La Editura Valea Verde din Sighet a apărut cel de-al patrulea volum de poezie – „Dincolo de veghea Ofelei” – al autoarei Antonia Luiza DUBOVICI (editor – Ion Mariș, coperta după fotografii de Chris Sorendo, tipar – Aska Grafika).

Trei dintre cele patru volume au fost publicate la Editura Valea Verde.

Antonia Luiza DUBOVICI (născută Zavalic, la Sighet) locuiește de opt ani în Statele Unite ale Americii, având și cetățenia americană, dar se află în aceste zile în orașul natal pentru a-și lansa volumul recent apărut.
Lansarea volumului de poeme va avea loc vineri, 07 august 2026, la Galeria Vassiliev, la ora 14:00.

Salut, Sighet!

Sâmbătă și duminică, 1 și 2 august 2026, la Mogoșa s-a desfășurat ediția a VI-a a competiției de maximă anduranță, Mogoșa Everesting, eveniment la care alergători din țară dar și din străinătate se supun de bunăvoie și cu pasiune unor provocări extraordinare.

„Conceptul de Everesting este unul simplu dar brutal în același timp. E nevoie de o pantă pe care să o urci de atâtea ori până când atingi un total de 8848 de metri, altitudinea vârfului Everest.
Pârtia Șuior/Mogoșa urcată de 18 ori, până pe Vârful Mogoșa, a fost Everestul participanților, adică 76 km cu 8848 metri altitudine urcată și 8848 metri altitudine coborâtă.”

Clasamentul s-a făcut în funcție de numărul de urcări. La același număr de urcări diferențierea se face în funcție de timpul realizat.
Câștigătorii competiției și ai Cupei Mogoșa Everesting au fost toți cei care au reușit performanța de a urca/ coborî Mogoșa de 18 ori, 8848 metri diferență de nivel, înălțimea Everest, într-un termen limită de 24 de ore.

Câștigătorii au fost cei care au reușit cele mai multe ture într-un timp cât mai scurt la categoriile: 18-29 ani; 30-39 ani; 40-49 ani; 50-59 ani; 60+ ani, la feminin respectiv masculin.

JÓNA Bálint, la categoria de vârstā 50-59 ani, 17 urcări, a „cucerit” Everestul (a parcurs 8348 metri) și s-a clasat pe LOCUL III. După ce la edițiile precedente a cucerit un loc II și un loc I, anul acesta, sigheteanul nostru (care a suferit o intervenție chirurgicală destul de dificilă în urmă cu câteva luni), a reușit să urce pe podium.
La competiție au participat aproape 500 de competitori.

Felicitări JÓNA Bálint și la cât mai multe trofee în palmares!

Salut, Sighet!

Programul lunii August 2026 – SIGHET 700:

4 AUGUST 2026

Lumea medievală – Pietonala Vasile Alecsandri – ora 17:00
* Trupa Redivivus * Maramorus Barbarorum * Asociația Ancestral și Ileana Vassiliev * Asociatia Sarasău Leagăn de Dor * Cnejii de Maramures

5 AUGUST 2026

Cântecele tinereții – Pietonala Vasile Alecsandri – ora 17:00
* Muzică populară * Folclor * Ateliere de iconografie * Expoziție

6 AUGUST 2026

Culori Sonore – Pietonala Vasile Alecsandri – ora 17:00
* Muzică clasică * Muzică ușoară * Ateliere de pictură * Expoziție

10 AUGUST 2026

Concert de deschidere la două piane – Aurelia VIȘOVAN și Can ÇAKMUR
Școala de Muzică – sala „Monica Chifor”, ora 19:00

14 AUGUST 2026

Concert de închidere SIMS – Interpretează studenții masterandului din cadrul Sighet Internațional Music Summer 2026
Școala de Muzică – sala „Monica Chifor”, ora 19:00

15-16 AUGUST 2026

Festivalul Concurs de Muzică Folk „Floare de colț!” – ediția a XIV-a
Parcul Grădina Morii – ora 17:00
* Gala laureaților * Artiști în recital

Salut, Sighet!

În zilele de 1 și 2 august 2026, Parcul Central din Sighetu Marmației devine locul în care tradiția este… revelația weekend-ului. Târgul Meșteșugarilor aduce în inima orașului obiecte autentice lucrate manual, demonstrații ale meșteșugurilor tradiționale, produse locale și o atmosferă care confirmă frumusețea patrimoniului maramureșean.

Participă meșteri populari talentați care oferă sighetenilor și turiștilor creații din lemn, ceramică, textile și alte obiecte inspirate din tradițiile Maramureșului, identificabile cu locurile de proveniență.

Vor fi două zile pline de culoare, autenticitate și bucuria întâlnirii cu valorile care definesc această zonă. Un weekend „altfel” într-o atmosferă de sărbătoare, Târgul Meșteșugarilor vă așteaptă cu „porțile” deschise!

Opriți-vă în Parcul Central din Sighetu Marmației, pe 1 și 2 august 2026!

Salut, Sighet!

Sâmbătă, 1 august 2026, Sighetu Marmației va deveni locul unde tradițiile se întâlnesc în pași de dans, cântec și bucurie!

Centrul Cultural Sighetu Marmației vă invită cu drag la Festivalul Internațional de Folclor „MARA” – Ediția a III-a, o sărbătoare a prieteniei, a costumelor populare și a valorilor care ne unesc.

Sunteți invitați în Parcul Central din Sighetu Marmației să urmăriți un program interesant susținut de ansambluri artistice, grupuri folclorice și bine-cunoscuți soliști:
ora 17:00 – Parada ansamblurilor participante,
ora 18:00 – Spectacol folcloric.

Vă așteptăm să trăim împreună frumusețea tradițiilor și emoția unui spectacol de neuitat!

Centrul Cultural Sighetu Marmației

Clubul Sportiv Școlar Sighetu Marmației are deosebita bucurie de a anunța convocarea a doi dintre antrenorii săi la loturile naționale de baschet ale României.

Boca Vasile a fost convocat în calitate de antrenor al Naționalei României U15 Masculin, alături de care se află în pregătire: 27 iulie – 7 august 2026 – Sighetu Marmației și 7 – 19 august 2026 – Oradea.

Kosztelnik Emil a fost convocat în calitate de antrenor al Naționalei României U14 Masculin, participând la Stagiu de pregătire la Arad
în perioada 4 – 12 august 2026 și Turneul Internațional Slovenia Ball, Slovenia în perioada 12 – 18 august 2026.

Le transmitem mult succes în această misiune și suntem mândri că profesionalismul și dedicarea lor contribuie la dezvoltarea baschetului românesc și la pregătirea viitoarelor generații de sportivi.

Felicitări și mult succes! 

Clubul Sportiv Școlar Sighetu Marmației

28 iulie 2026, Sighetu Marmației, sediul BioLogic Learning.
O întâlnire dedicată Zilei Mondiale a Conservării Naturii (World Nature Conservation Day) – totodată ziua Béres József Iosif (28 iulie 1933 – 24 octombrie 2023) biolog, întemeietorul și șeful secției de Științele Naturii din Muzeul Maramureșan din Sighetu Marmației.

Un mic grup de 7 persoane din domeniul universitar/ academic, muzeal, turistic/ administrativ, societate civilă/ ONG etc am avut o discuție interesantă despre conservarea naturii în Maramureș, informația științifică pe care protecția se bazează – dacă o are la dispoziție, modalități de colectare a datelor din teren, discrepanța dintre existența/ vizibilitatea datelor despre specii pe inaturalist în România (mai vag) și Ucraina (mai OK), problematica proiectelor de biodiversitate cu aspectele lor birocratice aflate în conflict cu programarea adecvată a activităților din teren, credibilitatea datelor din variate contracte șamd. Am povestit despre cerambicide/ croitori din Maramureș – am privit pe ecran mare 4K și diagonala de 2,5 m fotografii cu o parte dintre speciile recent observate; am discutat despre orhidee, munți, educație ecologică, fotografiere macro și foto stacking, implicarea tinerilor în mișcarea de mediu șamd.

Ne-am amintit de viața biologului Béres József Iosif, apropierea lui de oamenii din teren, de la pădurari la pescari și vânători, datele sau exemplarele pe care le obținea de la braconieri, echilibristica cu autoritățile comuniste și organele milițienești/ politice în acele vremuri dubioase ale trecutului, susținerea politică pe care o avea, cariera lui în Muzeul Maramureșean și invidiile personale din partea unor colegi, onestitatea cu care el aborda cunoașterea viului, modul în care își recunoștea greșelile inevitabile pe vremea când determinarea speciilor se baza pe desene din volume faunistice de Brehm; experiența naturalistică timpurie, de ne-egalat, pe care am putut să o avem prin bunăvoința lui; și multe altele despre el. Erau alte vremuri, cu alte constrângeri și posibilități. Am discutat ce putem face noi aici și acum, împreună, și am decis să ne revedem de două ori pe lună, în grup lărgit.

Cei interesați de informații suplimentare ne pot contacta la [email protected].

Text & forto: Dr. Peter Lengyel

PROGRAM SIMS 2026:

CONCERT DE DESCHIDERE LA DOUĂ PIANE
AURELIA VIŞOVAN și CAN ÇAKMUR
Recitalul Aureliei Vișovan și al lui Can Çakmur  va include piese solo, piese la patru mâini și piese la două piane.
LUNI, 10 august 2026, ora 19:00 – Școala de Muzică – Sala „Monica Chifor”

CONCERT DE ÎNCHIDERE – GALA TINERILOR PIANIȘTI
VINERI, 14 august 2026, ora 19:00 – Școala de Muzică – Sala „Monica Chifor”

CURSURI DE PIAN PENTRU PARTICIPANȚII SIMS
DESCHISE PENTRU PUBLIC
10 august – 14 august 2026
Școala de Muzică: Sala „Monica Chifor” și Sala „Dnu Lipatti

INTRAREA LIBERĂ!
DONAȚIILE SUNT BINEVENITE ȘI VOR FI DIRECȚIONATE INTEGRAL CĂTRE ȘCOALA DE MUZICĂ!

Și la ediția SIGHET INTERNATIONAL MUSIC SUMMER (SIMS) din acesat an vor participa 10 cursanți de nivel foarte înalt din diverse țări (anul acesta România, Germania, Coreea de Sud, China, Spania, Grecia, Turcia) plus doi elevi de la Școala de Muzică.

Publicul este invitat nu doar la concerte, ci și să asiste la cursurile de pian (pentru cei interesați).

Salut, Sighet!

Vineri, 31 iulie 2026, de la ora 14:00, la Centrul Cultural Pastoral „Sfântul Iosif Mărturisitorul” din Sighet  va avea loc vernisajul Expoziției Internaționale de Pictură dedicată aniversării de 700 de ani de la atestarea documentară a Sighetului.

Expun artiști  din România (Arad, Baia Mare, Bistrița, Borșa, Botoșani, București, Cluj-Napoca, Galați, Iași, Ilfov, Oradea, Pitești, Sibiu, Sighișoara, Târgu Lăpuș, Târgu Mureș, Timișoara etc.), Anglia, Franța, Germania, Republica Moldova, Olanda, SUA, Suedia, Ucraina, Ungaria.

Curator: Tirică Mihai Adrian.

Organizatori: Primăria municipiului Sighetu Marmației, Asociația Artiștilor Plastici „Alexandru Șainelic” Maramureș, Centrul Cultural Pastoral „Sfântul Iosif Mărturisitorul” și Rotary Club Sighet.

Expoziția va fi deschisă până la finalul lunii august 2026.

Salut, Sighet!

Descoperă secretele celor 700 de ani de istorie locală într-o plimbare care îți va schimba perspectiva asupra orașului natalÎn spatele clădirilor pe care le vedem zilnic în drum spre muncă sau școală se ascund povești fascinante care merită salvate din uitare.

Într-un an special, în care orașul nostru celebrează 700 de ani de la prima sa atestare documentară, suntem invitați să ne privim casa cu alți ochi și să ne reactivăm mândria locală, de a fi sigheteni.

Profesoara de geografie, Andreea Dunca, care activează și ca ghid de turism atestat și autorizat pentru vizitatorii Maramureșului, a decis să își pună întreaga experiență în slujba comunității noastre locale. De data aceasta, ea lasă deoparte circuitele clasice pentru străini și lansează proiectul „Sighetul cu alți ochi: tur ghidat pentru sighetenii curioși” – o inițiativă unică, gândită special pentru cei care numesc acest loc „acasă”.

Plimbările ghidate prin centrul istoric de către Profa de Geo au loc în fiecare vineri, de la ora 18:00. Punctul de pornire este din fața Cuiului, acolo “unde se agață harta în cui”. De acolo, ghidați prin centrul orașului nostru vom redescoperi detaliile unice care fac din Sighet un loc cu totul special și vom sărbători împreună șapte secole de istorie vie și neîntreruptă.

Activitatea se desfășoară exclusiv atunci când vremea este favorabilă, oferindu-ne ocazia perfectă pentru o plimbare relaxantă de weekend în care să ne reconectăm cu trecutul și identitatea noastră locală. Pentru a vă bucura din plin de fiecare pas pe străzile încărcate de istorie ale orașului, organizatorii recomandă participanților să poarte încălțăminte comodă.

Pentru detalii suplimentare, programul fiecărei ediții și informații legate de tarife, urmăriți pagina de social media intitulată Profa de Geo (Andreea Dunca).

Andreea Dunca

Cauți un mod diferit de a-ți petrece o zi de vară?
Te așteptăm vineri, 24 iulie 2026 (între orele 10:00 și 18:00) la Muzeul Satului Maramureșean din Sighetu Marmației – unul dintre cele mai frumoase muzee în aer liber din România — la FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DRANICA.

Vei cunoaște meșteșugari din Maramureș (România), Transcarpatia (Ucraina) și Borsod-Abaúj-Zemplén (Ungaria).
Vei vedea cum lemnul prinde viață!
Vei putea participa la ateliere interactive unde îți vei testa îndemânarea!
Vei descoperi poveștile din spatele unor meșteșuguri transmise din generație în generație!
Fie că vii cu familia, cu prietenii sau pur și simplu din curiozitate, te vei bucura de o zi plină de măiestrie, cultură și întâlniri autentice.

Descoperă DRANICA în acțiune: meșteșugari din trei țări, nenumărate povești și o singură pasiune comună — aceea de a păstra vie tradiția prelucrării lemnului.

Muzeul Maramureșan Sighet

PROGRAMUL MANIFESTĂRII
Miercuri, 22 iulie 2026

CĂMINUL CULTURAL „ADRIAN DOHOTARU” PETROVA:
Ora 12:00 – Primirea invitaților
Consilier cultural: Maria Cocârcă

BIBLIOTECA COMUNALĂ PETROVA
Ora 12:30 – Analizarea de documente și fotografii „UMBRE PE PÂNZA VREMII”
Bibliotecar: Mihaela Pop

PAROHIA ROMÂNĂ ORTODOXÀ PETROVA I,
Preot paroh Petru Florin Pop
Ora 13:00 – „MEMENTO MORI”
– Depunere de coroane la mormântul celui omagiat
– Parastas de pomenire a celui omagiat și a neamului său
– Cuvânt de primire al primarului Petrovei, economist Gheorghe-Grigore Palcuş
– Mesaje și evocări omagiale

Ora 14:30 – Finalul evenimentului.

Organizatori: Primăria Petrova, Consiliul Local Petrova, Căminul Cultural „Adrian Dohotaru” Petrova, Biblioteca Comunală Petrova, Parohia Română Ortodoxă Petrova I, Parohia Română Ortodoxă Petrova II, Mănăstirea „Izvorul Tămăduirii” Petrova, Cenaclul de Cultură și Artă „Mihai Eminescu” Petrova.

* * *

Gheorghe Bilașcu, supranumit „Rege al medicilor dentiști” din Budapesta s-a născut pe 27 aprilie 1863.
Gheorghe Bilașcu este născut pe meleaguri maramureşene, într-o familie de ţărani din Petrova. Îşi face studiile primare în satul natal (Școala Confesională Petrova), iar apoi liceul la Sighet. Se înscrie la Facultatea de Medicină din Budapesta, unde se remarcă ca un student inteligent, sârguincios, cu deosebită manualitate.
Remarcat încă din timpul studenţiei, a lucrat ca preparator la disciplinele de anatomie descriptivă, fiziologie obstetrică şi oftalmologie. Apoi a fost asistent la ortopedie şi chirurgie în sanatoriul renumitului chirurg Dollinger. În 1898, şeful catedrei de Stomatologie, Árkövy József, savant de renume mondial, îi solicita colaborarea. Gheorghe Bilaşcu este entuziasmat de perspectivele tinerei specialităţi medicale şi în curând se remarcă prin temeinica sa pregătire medicală generală pe care o pune în slujba stomatologiei şi în următorii doi ani devine şef de lucrări şi apoi conducătorul secţiei dentare a Policlinicii din Budapesta.
Gheorghe Bilaşcu a fost un stomatolog foarte cunoscut şi preferat în Budapesta. A avut şi un cabinet particular instalat în locuinţa sa din strada Kecskeméti nr. 14. Printre pacienţii săi erau foarte multe dintre personalităţile marcante ale culturii şi politicii ungare şi române din capitala ungară.
A participat la manifestările culturale româneşti din Budapesta. A fost unul dintre cei mai importanţi susţinători ai Societăţii studenţeşti „Petru Maior”.
Devine membru al primului Parlament al României Mari, fondează „Revista Stomatologică” și „Asociația Generală a Doctorilor în Medicină Stomatologică din România”.
A decedat fulgerător la Cluj în ziua de 22 iulie a anului 1926.

Salut, Sighet!

În prezența unui public numeros, format din oameni de cultură și iubitori ai patrimoniului maramureșean, artistul vizual Ioan Borlean a oferit nu doar o expoziție de pictură, ci o incursiune într-o regiune care își revendică nobilitatea… Nordului (ne)marginal.

Organizată de Fundația „Ioan și Livia PISO”, Centrul Documentare – Expozițional al Nobilimii Române Maramureșene în parteneriat cu Uniunea Artiștilor Plastici din România – Filiala Satu Mare, expoziția aduce în atenția publicului un patrimoniu simbolic insuficient cunoscut, steme/ blazoane și steaguri identitare ale vechii nobilimi române maramureșene, reinterpretate într-un limbaj plastic inedit, deosebit de expresiv.

Deschiderea oficială a fost făcută de dr. Vlad Lazu, reprezentantul Centrului și co-curator al expoziției, care a subliniat importanța recuperării memoriei istorice prin cultură și a rolului instituției pe care o conduce în valorificarea moștenirii nobilimii române maramureșene. În intervențiile lor, editorul Ion Mariș, prof. univ. dr. Alexandru Leordean, arh. Dorel Cordoș  și prof. dr. Ioan Petrovai au evidențiat atât consistența documentară a proiectului, cât și dimensiunea artistică a unei creații care transformă heraldica într-un discurs vizual de importantă actualitate. Completările artistului vizual, Ioan Borlean, au „elucidat” pasiunea și căutările inerente demersului întreprins, expoziția oferită (și) publicului vișeuan fiind un altfel de „blazon” în biografia autorului lucrărilor. A fost transmis și un mesaj din partea părintelui Ioan Bizău, de către preotul paroh din Vișeu de Sus, Mihai Chira, care și-a completat intervenția cu bine receptate observații.

Pentru Ioan Borlean, simbolurile trecutului devin pretexte ale unei meditații plastice asupra identității, demnității și apartenenței. Pornind de la izvoare istorice, artistul reconstruiește un univers în care culoarea, textura și materia picturală conferă fiecărei lucrări autonomia unei opere contemporane, cu mesaj personalizat. Heraldica încetează să mai fie doar un exercițiu al erudiției și se convertește într-o emoție estetică.

Expoziția „Noblețea marginii” concentrează, de fapt, întreaga filosofie a proiectului pictural. „Marginea” nu se identifică cu periferia, dimpotrivă, este locul unde identitatea s-a păstrat cu o rară tenacitate, unde memoria nu a devenit muzeu, ci formă de viață. Maramureșul își revendică astfel noblețea nu doar prin documente și genealogii, ci prin oamenii care îi duc mai departe spiritul creator, iar Ioan Borlean este unul dintre ei.

Expoziția poate fi vizitată până la finalul lunii iulie și merită privită în liniște, fără grabă, chiar… „memorată”. Fiecare lucrare ascunde un fragment de istorie, o metaforă și o întrebare adresată privitorului. Într-o epocă dominată de efemer, Ioan Borlean propune un exercițiu de recuperare a memoriei prin artă, iar Vișeul de Sus confirmă încă o dată că rămâne unul dintre locurile în care cultura știe să-și onoreze trecutul fără a se desprinde de contemporaneitate.

Foto, Video & text: Ion Mariș