Filiala Maramureș a Uniunii Ucrainenilor din România, în parteneriat cu Vicariatul Ortodox Ucrainean din România, organizează cea de-a XXIX-a ediție a Festivalului de Colinde, Datini și Obiceiuri de Iarnă la Ucraineni, la Sighetu Marmației, Duminică, 09 ianuarie 2022.

Înainte de debutul Festivalului va avea loc Sfânta Liturghie, la Biserica Ortodoxă Ucraineană din Sighet. Apoi, grupuri de colindători, îmbrăcați în costume populare specifice localităților cu populație majoritar ucraineană vor defila pe străzile municipiului.

Manifestările se vor încheia cu tradiționalul Concert de colinde și urări de Crăciun și Anul Nou, care se va desfășura în aer liber în Parcul Mare din centrul municipiului Sighetu Marmației.

Programul evenimentului cultural – religios din 09 ianuarie 2022:
10:30 – 12:00 – Sfânta Liturghie la Biserica Ortodoxă Ucraineană din Sighet;
12:00 – 12:30 – Formarea coloanei pentru Paradă;
12:30 – 13:00 – Parada grupurilor de colindători;
13:00 – 13:30 – Deschiderea festivă a Concertului de colinde și urări de Crăciun și Anul Nou din Parcul Central al municipiului Sighet;
13:30 – 16:00 – Concertul de Colinde.

* * *

Марамуреcька філія Союзу українців Румунії у партнерстві з Українським Православним Вікаріатом Румунії 9 січня проведе у місті Сігету-Мармацієй XXIX-й Фестиваль колядок, традицій та зимових звичаїв українців.

Фестиваль розпочнеться Святою літургією, яка відбудеться в сігетській українській православній церкві. Потім вулицями міста пройдуть групи колядників, одягнених у народні костюми, характерні для населених пунктів, в яких українці складають більшість, що знаходяться в Марамуреському повіті і не лише.

Завершаться заходи традиційним концертом колядок та новорічних віншувань, який відбудеться просто неба у Великому парку в центрі міста Сігету Мармацієй.

Uniunea Ucrainenilor din România – Filiala Maramureș

Pe neașteptate și prea devreme, s-a mutat în Maramureșul din cer, marele meșter Toader Bârsan al Bârsănoaiei din Bârsana, cel mai cunoscut și vizitat sculptor al „Țării Lemnului”.

Provenit din a doua cea mai veche viță nobilă românească, marele neam Bârsan, atestat încă la anul 1326, Toader Bârsan, născut în an bisect („rămân tânăr pentru că am ziua numai o dată la patru ani”, glumea el), a crescut și a trăit toată viața în sat, unde s-a apucat de sculptat lemnul în anul 1960, învățând meserie de la sculptorul Mihai Utan.

Începând cu lucruri mici, a trecut apoi la marile porți de lemn, dar și la case și acareturi. A cioplit jumătate din porțile Bârsanei, lucrând alte porți, sute poate, în multe sate maramureșene, prin alte colțuri de țară, dar și pe toate continentele, din America și Australia, până în Japonia.

Lui i se datorează, practic, etapa actuală a modului de ornamentare al majorității porților maramureșene, caracterizată prin acoperirea integrală a suprafețelor cu un mozaic de încrustări minuțioase în lemn, aspectul lucrării devenind mult mai plin și bogat decât înainte.

Tot Toader Bârsan a reinventat, pe la începutul anilor 1970, lanțul dintr-o singură bucată de lemn, artă pierdută și regăsită datorită lui, secretul tehnologic fiind apoi oferit, cu generozitate, tuturor…

Și-a construit singur casa, veritabilă dantelărie în lemn de stejar, în doar câteva luni de lucru.

A cunoscut trei șefi de stat: dictatorul comunist Nicolae Ceaușescu (care s-a minunat de lanțul său de lemn și i-a oferit o sumă cu care şi-a cumpărat cea mai frumoasă pereche de boi din sat), președintele american Bill Clinton (care s-a minunat, foarte, de poarta de lemn cioplită în fața Capitoliului din Washington D.C. de către unchiul Toader, atunci când a reprezentat, cu cinste, România, la Smithsonian Folklife Festival 1999, alături de alți meșteri maramureșeni care au reconstruit acolo și o biserică de-a noastră), respectiv regele Mihai I, căruia i-a făcut o lucrare pentru reședința din Versoix (Elveția) și care l-a vizitat și acasă, la Bârsana.

A fost membru al Academiei Artelor Tradiționale din România, Ambasador al Turismului Maramureșean, iar statul român i-a decernat Ordinul Meritul Credincios clasa a III-a.

A avut de-a lungul a 60 de ani de activitate nenumărați ucenici, care-i duc opera și stilul de lucru mai departe.

Unchiul Toader a lucrat 6 zile pe săptămână, zi-lumină, fără nici un fel de sculă electrică, fără telefon mobil, însă cu uşa veşnic deschisă, ospitalier, glumeţ, reconfortant şi cu inima largă ca nimeni altul.

În ultimii ani, datorită vârstei și unor accidente, nu a mai putut realiza lucrări masive, rezumându-se în a ciopli, încontinuu, vase, linguri și alte obiecte monoxile din lemn moale.

Aceasta a fost perioada când a primit în atelierul său, fără să accepte vreo taxă de vizitare, mai mulţi turiști decât muzee de renume…

Avea două plăceri: să fie remarcat ursul de lemn de peste gard (o comandă nefinalizată pentru Gigi Becali) și, mai ales, să i se semneze în cartea de impresii (care se umplea cu o viteză uluitoare)…

A lăsat în urmă o mare moștenire: cei doi feciori, Ioan (profesor) şi Teodor (preot), care îi calcă pe urme, amândoi fiind renumiţi şi foarte talentaţi sculptori, constructori și restauratori în lemn, care știm că vor duce numele și renumele marelui meșter Toader Bârsan în viitorime.

A fost o personalitate plină de zâmbet, carismă și energie pozitivă, cum nu mai sunt altele și cum nu vor mai fi…

Pentru noi, cei care l-am cunoscut, a fost un veritabil Tezaur Uman Viu. Îl vom pomeni cu drag și admirație, cât vom avea zile.

Fără el, Maramureșul este mai sărac, mai trist și mai gol…
Condoleanțe greu încercatei familii!
Dumnezeu să îl odihnească în pace!

Teofil Ivanciuc

NR: Foto 1 – Francisc Nistor, foto 2 – Teofil Ivanciuc.

Vă invit să participați la un mic tur de detoxifiere post-sărbători.

De data aceasta, vom efectua o plimbare prin zona istorică centrală, mai precis, vom descoperi împreună cum arăta Sighetul în secolul al 18-lea, cu administrația, bisericile, școlile, afacerile și distracțiile de atunci și care sunt clădirile rămase din acele vremuri.

Turul va începe din parcarea Penny Market (lângă Ambulatoriul Spitalului Municipal), de unde vom străbate pe jos centrul orașului, până în zona Pompieri și apoi la Cazarmă, întorcându-ne, apoi, la Penny.

Condiţii: poate participa orice persoană cu vârsta peste 5 ani şi condiţie fizică medie.

Ne vedem duminică, 2 ianuarie, ora 14:00, în parcare la Penny, lângă Policlinică. Aduceţi-vă şi prietenii cu voi!

Foto & text, Teofil IVANCIUC

Orașul Vișeu de Sus câștigă continuu teren în tentativa de-a se impune în special pe piața turistică națională, dar și internațională, având o ofertă interesantă de festivaluri și evenimente care aduc vizitatori în zonă. Situat în apropierea celui mai mare parc natural din țară, Parcul Natural Munții Maramureșului, Vișeul are și „sprijinul” naturii în a atrage iubitorii de relaxare și drumeții. Mocănița este deja un „instrument” imbatabil pentru vizibilitatea orașului.

În ultimii ani, un festival decembrist își face loc în topul atractivității printre evenimentele specifice sezonului alb din Maramureș: Noaptea Viflaimelor (sau Viflaiemurilor). Prima ediție a Nopții Viflaimelor a avut loc în anul 2015).

Noaptea Viflaimelor este un eveniment organizat de către Primăria, Consiliul Local şi Centrul Cultural – Social Vişeu de Sus, împreună cu Protopopiatul Ortodox Vișeu, în data de 24 decembrie, în ajun de Crăciun, fiind un eveniment unic, ce relevă frumusețea unui obicei păstrat de secole în Orașul dintre Râuri. Viflaimul este de fapt un teatru popular, teatru religios, în care persoanejele biblice cunoscute (Iosif şi Maria, îngerii, magii şi cei trei păstori), acompaniați de draci și de inevitabila Moarte, sunt aduse în fața spectatorilor în interpretări populare, originale, fabuloase. Dracii sunt în general atracția publicului, prin jocul lor infernal produs de clopotele imense pe care personajele răului le poartă (ajungând și la 50 – 70 kg/persoană), al căror zgomot alungă spiritele malefice. Tebuie precizat că toate viflaimurile sunt din Vișeu.

Fiecare biserică din Vișeu de Sus are cel puțin un Viflaim care o reprezintă, în jur de 400 de personaje stăpânesc (temporar) orașul, într-o „paradă” de costume frumoase și/sau înfricoșătoare, întrecându-se în interpretarea colindelor străbune. Există colinde specifice Viflaimului, unele interpretate ostășeșește, ce pot fi auzite doar în acest context.

„În anii precedenți – înainte ca pandemia să impună restricții – aproximativ 15000 de oameni participau la spectacolul din aer liber din Ajunul Crăciunului și apoi din ziua de Crăciun dar, în acest an, viflaimurile au colindat, pe rând, doar la Biserica Sf. Nicolae, fără a se reuni în centrul orașului”, m-a informat d-na Anuța Pop (directorul Centrului Cultural – Social din Vișeu de Sus).

În acest an, din Vișeu de Sus, din „centrul” evenimentului și-a Viflaimelor, am vizionat frumoase imagini transmise de o cunoscută televiziune națională.

Felicitări organizatorilor și, nu în ultimul rând, artiștilor populari, care păstrează și promvează voluntar, an de an, cu mult drag, tradițiile seculare din Țara Maramureșului.

Ion Mariș

NR: Imaginea reprezentativă – fotografie din arhiva Centrului Cultural – Social Vișeu de Sus.

„Salut, Sighet!” dorește colaboratorilor, cititorilor și tuturor celor care trăiesc în spiritul Nașterii Mântuitorului, CRĂCIUN  LINIȘTIT!… și… SĂRBĂTORI  MINUNATE, CU SĂNĂTATE!!

Boldog Karácsonyt! Frohe Weihnachten! Joyeux Noël! Merry Christmas! Buon Natale! Feliz Navidad! Καλά Χριστούγεννα! Vrolijk Kerstfeest!
З Різдвом Христовим! Veselé Vánoce! God Jul! Սուրբ Ծնունդ!
Счастливого Рождества! メリークリスマス！圣诞快乐！

CRĂCIUN ȘI SĂRBĂTORI CU MULTĂ, MULTĂ SĂNĂTATE!!

Salut, Sighet!

Foto: Peter Lengyel

Din când în când, pe „Salut, Sighet”, se întâmplă să apară câte un articol care se bucură de o atenție cu totul deosebită din partea cititorilor, a opiniei publice în general.
Așa s-a întâmplat în 10 decembrie curent cu articolul – protest al AFDP – Filiala Maramureș, care în câteva zile a întrunit un număr record de vizionări și de mesaje, în totalitate solidare cu subiectul articolului respectiv. Cu o zi înainte, Consiliul de Administrație al Colegiului Național „Dragoș Vodă”se „abținea” să aprobe, pentru a doua oară solicitarea Asociației „Firul Vieții”, privind așezarea unei plăci comemorative, cu numele profesorilor și elevilor întemnițați în timpul regimului comunist și, prima reacție a venit din partea conducerii AFDP – Filiala Maramureș, stârnind o adevărată avalanșă de comentarii, în marea lor majoritate decente și pertinente, și determinând, până la urmă, rediscutarea cererii Asociației.

În comentariul din 16 decembrie a.c. îmi manifestam încrederea „că gândul cel bun va învinge și vom uita și vom ierta, fiindcă vine Crăciunul, când se naște Mântuitorul și renaște speranța”. Sunt bucuros că nu m-am înșelat: în ședința din 22 decembrie Consiliul de administrație al Colegiului a votat, cu unanimitate!, în favoarea solicitării noastre. Le mulțumim și vă mulțumim tuturor celor care ne-ați fost alături în dorința de a nu-i uita pe cei care nu trebuie NICIODATĂ uitați.
Crăciun fericit și un an mai bun, cu pace și cu sănătate!

Ioan Ardeleanu – Pruncu, președintele Asociației „Firul Vieții” – Sighet

Joi, 23 decembrie 2021, la Baia Mare, în holul Consiliului Județean, a avut loc ceremonia decernării titlurilor de „Cetățean de Onoare al Maramureșului”. S-au decernat șapte titluri, trei post-mortem pentru personalități care au trecut la cele veșnice și patru distincții unor oameni deosebiți care continuă să muncească, să fie prezenți și activi în „zona” economică și culturală: Teodor Ardelean, Vasile Godja, Săluc Horvath și Echim Vancea.
Și, lucrul cel mai important de subliniat, dintre cei patru, după cum ați putut observa (și citi într-un articol anterior apărut pe site-ul nostru), doi sunt sigheteni: Vasile Godja și Echim Vancea.

După un scurt concert de colinde, susținut de Ansamblul Transilvania, a urmat ceremonia propriu-zisă prin care, președintele Consiliului Județean Maramureș, dl. Ionel Bogdan, a acordat cele șapte tiluri (cele trei post – mortem au fost preluate de către reprezentanții familiilor).

La final, au rostit emoționante alocuțiuni și cei onorați cu distincția județului Maramureș, ceremonia – simplă dar solemnă – încheindu-se cu discuțiile și urările individuale – personalizate – de rigoare.

Le dorim cetățenilor noștri de onoare să fie sănătoși, alături de toți cetățenii onorabili ai județului nostru, să continue să muncească și să ne mai dăruiască, mulți, mulți ani, „produsele”/rezultatele muncii lor.

Foto & text: Ion Mariș

Miercuri, 22 decembrie 2021, la conferința de presă – concisă și la obiect – desfășurată la sediul Primăriei Sighet, am aflat câteva detalii despre mult – așteptatul Festival de Datini și Obiceiuri de Iarnă care, an de an, „îmbătrânește” frumos și devine – sau ar trebui să devină – din ce în ce mai atractiv.

Primarul Sighetului, Vasile Moldovan, alături de conducătorii instituțiilor partenere au punctat principalele caracteristici ale Festivalului „adaptat” – și anul acesta – constrângerilor bugetar – epidemiologice.

Echipa de serviciu, Primăria Municipiului Sighetu Marmației în parteneriat cu Centrul Cultural, Muzeul Maramureșan și Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Geografie – Extensia Sighetu Marmației, organizează în Muzeul Satului Maramureșean, luni, 27 decembrie 2021, a LIII-a (adică a cincizecișitreia) ediție a Festivalului de Datini și Obiceiuri de Iarnă „Marmația” 2021. Așadar luni, a treia zi de Crăciun începând cu ora 13:00 pe ulițele din Muzeul Satului „Mihai Dăncuș”, se dă „startul” Alaiului ansamblurilor populare din satele maramureșene și invitații lor. Anul acesta, Festivalul va fi integrat în decorul satului maramureșean, în muzeul care va deveni, cel puțin pentru o zi… muzeu – viu. Acolo vor coabita armonios colindători, artiști, turiști și, bineînțeles, localnici (care vor avea la dispoziție mijloace de transport gratuite, ce vor pleca din centrul Sighetului spre Dealul Dobăieș).

După paradă, ne-au informat organizatorii, până în jurul orei orei 16.30, în patru puncte special amenajate în Muzeu, vor fi oferite publicului prezent colinde, dansuri și jocuri de iarnă, obiceiuri integrate în teatrul popular etc. toate acestea „ghidate” cu explicațiile pertinente de rigoare.

Festivalul de Datini și Obiceiuri de Iarnă „Marmația” 2021, din Muzeul Satului „Mihai Dăncuș” – Sighetu Marmației, este evenimentul care va încheia Sărbătoarea Crăciunului din acest an, se pare, într-o tușă… tradițional – optimistă!

Foto & text: Ion Mariș

Sâmbătă (18 decembrie 2021) spre seară, în prezența unui public numeros (profesori și elevi de la liceele direct implicate – Colegiul Național „Dragoș-Vodă” și Colegiul Național Pedagogic „Regele Ferdinand”), la Școala cu Program Suplimentar de Muzică și Arte Plastice, Sighet, Sala „Monica Chifor”, a avut loc conferința „Două epoci literare”, susținută de criticul literar Daniel Cristea-Enache, conf. univ. dr.  la Facultatea de Litere a Universității București.

Conferința este o activitate a proiectului CoolTURE. EduVOCATION. ProfESSIONALISM, proiect coordonat de dl. inspector școlar pentru limba și literatura română, prof. dr. Adrian Sabău și organizat de dna. inspector școlar general al ISJ Maramureș, prof. dr. Costin-Hendea Anca-Minodora, iar la nivel local, cu implicarea prof. Voinaghi Marilena Crina (director al C. N. „Dragoș-Vodă”) și a prof. dr. Ovidiu Sechel (director al C. N. P. „Regele Ferdinand”).  Moderatorul conferinței a fost prof. dr. Adrian Sabău. La Sighet, din partea ISJ Maramureș, a participat dl. prof. Ioan Muntean, inspector școlar general adjunct.

Conferința susținută de conf. univ. dr. Daniel Cristea-Enache, urmărită cu atenție de cei prezenți, a fost de fapt un „curs” de istorie cultural-literară, care a parcurs succint epoca interbelică și epoca postbelică, curs presărat cu numeroase detalii cunoscute sau mai puțin cunoscute, captând atenția „studenților” prezenți în sală. Am apreciat și abordările critice pe care cunoscutul cadru universitar le-a inserat cu subtilitate în expozeul domniei sale. Ne-au fost reamintite marile nume ale literaturii române a secolului XX, de la Liviu Rebreanu, George Călinescu, George Bacovia, Ion Barbu etc., până la Leonid Dimov, Nichita Stănescu, Eugen Barbu etc., o legătură sensibilă între „bunici și nepoți”.

„Cursul” a fost urmat, în mod firesc, de o serie de întrebări și răspunsuri. Intervenția finală a fost susținută de dl. inspector școlar pentru limba și literatura română, prof. dr. Adrian Sabău.

N-au lipsit – pe parcursul evenimentului sighetean – colindele (colindători de la C.N.P. „Regele Ferdinand”, dirijați de marea iubitoare de folclor și tradiții – Măriuca Verdeș), aplauzele, felicitările, micile suveniruri, mult-așteptata ședință foto, per total, profesori și participanți trecând „examenul” CoolTural cu… Summa cum Laude.

Sponsorul evenimentului a fost Rotary Club Sighetu Marmației Voievodal, iar parteneri media „Salut, Sighet!” (www.salutsighet.ro) și Tv Sighet.

Felicitări celor care au implicat și selectat Sighetul  în acest proiect educațional! Felicitări organizatorilor! Felicitări participanților! Vă mai așteptăm – cu bucurie – să reveniți la Sighet!

Brîndușa OANȚA

La Colegiul Național „Dragoș-Vodă” din Sighetu Marmației se va desfășura un important proiect Erasmus+ (numărul 2019-1-RO01-KA102-062584) cu un grant în valoare de 156.880 euro. Proiectul a fost depus și aprobat în mandatul regretatului director, prof. dr. Vasile Mih.

Obiectivele generale ale proiectului „Primul pas în cariera ta IT” sunt:
Creșterea volumului mobilităților cu scop de învățare cu 80%, parcurgerea de către participanții elevi a unor programe de învățare recunoscute la nivel european prin Documentul de Mobilitate Europass prin promovarea învățării bazate pe muncă și activități practice, dobândirea unor competențe și aptitudini cheie, realizate prin parcurgerea de către participanții la proiect a unui stagiu de două săptămâni de instruire practică efectuat la un partener.

Încurajarea participării tinerilor cu oportunități reduse, punând în aplicare agenda de politici europene în materie de echitate și incluziune socială, prin selectarea unor participanți proveniți din mediul urban și rural, cât și a unor participanți cu oportunități reduse și, nu în ultimul rând, punerea participanților în condiții reale de muncă într-un mediu cultural și social diferit de cel în care trăiesc.

Internaționalizarea planului de învățământ, îmbogățind curriculum în dezvoltare locală cu rezultate ale învățării și metode de lucru la instruirea practică ce se pot obține doar prin participarea la stagii de mobilitate VET (Vocational Education and Training).

Efectuarea, de către cei 56 de elevi de la specializarea matematică-informatică, a unui stagiu de activități practice de două săptămâni în condiții reale de muncă, în anul școlar 2021-2022, la o instituție europeană, pe baza unui Acord de învățare care va cuprinde activități de învățare bazate pe munca în laboratoare de robotică, dezvoltare de software și pagini web, realitate augmentată și dezvoltare de jocuri video.

Dobândirea pe parcursul stagiului, de către 56 de elevi de la specializarea matematică-informatică și 8 profesori însoțitori, de competențe europene de comunicare și inter-relaționare într-un spațiu european multicultural și pluri-lingvistic, perfecționarea abilităților de comunicare în limba engleză, validarea competențelor dobândite prin obținerea Documentului de Mobilitate Europass la finalul stagiului și prin obținerea certificatului de competențe profesionale la absolvirea liceului.

Valorizarea experiențelor pozitive la nivelul CNDV și comunității locale prin diseminarea rezultatelor proiectului și transferul de bune practici atât la nivel curricular, cât și extracurricular în perioada 2022- 2023.

Rezultatele vizate în urma participării la stagiile de practică: elevii vor crea un site și documentația aferentă acestuia. Site-ul va conține secvențe de lecții, atât în limba română cât și în limba engleză, utile în procesul instructiv-educativ și vor forma o bibliotecă virtuală care va putea fi utilizată atât de către elevi cât și de către cadrele didactice.

Cadrele didactice vor alcătui o echipă transdisciplinară care va crea un cerc de robotică la care orice elev al colegiului va putea învăța noțiuni de bază despre construirea, asamblarea și programarea unor roboți. Prin intermediul platformei e-Twinning se va crea un proiect pentru multiplicarea cunoștințelor acumulate și crearea unui schimb de experiență cu alți elevi și profesori.
Toate aceste activități vin în sprijinul dezvoltării de competențe cheie ale elevilor, care să ducă la o mai bună inserție pe piața muncii europene.

Grupul țintă al proiectului este format din elevii de la filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică, clasa a X-a și clasa a XI-a, în total, 56 de elevi.

Echipa de proiect este alcătuită din: prof. Cornelia Hotea – manager proiect/responsabil cu managementul calității; prof. Crina Voinaghi – responsabil monitorizare; prof. Andrea Burcuș – responsabil de specialitate; ec. Delia Ulici – responsabil financiar; Andreea Florina Manole – persoană de contact/responsabil cu formarea profesională;  prof. Oana Kosztelnik – responsabil cu pregătirea lingvistică și culturală, prof. Brîndușa Oanță – responsabil cu diseminarea.

Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană.

Brîndușa OANȚA

Parohia Greco-Catolică Sighetu Marmației vă invită  duminică, 12 decembrie 2021, de la orele 19:00, la Biserica Greco-Catolică „Cristos Rege” din Sighetu Marmației (str. Bogdan Vodă, nr. 78) la concertul de colinde susținut de Corala Surorilor Congregației Maicii Domnului, dirijor Sr. Dominica CMD
și
Corul Parohiei Greco-Catolice „Cristos Rege” din Sighetu Marmației, dirijor Prof. Rodica Gheorghiu.

În cadrul concertului va fi lansată cartea
„Tit Bud – Scrieri istorice”, volum aniversar, ediție apărută sub îngrijirea
domnului prof. loan Ardeleanu-Pruncu.

VĂ AȘTEPTĂM CU DRAG!

Comunicat de presă

Faptele bune nu sunt făcute pentru a atrage atenția, pentru a epata sau pentru a crea… vizibilitate. Gesturile caritabile se fac în mod firesc, fără prea multă vâlvă și pornesc sincer din construcția interioară a fiecăruia. Domnul Joseph Geebelen este un om de afaceri sighetean care încearcă, fără a intra în lumina reflectoarelor, să ajute tacit și să intervină „de îndată” când conjunctura o cere.

Din anul 2012 de când a devenit membru activ în Rotary Club Sighet (președinte în anul 2015 – 2016), Joseph Geebelen s-a „autosesizat” constant, din principiu, la multe dintre greutățile identificate în comunitatea locală și a întins o mână (solidă) de ajutor. Pot „extrage” multe exemple din șirul important de gesturi de omenie rotariană pe care Joseph le-a făcut de-a lungul ultimilor ani dar, m-a rugat – întotdeauna – să nu-i menționez numele, să păstrez discreția. De data aceasta n-am ținut cont de dorința lui și am decis să dezvălui ultima „ispravă” filantropică pe care Joseph și-o adaugă în panoplia personală.

La începutul lunii noiembrie a.c., Joseph Geebelen a decis să doneze 30 (treizeci) de colțare (produse de export executate în fabrica lui din Sighet), cu un design deosebit, pentru destinații/ scopuri nobile.

De o donație de 10 (zece) bucăți din aceste colțare a beneficiat și Centrul Social „Sfinții Brâncoveni”, care oferă asistență socială, comunitară și spirituală în Parohia „Sfânta Cuvioasă Parascheva”, Desești – Protopopiatul Sighet.

Pentru acest gest, colegului nostru Joseph Geebelen, binefăcător, i s-a decernat „Medalia Omagială Preot Nicolae Gherman” de către Episcopia Maramureșului și Sătmarului. Această distincție este o recunoaștere duhovnicească a faptului că belgianul – sighetean – rotarian este bine integrat și respectat de către comunitatea locală.

Ion Mariș
RC Sighet

Doamna prof. univ. Güner Akmolla din Constanța, exponentă de mare anvergură culturală a comunitații tătare din România și-a consacrat bogata activitate din cele opt decenii de viață promovării identității și culturii tătare, a istoriei adevărate a acestei comunități greu încercate. Doamna Güner Akmolla a publicat numeroase lucrări în limbile tătară, turcă și română atât în țară cât și în străinătate, a participat, neobosită și consecventă, la sute de conferințe, simpozioane și alte manifestări de înalt nivel intelectual.

Ultima sa lucrare în limba tătară, intitulată „Neden Bu Alge Qaldiq” (în traducere „De ce am ajuns în situația aceasta?”), abordează numeroase aspecte ale istoriei recente a tătarilor dobrogeni, inclusiv participarea lor la rezistența anticomunistă, etnicii tătari fiind de multe ori modele de dârzenie și consecvență în atitudine în timpul prigoanei (tatăl autoarei, cleric musulman, fiind el însuși arestat și întemnițat de comuniști).

Afinitatea spirituală o determină pe doamna Güner Akmolla să-i prezinte (în acest volum) cu admirație, ca un arc peste spațiul românesc, pe tinerii maramureșeni arestați în 1948, elevi și studenți din Sighet și satele maramureșene („lotul Vișovan”), în care vede același eroism în apărarea libertății și a valorilor spirituale.

Preot prof. Marius Vișovan