parte din Regionala Timișoara-București, regională în care sunt înscrise 59 de echipe, dintre care doar 10 se califică la etapa națională.

Pe parcursul lunilor februarie și martie vom filma din micul nostru laborator de robotică, meciurile oficiale le vom posta și pe canalul nostru de youtube, filmări conform criteriilor de jurizare impuse.

Ne va fi foarte greu să respectăm cerințele impuse deoarece avem nevoie de cinci camere de filmat fixe și una mobilă, ceea ce necesită aparatură și dotări, adică investiții financiare. Anul acesta simțim lipsa sponsorilor, de aceea încercăm să ne descurcăm cu ce avem și/sau prin bunăvoința membrilor.

Ne puteți găsi și urmări:
https://natieprineducatie.ro/#
Facebook: @techx.cndv
YouTube: Tech-X CNDV
Instagram: @tech_x.cndv
Twitter: @XCndv
Site: http://www.tech-x.ro/
http://www.tech-x.cndv.ro/
Email: [email protected]

Vă rugăm să fiți alături de noi în această perioadă, să aveți încredere în noi și să ne susțineți.
Urez mult succes echipei mele, mobilizare și implicare maximă!
Indiferent de locul ocupat sunt mulțumită de efortul depus și apreciez munca și strădania tuturor celor implicați.

Mentorul echipei,
prof. Cornelia HOTEA

Ziarista Lelia Munteanu a publicat un interesant articol (Comentariu Lelia Munteanu:„ La ce vă trebuie NATO?″), care are semnificaţii de necontestat pentru zilele acestea, când altceva mult mai grav decât pandemia ar putea să zguduie rău de tot întreaga planetă. (Aici e întregul articol: https://www.mediafax.ro/editorialistii/comentariu-lelia-munteanu-la-ce-va-trebuie-nato-20490879)

Shimon Peres, fostul preşedinte al Israelului, a avut o discuţie cu Vladimir Putin cu 5 ani în urmă, „Iar raza ei abia acum / Luci vederii noastre″.
Ce zicea Putin atunci trebuie amintit acum. Citez din articol: „Putin mi-a replicat: Ascultă, ce vrei de la mine? La ce vă trebuie NATO? Uniunea Sovietică nu mai există. Tratatul de la Varşovia a fost destrămat. Sunt gata să fiu membru NATO, ca voi!″

Mă întreb acum, de ce NATO vede în Rusia un permanent pericol, de ce Rusia vrea să se descotorosească de orice urmă de NATO în apropierea elasticelor sale graniţe? Ce-ar fi dacă Rusia ar fi membră NATO? Sau e nevoie de un duşman mare şi puternic în faţa căruia trebuie ca adversarii să se înarmeze continuu pentru a putea începe o bubuială interminabilă, mai abitir decât personajele din filme care trag, trag şi nu se mai termină cartuşele?

Vremea celor două orânduiri antagoniste (ni se spunea mereu:„la noi e bine, la ei e rău″, noi dădeam din cap zâmbind aprobator, dar nu era zâmbetul nostru…), capitalistă şi socialist-comunistă a trecut! Atunci era planeta împărţită în buni şi răi. Totul depindea de cine despre cine vorbeşte. Acum capitalişti suntem toţi. Diferenţele apar la administraţiile statelor. Unii se pricep, alţii… nu. Exact la acelaşi exemplu mă gândesc şi eu acum, stimate cititor!

Mă întreb, oare n-ar putea conducerea Alianţei Nord-Atlantice să negocieze cu Rusia pentru o eventuală cooptare în echipă? N-ar fi mai bine pentru viaţă?

Alt răspuns al lui Putin (repet, dat acum cinci ani) despre relaţia Rusiei cu Ucraina. „Nu mi-a păsat, până când aţi avut nevoie de ucraineni în NATO. Pentru ce? Nu m-am atins de ei. Au vrut să meargă în Europa, am spus: excelent, duceţi-vă în Europa.Dar de ce aveţi nevoie de ei în NATO?″.

Nu pot să cred că Putin e acum în extaz că mâine-poimâine va trimite o mică parte a Armatei Roşii să se facă şi mai roşie, de sânge. Nu cred că preşedintele Rusiei e insensibil la suferinţele rudelor acelora care şi-ar pierde vieţile în confruntare. Dar nici altceva nu cred. Că Rusia poate fi luată în zeflemea de NATO şi să accepte, cuminte şi resemnată, o Ucraină membră a Alianţei, iar ea, Mama Russia, să nu fi fost nici măcar chemată la discuţii despre aderare.

Rusia e de multă vreme comparată cu un urs, animal care cel mai cuminte e să nu fie întărâtat şi să pleci uşurel din calea lui. Altfel, ursul e un animal care odată ce şi-a propus ceva (în speţă să ajungă la hrană), nimic nu-l mai poate opri. Când Rusia doreşte ceva, obţine. Şi o face repede, cum a fost realipirea Crimeei. De-aia are graniţele elastice.

Am văzut atunci reacţia indignată a celorlalţi. Vorbe, vorbe, sancţiuni economice şi apoi… gata!…
Un alt mare argument al ruşilor (în afară de înzestrarea militară) e gazul metan. Cam de pe la ei vine prin toată Europa cea fudulă. Se poate pune problema şi din alt unghi. Dacă ai prea mult gaz şi n-ai cui să-l vinzi, degeaba îl ai.

Inevitabil, se impune o întrebare. Dacă Mama Russia va închide robinetul, Europa „Nord-Atlantică″ va tremura de frig, sau de frică?

Conflictul Rusia-Ucraina nu pare a se încheia prea curând cu o horă frăţească. Un avertisment pe care l-am găsit pe https://cursdeguvernare.ro/ce-urmeaza-in-si-dupa-ucraina-o-viziune-americana.html nu poate lăsa indiferent pe nimeni: „Europa trebuie să înțeleagă că în joc este mai mult decât soarta unei țări nefericite. În joc sunt viitorul NATO și securitatea Europei însăși: grăbindu-se să capituleze în Ucraina, Occidentul este în pericol să își petreacă viitorul în pocăință″.

Horia Picu

Comemorarea anuală a marelui om politic Iuliu MANIU, președintele Partidului Național Țărănesc (1926 – 1933, 1937 – 1947), prim – ministru în mai multe guverne ale României Mari (noiembrie 1928-iunie 1930; iunie 1930-octombrie 1930; octombrie 1932-ianuarie 1933), unul dintre artizanii Marii Uniri de la 1 decembrie 1918, a avut loc Sâmbătă, 5 februarie 2022, la Sighet. Iuliu Maniu a fost arestat în iulie 1947, condamnat la închisoare pe viață (noiembrie 1947), deținut în penitenciarul din Galați și transferat de comuniști în „închisoarea elitelor” de la Sighet (august 1951), a decedat la 5 februarie 1953, fiind înhumat în mare secret în Cimitirul Săracilor de la Ciarda, rămășițele sale pământești nefiind localizate.

Ceremonia dedicată lui Iuliu Maniu s-a desfășurat inițial la Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței, rugăciunea de deschidere a întâlnirii fiind rostită de preotul greco – catolic Vasile Hotico (Dragomirești), Au urmat luările de cuvânt ale invitaților din Maramureș și din țară, prof. Nistor Man (Târgu Mureș), fost deținut politic, prof. Terezia Filip (Târgu Lăpuș), Ioan Pop (președinte AGRU Maramureș), preot prof. Marius Vișovan (președinte AFDP – Filiala Maramureș), Petru Dulgheru (Vatra Dornei), Radu Rizescu (președintele Partidului Național Țărănesc Maniu-Mihalache). Moderatorul întâlnirii a fost dl. Gheorghe Șiman (președintele Partidul Național Țărănesc Maniu-Mihalache – filiala Maramureș).
După încheierea primei părți a comemorării participanții s-au deplasat la Cimitirul Săracilor de la Ciarda, unde a avut loc parastasul de pomenire al lui Iuliu Maniu (au fost pomeniți și liderii național tărăniști Ion Mihalache, Corneliu Coposu și Ion Rațiu), oficiat de preoții greco – catolici Vasile Iusco (Sighet), Vasile Hotico (Dragomirești) și Călin Hosu (Breb – Budești).
Din păcate, n-am văzut niciun reprezentant al autorităților locale la această ceremonie. Istoria României nu mai are relevanță pentru epigonii politicii?!…

Text & foto: Ion Mariș

Consiliul UNIUNII UCRAINENILOR DIN ROMÂNIA (U.U.R.), singura organizație parlamentară care îi reprezintă pe etnicii ucraineni în Consiliul Minorităților Naționale din România, în fața celorlalte autorități ale statului, precum și în cadrul Congresului Mondial al Ucrainenilor, Congresului European al Ucrainenilor, Consiliului Mondial de Coordonare a Ucrainenilor, întrunit la data de 29 ianuarie 2022, la Rogojești, jud. Botoșani, a luat în dezbatere ultimele evoluţii de la frontiera Ucrainei și din regiune.

Uniunea monitorizează în permanenţă și cu atenţie evoluţiile situaţiei de securitate, fiind implicată activ în dezbaterile pe această temă în cadrul organizaţiilor internaționale în care este membră, contribuind inclusiv la procesul continuu de conturare a unor poziţii sau linii de acţiune, în funcție de competențele sale și dinamica situaţiei.

În acest context, U.U.R. subliniază importanța dialogului și susţine continuarea eforturilor diplomatice, ca unică modalitate privind soluţionarea actualei crize, aminitind, totodată, că interzicerea folosirii forţei şi a ameninţării cu forţa reprezintă unul dintre principiile fundamentale care guvernează relaţiile dintre state.

U.U.R. salută poziția României privind susţinerea integrităţii teritoriale şi a suveranităţii Ucrainei, precum și demersurile şi declaraţiile oficialilor români pentru spijinirea Statului ucrainean, în contextul tensiunilor generate de concentrarea trupelor ruseşti la graniţele Ucrainei, reafirmându-și deschiderea pentru colaborare cu toate instituţiile competente ale Statului român, prin punerea, în mod constant, la dispoziţia acestora a informărilor şi a analizelor pertinente.

U.U.R. salută, de asemenea, angajamentul ferm și constant al UE și NATO în sprijinul aspiraţiilor europene şi euroatlantice ale Ucrainei, precum și continuarea eforturilor diplomatice privind atât detensionarea situației de securitate de la granița Ucrainei, cât și consolidarea dialogului în vederea dezescaladării tensiunilor, cu respectarea principiilor fundamentale ale arhitecturii de securitate din Europa.

Consiliul Uniunii reamintește că populația României nu este ferită de impactul periculos al războiului informatic, al propagandei, al manipulării, al răspândirii de știri și de afirmații false, zvonuri și dezinformări deliberate. Prin urmare, în astfel de momente, esențială este informarea dintr-o sursă sigură, precum și abordarea precaută a oricărei informații primite în mediul on-line, mai ales în situații în care aceste informații nu pot fi verificate.
​
Rogojești,​​​​​​​​                                                                                               Consiliul U.U.R.
29.01.2022

З А Я В А

Рада СОЮЗУ УКРАЇНЦІВ РУМУНІЇ, єдиної парламентської організації, що представляє етнічних українців у Раді національних меншин Румунії, у відносинах з іншими органами державної влади, а також у Світовому конґресі українців, Європейському конгресі українців, Українській всесвітній координаційній раді, на засіданні, що відбулося 29 січня 2022 року в с. Роґожешти Ботошанського повіту розглянула останні події біля кордонів України та в регіоні.

Союз постійно й уважно стежить за розвитком безпекової ситуації, бере активну участь у дискусіях з цього питання в міжнародних організаціях, членом яких є, а також сприяє поточному процесу визначення позицій або напрямків дій, у межах своїх повноважень і в залежності від динаміки розвитку подій.

У цьому контексті СУР наголошує на важливості діалогу та підтримує продовження дипломатичних зусиль як єдиного способу врегулювання нинішньої кризи, нагадуючи, що заборона застосування сили та погроз силою є одним із основоположних принципів, які регулюють відносини між державами.

СУР вітає позицію Румунії щодо підтримки територіальної цілісності та суверенітету України, а також кроки та заяви чільних румунських посадовців з підтримки української держави в контексті напруженості, спричиненої зосередженням російських військ поблизу кордону з Україною, та підтверджує свою готовність до співпраці з усіма компетентними установами Румунії шляхом надання необхідної інформації та експертних оцінок.

СУР також вітає рішучу та постійну відданість ЄС та НАТО підтримці європейських та євроатлантичних прагнень України, а також постійні дипломатичні зусилля щодо деескалації на українському кордоні та зниженню напруженості, з дотриманням фундаментальних принципів архітектури безпеки в Європі.

Рада Союзу нагадує, що населення Румунії не є захищеним від небезпечного впливу інформаційної війни, пропаганди, маніпуляцій, поширення неправдивих новин і заяв, чуток та навмисної дезінформації. Тому нагадує, що споживання інформації лише з надійних джерел є надзвичайно важливим в такі моменти, як і критичне ставлення до будь-якої інформації, отриманої в онлайн-середовищі, особливо в ситуаціях, коли цю інформацію неможливо перевірити.

Роґожешти                                                                              Рада СУР
29 січня 2022 року