Alegerile Locale desfășurate Duminică, 27 septembrie 2020 s-au încheiat fără complicații de natură sanitară dar cu mari complicații emoțional – ideologice.
În urma votului și-a numărării buletinelor valide a fost desemnat primar (3832 voturi, cu 46 voturi mai multe decât ocupanta locului doi) pentru un mandat de 4 ani avocatul Vasile MOLDOVAN (Coaliția pentru Maramureș).

În Consiliul Local Sighet (19 membri) alegerile au stabilit următoarea structură:

PNL – 7 consilieri
Coaliția pentru Maramureș – 5 consilieri
PRO ROMÂNIA – 2 consilieri
PMP – 2 consileri
USR – PLUS – 2 consilieri
UDMR – 1 consilier.

Salut, Sighet!

Foto: Ion Mariș

Pentru a clarifica unele nelămuriri pe care le-au sesizat o parte din cititorii noștri, privind votul de duminică, facem câteva precizări importante.

Alegerile locale de Duminică, 27 septembrie 2020, vizează alegerea autorităților adiministrației publice locale: primării, consilii locale, consilii județene și președinți ai consiliilor județene.

Cetățenii Sighetului își vor exprima votul pentru: primarul Sighetului, consilierii locali (19), consilierii județeni (32) și președintele Consiliului Județean Maramureș.

ATENȚIE! Alegerile se desfășoară într-un singur tur de scrutin și se validează indiferent de numărul cetățenilor prezenți la vot. Așadar, din orice număr de voturi exprimate (indiferent cât de mic), candidatul la primărie cu cele mai multe voturi va fi validat după scrutinul de duminică. La fel și celelalte poziții din administrația publică locală, vor fi validate prin singurul tur de duminică, în funcție de numărul de voturi obținute de fiecare partid/ coaliție înscrisă pe liste.

Nu uitați, doar duminică avem posibilitatea de-a ne alege reprezentanții pentru următorii patru ani! Va fi un singur tur de scrutin! Prezența la vot este importantă!
Merită efortul?!…

Salut, Sighet!

În cadrul proiectului „Din Istoria Maramureșului„, Vineri, 25 septembrie 2020, orele 14:00, amfiteatrul „George Vâlsan”, la Universitatea Babeș – Bolyai Extensia Sighetu Marmației va avea loc conferința „Maramureșul condiții istorico – geografice„. Invitatul acestei activități este conf. univ. dr. Marin Ilieș.

Proiectul „Din Istoria Maramureșului„ este finanțat și susținut de către Inspectoratul Școlar Județean Maramureș și Consiliul Județean Maramureș.

Salut, Sighet!

Sâmbătă, 19 septembrie 2020, Inspectorul Școlar General al județului Maramureș, prof. dr. Anca – Minodora Costin Hendea, inspectorul școlar pentru istorie, prof. Marius Voinaghi și dna prof. Alina Trifoi, directorul Casei Corpului Didactic Maramureș, au participat la Centrul Documentar Expozițional al Nobilimii Române Maramureșene din Vișeu de Sus, la un triplu eveniment cultural: dezvelirea monumentului închinat Liviei Piso-Filipașcu, realizat de sculptorul Ioan Ladea; lansarea albumului „Livia Piso și arta ei scenografică” (Editura „Vremea”) și simpozionul „Corifei, apostoli, martiri ai nobilimii maramureșene: Găvrilă Iuga, Alexandru Filipașcu, Livia Piso-Filipașcu”. Au conferențiat: Acad. Ioan – Aurel Pop, Președintele Academiei Române, Acad. Emil Burzo, Președintele onor. al Filialei Cluj a Academiei Române, Acad. Alexandru Surdu, Președintele Secției de Filosofie și Teologie a Academiei Române, prof. dr. Radu Băltașiu, lect. univ dr. Ilie Gherheș, general dr. Alexandru Leordean, dr. Klara Gușeth, dr. Ovidiana Bulumac.

În cadrul simpozionului, organizat în condiții impecabile de siguranță, cu respectarea normelor sanitare de distanțare socială, au fost premiate cele mai bune șapte lucrări ale elevilor participanți la concursul „Ce știți despre marile personalități ale Maramureșului?”, organizat de Fundația „Ion și Livia Piso”, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Maramureș și Serviciul Județean al Arhivelor Naționale.

Toate eseurile elevilor premianți vor fi publicate într-un viitor volum omagial: „Sinteza realizată de Livia Piso-Filipașcu pentru cunoașterea și popularizarea trecutului Maramureșului istoric” – Dunca Maria (Colegiul Național „Dragoș Vodă” Sighetu Marmației); „Despre disidența anticomunistă din Maramureș” – Bolba Denisa (Colegiul Național „Vasile Lucaciu” Baia Mare); „Contribuția profesorului Alexandru Filipașcu la descoperirea trecutului istoric al Maramureșului” – Beșicuța Mihaela Paula (Colegiul Național „Dragoș Vodă” Sighetu Marmației); „Alexandru Filipașcu” – Berci Dorothea (Colegiul Național „Dragoș Vodă” Sighetu Marmației); „Contribuția profesorului Alexandru Filipașcu la redescoperirea trecutului istoric al Maramureșului” – Bot Minodora Aurelia (Liceul Teoretic ”Ioan Buteanu” Șomcuta Mare); „Dr. Găvrilă Iuga – personalitate marcantă a Maramureșului istoric” – Ileș Bianca (Colegiul Național „Dragoș Vodă” Sighetu Marmației); „Sinteza realizată de Livia Piso – Filipașcu pentru cunoașterea și popularizarea trecutului Maramureșului istoric” – Ștefan Dumitraș (Colegiul Național „Gheorghe Șincai” Baia Mare), lucrare prezentată în plen.

Inspectoratul Școlar Județean Maramureș

N.r. Elevii de la C. N. „Dragoș-Vodă” din Sighet au fost îndrumați de profesorii Claudia Dura și Marius Voinaghi și sunt membri ai Cercului de Istorie „Gemina”.

22 Septembrie 2020, Sighetu Marmației

170 de pachete de alimente sunt distribuite, începând de astăzi, persoanelor vulnerabile din județul Maramureș, într-o amplă acțiune derulată de către Serviciul de Ajutor Maltez în România. Acțiunea este parte din planul organizației de a susține persoanele afectate economic de criza COVID-19, ale cărei efecte devin tot mai pregnante în rândul categoriilor sociale defavorizate.
Distribuția pachetelor se va finaliza până la sfârșitul săptămânii, cu ajutorul echipelor de voluntari maltezi din județ. În total, un număr de 85 de persoane vor primi de două ori acest ajutor constând în alimente de bază precum făină, ulei, zahăr și alte produse. Beneficiarii sunt în principal persoane în vârstă, pensionari cu venituri foarte mici, dar și persoane cu dizabilități sau familii sărace cu mulți copii.

„Se vorbește foarte mult despre impactul medical al pandemiei, dar prea puțin despre oamenii care fie și-au pierdut locurile de muncă, fie au rămas fără susținere în urma acestei crize COVID-19”, spune Tischler Ferenc, secretar general al SAMR. „În cazul a mii de vârstnici, această criză a însemnat adâncirea stării de sărăcie și acutizarea problemelor sociale cu care deja se confruntau. Una dintre cele mai vulnerabile categorii din România a trebuit să înfrunte perioada de carantină cu venituri mici și într-o stare de izolare socială aproape totală”.

„Ajutorul oferit celor 85 de maramureșeni este posibil mulțumită unei finanțări pe care SAMR a obținut-o din partea The Global Fund for Forgotten People și ne-a fost acordat ca o recompensă pentru curajul voluntarilor de la Sighetu Marmației de a lupta împotriva noului coronavirus, de a ieși pe teren și a ajuta persoanele afectate. Pachetele vor fi distribuite în Sighetu Marmației și în satele în care avem voluntari activi: Sarasău, Călinești, Văleni, Rona de Jos, Rona de Sus și Coștiui”, ne-a declarat Luminița Colopelnic, conducător al sucursalei de la Sighetu Marmației.

Alte acțiuni similare au fost la Târgu Mureș și sunt programate, în perioada următoare și în Cluj-Napoca unde zilnic 120 de vârstnici sunt sprijiniți cu o masă caldă, numărul total al beneficiarilor ajungând la 455. Valoarea totală a alimentelor distribuite se ridică la peste 20.000 de dolari.

Încă de la debutul crizei COVID-19 în România, Serviciul de Ajutor Maltez a reușit să mobilizeze importante resurse financiare și umane pentru a fi alături de persoanele vulnerabile. În perioada martie – mai, filialele și sucursalele malteze din România au ajuns la persoanele aflate în situații de risc de peste 100.000 de ori, distribuind aproape 80.000 de pachete de alimente și produse de imediată necesitate, oferind, în același timp, și servicii sociale de susținere.

Înființată în 1991, organizația are, în prezent, 17 filiale în întreaga țară, derulând programe în beneficiul persoanelor aflate în nevoie: vârstnici, bolnavi, persoane cu deficiențe, copii din familii defavorizate și alte grupuri defavorizate. Voluntarii SAMR se implică constant pentru a-i ajuta pe cei care au nevoie , să ducă o viață demnă , fără să țină cont de etnia, religia, sexul sau apartenența politică a acestora, militează pentru respectarea valorilor creștine, promovează cultura și respectul între oameni și construiesc spiritul comunitar.

Comunicat de presă

La Sighet s-a dat startul proiectului cultural – educativ „Din istoria Maramureșului” (despre care puteți citi informații suplimentare aici), în prezența unui public numeros și bine… protejat.

Proiectul este finanțat și susținut de către Inspectoratul Școlar Județean Maramureș, Consiliul Județean Maramureș și Muzeul Maramureșului Sighet.

La vernisajul expoziției documentare au participat și au rostit adecvate alocuțiuni: dr. Livia Ardelean (consilier superior, Arhivele Naționale – Serviciul județean Cluj), prof. Marius Voinaghi (inspector școlar pentru istorie și științe socio – umane), av. Anișoara Mihali (consilier județean), prof. Ioan Munteanu (inspector școlar general adjunct) și gazda evenimentului (desfășurat la Casa Ioan Mihalyi de Apșa), manager interimar, dr. Mirela Barz.

Foarte multe documente și imagini interesante – relevând trecutul orașului nostru – au fost expuse pe simeze pentru a fi admirate și studiate/ analizate de către vizitatori. Expoziția a fost realizată de dr. Livia Ardelean, prof. Marius Voinaghi și Orosz Levente Krisztofer.

Doamna Livia Ardelean a făcut o interesantă trecere în revistă a „poveștilor” din spatele imaginilor, aducând argumente istorice concrete și coerente succintei lecții de istorie pe care ne-a oferit-o.

Un important „detaliu” al întâlnirii l-a constituit asumarea de către oficialitățile prezente a demarării unui proiect – necesar și urgent! – de reabilitare a uneia dintre clădirile emblematice ale Sighetului, Casa Familiei Ioan Mihalyi de Apșa.
Așteptăm cu interes și celelalte activități ale proiectului și – mai ales – manualul alternativ de istorie… Din Istoria Maramureșului.

Ion MARIȘ

Foto & video: Ion Mariș

Sighetenii sunt invitați la expoziția CARPATHIA SYLVAE – pădurile virgine din Maramureș. Expune artistul fotograf și scriitor Bernard Boisson (Franța).

Vernisajul va avea loc, vineri 18 septembrie 2020, la orele 14:00 la Muzeul Maramureșului – Muzeul de Științele Naturii, Piața Libertății, nr. 15.

Curator: Vasile Timur Chiș

Expoziția este organizată cu sprijinul Institutului Francez, Institutului Cultural Român dar și al altor organizații din România și Franța.

Salut, Sighet!

Da, vreau să fiu primarul Sighetului!
De ce?…. Pentru că eu cred în oameni! Cred cu tărie că puterea unei comunități o dă puterea fiecăruia dintre noi! Cred că binele nostru al tuturor îl avem în „rucsacul” nostru al fiecăruia! Lucrul acesta mă motivează să fiu în mijlocul vostru căutând soluțiile cele mai bune. Sighetul este crezul meu și credința mea este că am obligația să întorc totul comunității!

După mine, EDUCAȚIA și SĂNĂTATEA sunt pilonii esențiali ai unei societăți. Dacă nu avem oameni sănătoși și educați, nu avem nimic!

Vreau să încep prin a mulțumi încă o dată tuturor celor care ați semnat pentru mine și echipa PMP! Este prima mea campanie electorală. Sunt multe lucruri la care m-am așteptat, despre care mi s-a spus, dar am întâlnit și multe surprize neașteptate, unele plăcute, altele mai puțin plăcute, dar toate mi-au dat curaj și m-au făcut mai puternic.

Ce am să scriu mai jos vine dintr-o experiență personală. Ani la rând am observat neputincios lipsurile comunității noastre! Am trecut prin multe dintre locurile care în alte vremuri erau mândrie pentru fiecare dintre noi. Acum, am văzut doar ruine care doar amintesc de ceea ce eram odată! Așa că am așternut pe hârtie frânturile pe care le cred esențiale pentru a trăi normal într-o societate a secolului XXI.

SIGHETUL Urban

Nu putem să vorbim despre absolut nimic atâta timp cât nu avem lucrurile necesare să apropiem oamenii. În primul rând drumuri de acces care să îi aducă pe alții la noi, sau să ne ducă pe noi la ei. Trebuie urgent să reparăm, reabilităm și modernizăm infrastrucutra rutieră și pietonală!

SIGHETUL Civilizat

Trebuie să acordăm demnitatea și respectul oamenilor. Și asta trebuie făcut zilnic. Așadar trebuie să avem un comerț stradal ordonat, curat și elegant.

SIGHETUL Vesel

Dintotdeauna am privit Sighetul prin ochi de copil. Sunt trist că nu exista siguranță pentru copiii noștri sau locuri special amenajate unde să se joace fără ca noi să fim îngrijorați. Vom construi noi locuri de joacă și spații de agrement.

SIGHETUL Multicultural

Multiculturalitatea comunității datorită conviețuirii a multor popoare, fiecare cu tradițiile lor ne oferă posibilitatea și obligația de a depune toate eforturile pentru a păstra și a dezvolta ceea ce am moștenit. Astfel, vom consolida integrarea socială prin acces la educație și cultură.

SIGHETUL Orașul Impozitelor Mici

Trebuie să păstrăm în limite minime taxele și impozitele sighetenilor. Nu trebuie să încercăm să acoperim găurile bugetare pe spatele oamenilor prin mărirea de taxe și impozite locale, avem nevoie de oameni specializați pentru a atrage fondurile necesare proiectelor imediate ale Sighetului.

SIGHETUL Respiră

Problema protejărji mediului a fost doar subiect politicianist de campanie electorală o dată la 4 ani. În rest, nu s-a făcut nimic. Vom proteja mediul și vom ecologiza terenurile contaminate. Doar așa vom respira aer curat și vom putea să vorbim de sănătate în urbea noastră.

SIGHETUL Sportiv

Suntem o comunitate care iubește mișcarea și sportul. Avem sportivi care au făcut performanță pentru Sighet și România. Nu am știut niciodată să apreciem astfel de oameni. Să îi respectăm așa cum se cuvine! Vom reabilita și dezvolta infrastructura sportivă. Vom da sportivilor meritul care li se cuvine.

SIGHETUL are Suflet

Din păcate, astăzi mulți dintre noi nu ne gândim la cei care au construit orașul, la cei care ne-au dat o casa… la cei care ne-au dat suflet! Nimic mai eronat și mai grav! Trebuie să acordăm respect, îngrijire și iubire pentru seniorii noștri!

SIGHETUL Învață

Mă gândesc la băiețelul meu! Mă gândesc la viitor! Mă gândesc la ce le oferim azi copiilor noștri! Și în acel moment sunt sigur că trebuie să construim și să reabilităm creșe, grădinițe și școli.

SIGHETUL Casa Ta

Orașul nu s-a dezvoltat. Mă gândesc că nu punem accent pe oameni valoroși care să dezvolte Sighetul, pe oameni care să lase amprenta profesionalismului lor. Trebuie așadar să ne apucăm de treabă și să construim locuințe pentru tinerii specialiști și locuințe sociale.

SIGHETENII Parchează Comod și Rapid

Vrem dezvoltare! Vrem turism! Dar nu oferim comoditate și accesibilitate. Trebuie să reproiectăm parcări publice supraterane sau subterane și parcări de domiciliu.

SIGHETUL în Haine Noi

Văd oameni triști, care se deplasează ținând capetele plecate! Nu privesc cerul! Nu privesc imobilele. Uitându-mă în jur mi-am dat seama că nu au motive. Clădirile sunt triste, peisajul e deprimant și fără speranță. Trebuie să reabilităm fațadele blocurilor, eficientizând consumul de energie al caselor noastre.

Și ar mai fi mult de dezvoltat! Oriunde îți întorci privirea îți dai seama câte ar fi de făcut. Te gândești că au trecut 30 de ani în care administrațiile nu au facut mare lucru! Scaune și cuie! Am pierdut respectul și demnitatea! Trebuie să ne scuturăm și să redevenim noi! Demni și respectuoși! Exact așa vreau eu să vă Sighetul și sighetenii!
Și nu uitați, noi nu luptăm împotriva cuiva, luptăm pentru CEVA.
Îndreptați-vă gândurile și eforturile spre lucruri POZITIVE!

Gabriel Filipciuc
Candidat la demnitatea de Primar al Sighetului

După o campanie de aproximativ trei săptămâni, Asociația SOS Bambini a reușit, prin intermediul colaboratorilor, să colecteze ghiozdane echipate pentru 90 de copii din zona Poienile de Sub Munte.

Persoanele care au donat au fost din Cluj și Sighet și au răspuns pozitiv apelului Asociației de a se alătura campaniei. Copiii au așteptat voluntarii Asociației cu mult entuziasm și s-au bucurat de ghiozdanele primite și de dulciuri. Ne- au asigurat că vor fi conștiincioși la școală și că ne vor face mandri prin rezultatele lor. Mulțumim tuturor prietenilor care ne-au susținut în această campanie și au dovedit că fiecare copil contează!

SOS Bambini susține educația, din suflet pentru suflete!

Camelia PESEK

În luna mai a acestui an, Catedra de Filologie Clasică (Departamentul de Limbi și Literaturi Romanice, Clasice și Neogreacă) a Universității București alături de Societatea de Studii Clasice din România, a organizat o competiție interesantă și antrenantă pentru toți liceenii, Certamen Covidianum.

În cadrul acestei competiții (o compensare a faptului că, din cauza pandemiei, s-au anulat toate etapele naționale ale olimpiadelor) elevilor li s-a propus să scrie (într-o latină clasică) și să trimită versuri pentru cântecul Ameno al grupului ERA.

Cele mai bune 3 variante au fost răsplătite cu vouchere de 300, 200 respectiv 100 de lei pentru ca elevii să-și achiziționeze cărțile dorite.

De la Colegiul Național „Dragoș-Vodă” din Sighet, a participat, obținând locul II la Certamen Covidianum, elevul Vasile Gabriel Vouciuc din clasa a IX-a E (acum clasa a X-a), care, în luna februarie a acestui an a obținut și locul I la etapa județeană a Olimpiadei de Limba Latină, calificându-se la națională (prof. coord. Brîndușa Oanța).

Când am aflat, în luna mai, de concursul Certamen Covidianum, am fost atras de ideea de a compune versuri, de a-mi valorifica cunoștințele de limbă latină și de a da o semnificație misterioasei piesei Ameno a grupului ERA, așadar m-am hotărât să răspund acestei provocări. Au urmat săptămâni în care, în viața mea cotidiană, dominată de școala online și de anxietatea provocată de pandemia de coronavirus, și-au făcut loc piesa Ameno și voința de a crea versuri precum marele poet roman, Ovidius.

Ideea care a stat la baza versurilor mele este una destul de actuală: nu avem nevoie să descoperim toate secretele lumii acesteia pentru a duce o viață bună, ci trebuie să ne lăsăm ghidați de iubire, de pace, de bunătate, de empatie și să fim noi înșine. De atât a fost nevoie, de o idee actuală, de un element pe care l-am considerat potrivit – soarele -, de cunoștințe de limbă latină și de puțină îndrumare de la dna prof. Brîndușa Oanță, pentru a compune Ameno, ameno, clamo, varianta mea de versuri pentru melodia Ameno, variantă care, după câteva luni de așteptare, a fost premiată de către juriul concursului „Certamen Covidianum”, spre marea mea onoare, cu premiul II. (Vasile Gabriel Vouciuc)

Iată și versurile:

Ameno, ameno, clamo

Fulgeo
Veritatem quaero
Quaero
Quae magna secreta
In nostro mundo celant?
Fulgeo, fulgemus

Ameno, ameno, clamo
Sol fulget, sol imperat
Pax vincet, amor vincet
Ameno, ameno, clamo

Scio
Responsum scio
Scio
Pacem et amorem
Homines et splendorem
Scio, scimus

Ameno, ameno, clamo
Sol fulget, sol imperat
Pax vincet, amor vincet
Ameno, ameno, clamo

Ameno, ameno, clamo
Sol fulget, sol imperat
Pax vincet, amor vincet
Ameno, ameno, clamamus
(Vasile Gabriel Vouciuc)

Felicitări, Vasile Gabriel, Per aspera ad astra!
Colegiul Național „Dragoș-Vodă” din Sighet are asigurată continuitatea spiritului latinist care a consolidat valoarea celei mai importante instituții de învățământ din orașul nostru, cu o istorie de peste un secol!

Salut, Sighet!

În urma reformei administrativ teritoriale din Ucraina, orăşelul Slatina (Solotvino) de pe malul drept al Tisei devine reşedinţa comunităţii teritoriale (CT) cu acelaşi nume. Alegerile locale din Ucraina (25 octombrie) se vor face pe noua structură administrativă . Din cele 13 raioane ale regiunii vecine Transcarpatia au rămas 6 macro raioane: Ujgorod, Muncaci,Vinogradov, Hust, Teceu şi Rahău. Peste 35 de mii de români maramureşeni trăiesc majoritar în 13 aşezări mici sau mari din zonele Teceu şi Rahău.
C. T. Slatina (Solotvino) are în componenţă 12 din cele 13 comunităţi româneşti din dreapta Tisei, din macroraionul Teceu: localităţile Slatina (25 la sută dintre locuitori sunt etnici maghiari, iar pe frontispiciul Primăriei sunt arborate drapelele naţionale ale Ucrainei, României şi Ungariei), Apşa de Jos, Apşa de Mijloc, Biserica Albă, Topcina, Strîmtura. Toate aceste localităţi au primari români. Cea mai îndepărtată aşezare se află la 30 de km de Slatina. Tot la atâţia km se situează şi cei aproape o mie de români din pitorescul sat Plăiuţ, ce a aparţinut de Apşa de Mijloc, dar din 1973 a trecut în administrarea comunei Vodiţa (Apşiţa), populată de ucraineni. Satul Plăiuț este situat în macroraionul Rahău, care intră în componenţa CT Bocicoiul Mare.
Ca o paranteză: la 10 km în amonte de Slatina şi Sighetu Marmaţiei, Bocicoiul Mare (comună locuită odinioară de ucraineni, maghiari, români şi evrei) se întindea pe ambele maluri ale Tisei. După Al Doilea Război Mondial, Tisa a devenit râu de frontieră, iar mai bine de jumătate din localitate a rămas pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice (azi, Ucraina). Născut în 1928 la Sighet, laureatul Premiului Nobel pentru Pace, scriitorul Elie Wiesel a dorit să aprindă o candelă la mormântul bunicilor săi în cimitirul evreiesc din Bocicoiul Mare, din stânga Tisei. Era în 1996. Nu a găsit mormântul, iar însoţitorii au presupus că acesta ar fi rămas în ţintirimul de pe celălalt mal!

Revenind la reforma din Ucraina, l-am sunat pe Dr. Ion Botoş, preşedintele Uniunii Regionale DACIA a Românilor din Transcarpatia: „Fiecare fostă comună va avea un coordonator numit staroste, care va fi desemnat de primarul C.T Slatina şi Consiliul (Rada) comunităţii teritoriale. Slatina va avea 32 de deputaţi (consilieri teritoriali) care vor fi aleşi din rândul pretendenţilor din zonă înscrişi în partidele politice din Ucraina, 4 fiind cele mai importante. Această reformă este binevenită pentru comunitatea noastră, românească, dar nu ştiu cum va funcţiona noua administraţie pe un teritoriu atât de mare, peste 160 kmp. Deja sunt două – trei tandemuri puternice primar-viceprimar care şi-au manifestat intenţia de a candida la Slatina. Populaţia nu prea este intersată de politică sau de reforme ci de ziua de mâine. Această pandemie ne-a izolat şi mai mult. Nici măcar la Sighet nu prea putem merge. Graniţa poate fi trecută doar de anumite categorii de persoane, cu restricţii. Nici revista APŞA, pe care o editez împreună cu partenerii din România, nu am mai continuat-o, în primul trimestru am reuşit să scot un număr finanţat de Biblioteca Judeţeană din Baia Mare şi două numere finanţate de instituţii din Bihor. Prin această reformă se încearcă şi creşterea rolului partidelor, candidaţii în alegeri fiind nevoiţi să opteze pentru un partid sau altul.”

Florentin Năsui

Asociația HEIDENRÖSLEIN, invită persoanele și organizațiile interesate la conferința de lansare a proiectului Managementul participativ al siturilor Natura 2000 Pricop-Huta-Certeze, Tisa Superioară și al ariei naturale protejate Pădurea Ronișoara (COD SMIS 118881) care va avea loc în data de 09 septembrie 2020, ora 10:30 la Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Baia Mare, Muzeul Satului.
Proiectul este cofinanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020 (POIM), Axa Prioritara 4 “Protecția mediului prin măsuri de conservare a biodiversității, monitorizarea calității aerului și decontaminare a siturilor poluate istoric”.

Obiectivul general al proiectului îl reprezintă protecția și îmbunătățirea stării de conservare a biodiversității și patrimoniului natural, prin dezvoltarea cadrului de management al siturilor ROSCI0251 Tisa Superioară, ROSPA0143 Tisa Superioară, RO04 Pădurea Ronișoara și planul de management pentru ROSCI0358 Pricop – Huta – Certeze cât și conștientizarea comunităților și a autorităților locale privitor la rolul și importanța rețelei Natura 2000.

Obiectivele specifice ale proiectului sunt: elaborarea participativă a două planuri de management pentru menținerea stării favorabile de conservare a habitatelor și speciilor din siturile ROSCI0251 Tisa Superioară, ROSPA0143 Tisa Superioară, RO04 Pădurea Ronișoara și planul de management pentru ROSCI0358 Pricop – Huta – Certeze; realizarea planurilor de monitorizare pentru speciile și habitatele din ROSCI0251 Tisa Superioară, ROSPA0143 Tisa Superioară, RO04 Pădurea Ronișoara și ROSCI0358 Pricop – Huta – Certeze; creșterea gradului de informare și conștientizare a comunităților locale, cu privire la importanța biodiversității din ROSCI0251 Tisa Superioară, ROSPA0143 Tisa Superioară, RO04 Pădurea Ronișoara și ROSCI0358 Pricop Huta – Certeze.
Perioada de implementare a proiectului este cuprinsă între 20.12.2019-31.12.2022.

Programul Conferinței de lansare a proiectului cuprinde: prezentarea invitaților, cuvântul invitaților, informații despre proiect, valorile biodiversității regăsite în situri, definiția managementului participativ, rezultatele proiectului și importanța lor, discuții despre proiect (durata estimată – 90 minute).

Manager proiect
Payer Maria Magdalena

tel: 0743177454 / e-mail: [email protected]

NR: Imaginea preluată din Albumul foto al Asociatiei HEIDENRÖSLEIN.

La Sighetu Marmației, ca în fiecare an la 29 august, a avut loc întâlnirea anuală a supraviețuitorilor „lotului Vișovan”, tinerii din Maramureș arestați în 1948, elevi și studenți, trecuți cu toții prin ani mulți de temniță comunistă.

Seniorii prezenți și urmașii lor au urcat în celula 74 de la etajul doi al Muzeului Memorial (unde fuseseră „cazați” în iarna ’48 -’49 ) pentru un moment de rugăciune condus de părintele Marius Vișovan. Alături de cei 2 membri prezenți ai „lotului Vișovan” – Ioan Ilban și Nistor Man, au mai participat membri ai familiilor și persoane apropiate. Ulterior s-au rugat în celulă și un grup de preoți și tineri de la Oradea și Zalău.

Cei 4 supraviețuitori (din cei 18 cât totaliza „lotul Vișovan”), ajunși deja la vârste venerabile sunt: Ioan Ilban (90 ani) și Petru Codrea (89 ani) – ambii cu domiciliul în Sighet, Ioan Dunca (88 ani) – Vișeu de Sus, și Nistor Man (91 ani) – Tg. Mureș. În afara celor din „lotul Vișovan” mai sunt în viață 7 deținuți politici din Maramureșul istoric.

preot prof. Marius Vișovan