PROGRAMUL MANIFESTĂRII
Miercuri, 22 iulie 2026

CĂMINUL CULTURAL „ADRIAN DOHOTARU” PETROVA:
Ora 12:00 – Primirea invitaților
Consilier cultural: Maria Cocârcă

BIBLIOTECA COMUNALĂ PETROVA
Ora 12:30 – Analizarea de documente și fotografii „UMBRE PE PÂNZA VREMII”
Bibliotecar: Mihaela Pop

PAROHIA ROMÂNĂ ORTODOXÀ PETROVA I,
Preot paroh Petru Florin Pop
Ora 13:00 – „MEMENTO MORI”
– Depunere de coroane la mormântul celui omagiat
– Parastas de pomenire a celui omagiat și a neamului său
– Cuvânt de primire al primarului Petrovei, economist Gheorghe-Grigore Palcuş
– Mesaje și evocări omagiale

Ora 14:30 – Finalul evenimentului.

Organizatori: Primăria Petrova, Consiliul Local Petrova, Căminul Cultural „Adrian Dohotaru” Petrova, Biblioteca Comunală Petrova, Parohia Română Ortodoxă Petrova I, Parohia Română Ortodoxă Petrova II, Mănăstirea „Izvorul Tămăduirii” Petrova, Cenaclul de Cultură și Artă „Mihai Eminescu” Petrova.

* * *

Gheorghe Bilașcu, supranumit „Rege al medicilor dentiști” din Budapesta s-a născut pe 27 aprilie 1863.
Gheorghe Bilașcu este născut pe meleaguri maramureşene, într-o familie de ţărani din Petrova. Îşi face studiile primare în satul natal (Școala Confesională Petrova), iar apoi liceul la Sighet. Se înscrie la Facultatea de Medicină din Budapesta, unde se remarcă ca un student inteligent, sârguincios, cu deosebită manualitate.
Remarcat încă din timpul studenţiei, a lucrat ca preparator la disciplinele de anatomie descriptivă, fiziologie obstetrică şi oftalmologie. Apoi a fost asistent la ortopedie şi chirurgie în sanatoriul renumitului chirurg Dollinger. În 1898, şeful catedrei de Stomatologie, Árkövy József, savant de renume mondial, îi solicita colaborarea. Gheorghe Bilaşcu este entuziasmat de perspectivele tinerei specialităţi medicale şi în curând se remarcă prin temeinica sa pregătire medicală generală pe care o pune în slujba stomatologiei şi în următorii doi ani devine şef de lucrări şi apoi conducătorul secţiei dentare a Policlinicii din Budapesta.
Gheorghe Bilaşcu a fost un stomatolog foarte cunoscut şi preferat în Budapesta. A avut şi un cabinet particular instalat în locuinţa sa din strada Kecskeméti nr. 14. Printre pacienţii săi erau foarte multe dintre personalităţile marcante ale culturii şi politicii ungare şi române din capitala ungară.
A participat la manifestările culturale româneşti din Budapesta. A fost unul dintre cei mai importanţi susţinători ai Societăţii studenţeşti „Petru Maior”.
Devine membru al primului Parlament al României Mari, fondează „Revista Stomatologică” și „Asociația Generală a Doctorilor în Medicină Stomatologică din România”.
A decedat fulgerător la Cluj în ziua de 22 iulie a anului 1926.

Salut, Sighet!

În prezența unui public numeros, format din oameni de cultură și iubitori ai patrimoniului maramureșean, artistul vizual Ioan Borlean a oferit nu doar o expoziție de pictură, ci o incursiune într-o regiune care își revendică nobilitatea… Nordului (ne)marginal.

Organizată de Fundația „Ioan și Livia PISO”, Centrul Documentare – Expozițional al Nobilimii Române Maramureșene în parteneriat cu Uniunea Artiștilor Plastici din România – Filiala Satu Mare, expoziția aduce în atenția publicului un patrimoniu simbolic insuficient cunoscut, steme/ blazoane și steaguri identitare ale vechii nobilimi române maramureșene, reinterpretate într-un limbaj plastic inedit, deosebit de expresiv.

Deschiderea oficială a fost făcută de dr. Vlad Lazu, reprezentantul Centrului și co-curator al expoziției, care a subliniat importanța recuperării memoriei istorice prin cultură și a rolului instituției pe care o conduce în valorificarea moștenirii nobilimii române maramureșene. În intervențiile lor, editorul Ion Mariș, prof. univ. dr. Alexandru Leordean, arh. Dorel Cordoș  și prof. dr. Ioan Petrovai au evidențiat atât consistența documentară a proiectului, cât și dimensiunea artistică a unei creații care transformă heraldica într-un discurs vizual de importantă actualitate. Completările artistului vizual, Ioan Borlean, au „elucidat” pasiunea și căutările inerente demersului întreprins, expoziția oferită (și) publicului vișeuan fiind un altfel de „blazon” în biografia autorului lucrărilor. A fost transmis și un mesaj din partea părintelui Ioan Bizău, de către preotul paroh din Vișeu de Sus, Mihai Chira, care și-a completat intervenția cu bine receptate observații.

Pentru Ioan Borlean, simbolurile trecutului devin pretexte ale unei meditații plastice asupra identității, demnității și apartenenței. Pornind de la izvoare istorice, artistul reconstruiește un univers în care culoarea, textura și materia picturală conferă fiecărei lucrări autonomia unei opere contemporane, cu mesaj personalizat. Heraldica încetează să mai fie doar un exercițiu al erudiției și se convertește într-o emoție estetică.

Expoziția „Noblețea marginii” concentrează, de fapt, întreaga filosofie a proiectului pictural. „Marginea” nu se identifică cu periferia, dimpotrivă, este locul unde identitatea s-a păstrat cu o rară tenacitate, unde memoria nu a devenit muzeu, ci formă de viață. Maramureșul își revendică astfel noblețea nu doar prin documente și genealogii, ci prin oamenii care îi duc mai departe spiritul creator, iar Ioan Borlean este unul dintre ei.

Expoziția poate fi vizitată până la finalul lunii iulie și merită privită în liniște, fără grabă, chiar… „memorată”. Fiecare lucrare ascunde un fragment de istorie, o metaforă și o întrebare adresată privitorului. Într-o epocă dominată de efemer, Ioan Borlean propune un exercițiu de recuperare a memoriei prin artă, iar Vișeul de Sus confirmă încă o dată că rămâne unul dintre locurile în care cultura știe să-și onoreze trecutul fără a se desprinde de contemporaneitate.

Foto, Video & text: Ion Mariș

După publicarea mai multor volume de documente transliterate ori transcrise din arhivele bisericești, scriitorul vișeuan LAZĂR NĂSUI continuă să aducă la lumină izvoare de o valoare deosebită, punând la dispoziția istoricilor și a tuturor celor interesați de trecutul acestei regiuni un patrimoniu documentar prețios.
Fidel direcției de cercetare care îi definește activitatea, Lazăr Năsui a publicat recent, la Editura Valea Verde din Sighetu Marmației, o lucrare în care reconstituie, în peste 750 de pagini, evoluția protopopiatului greco-catolic al Vișeului în cadrul Episcopiei de Gherla între anii 1853 și 1930.
„𝑬𝒑𝒊𝒔𝒄𝒐𝒑𝒊𝒂 𝒈𝒓𝒆𝒄𝒐-𝒄𝒂𝒕𝒐𝒍𝒊𝒄ă 𝒅𝒆 𝑮𝒉𝒆𝒓𝒍𝒂 (1853–1930). 𝑷𝒓𝒐𝒕𝒐𝒑𝒐𝒑𝒊𝒂𝒕𝒖𝒍 𝒈𝒓𝒆𝒄𝒐-𝒄𝒂𝒕𝒐𝒍𝒊𝒄 𝒂𝒍 𝑽𝒊ș𝒆𝒖𝒍𝒖𝒊 valorifică rezultatele unei cercetări desfășurate de-a lungul mai multor ani, pentru teza sa de doctorat. Volumul aduce în atenția cititorilor sute de documente inedite, multe dintre ele publicate pentru prima dată în forma lor transliterată ori transcrisă, contribuind la recuperarea unei pagini esențiale din istoria Maramureșului.
O parte importantă a cercetării are la bază documentele păstrate în arhiva fostei Parohii greco-catolice din Vișeu de Jos (azi, Biserica ortodoxă nr. 1), sediul Protopopiatului greco-catolic al Vișeului în perioada 1909–1918, considerată una dintre cele mai valoroase arhive ecleziastice din zonă. Autorul a analizat sute de documente provenite din această arhivă, acordând o atenție deosebită perioadei în care protopop al Vișeului a fost părintele Ioan Koman, personalitate marcantă a vieții religioase din Maramureș.
Un loc central în volum îl ocupă protocoalele vizitațiunilor canonice, considerate de autor cele mai importante izvoare pentru cunoașterea vieții religioase și sociale a Protopopiatului Vișeului. Citindu-le, ne-am dat seama că are dreptate. Acestea oferă informații prețioase despre situația parohiilor (starea bisericii, existența cimitirului, casa parohială, bunurile și veniturile parohiei), preoți (comportament moral, disciplină, activitatea pastorală), educație (existența școlilor, situația elevilor) și comunități locale (date demografice și sociale, viața religioasă, moralitatea, conflicte, abateri). Toate aceste informații, culese din documentele vremii, se regăsesc în paginile volumului lui Lazăr Năsui, constituind adevărate documente istorice și sociale, radiografii nu doar ale bisericilor, ci ale satului maramureșean din perioada cercetată, la care, iată, avem și noi acces.
De asemenea, șematismele au avut un rol important în cercetarea lui Lazăr Năsui, analiza acestora permițându-i verificarea și completarea informațiilor din documentele de arhivă.
Volumul aduce în atenție și mărturii lăsate de personalități precum Miron Costin, împăratul Iosif al II-lea ori Nicolae Iorga, care au consemnat impresii despre Maramureș și comunitățile sale. Valorifică, de asemenea, documente provenite din Arhivele Naționale – Serviciile Județene Maramureș și Cluj, precum și din colecțiile Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” și ale Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca.
Volumul „𝑬𝒑𝒊𝒔𝒄𝒐𝒑𝒊𝒂 𝒈𝒓𝒆𝒄𝒐-𝒄𝒂𝒕𝒐𝒍𝒊𝒄ă 𝒅𝒆 𝑮𝒉𝒆𝒓𝒍𝒂 (1853–1930). 𝑷𝒓𝒐𝒕𝒐𝒑𝒐𝒑𝒊𝒂𝒕𝒖𝒍 𝒈𝒓𝒆𝒄𝒐-𝒄𝒂𝒕𝒐𝒍𝒊𝒄 𝒂𝒍 𝑽𝒊ș𝒆𝒖𝒍𝒖𝒊” reprezintă o contribuție importantă la cunoașterea trecutului Maramureșului și o dovadă că arhivele încă păstrează pagini esențiale din identitatea noastră, așteptând să fie redescoperite.
Felicitări autorului!

dr. Anuța POP

La Editura Valea Verde din Sighet a apărut cel de-al șaselea volum de poezie „…65…”, autor Ion Mariș (editor – Ion Mariș, lector de carte – Iulia-Dora Mariș, tipar – Aska Grafika).

În centrul celor 65 de poeme se află aceeași reflecție asupra trecerii timpului și a fragilității condiției umane. Titlul volumului și poemul final transformă cifra 65 într-un moment de bilanț, în care autorul își privește cu luciditate drumul parcurs. Moartea nu este evocată doar ca sfârșit al vieții, ci ca o prezență discretă, care însoțește fiecare etapă a existenței și dă o altă greutate întrebărilor despre sens, memorie și identitate. Uneori este privită cu ironie, alteori cu resemnare sau cu neliniște metafizică, dar rămâne, de la un capăt la altul al volumului, unul dintre firele care țes universul poetic al lui Ion Mariș.

*

Fără secrete
În secunda 16 din volumul meu am primit un nume
prea simplu pentru a fi memorat
la pagina 61 am început să vorbesc
acum doar încerc arta păcii
nu vreau să mai văd culorile incerte livrate
pentru frica noastră
nici umbrele deghizate
iar rugăciunea nu mi-o voi scrie
dincolo de noapte de aceea
nu știu câte războaie îmi acoperă somnul
câte pagini albe se pierd în spațiu…
măsor nesomnul
asupra mea veghează un Dumnezeu abandonat.

(din volumul „65…”)

* * *

Ion Mariş s-a născut în 16.04.1961. A absolvit Institutul Politehnic Cluj Napoca – Facultatea TCM (1986), extinzându-şi ulterior activitatea şi în alte domenii: bancar, burse de valori, turism, consultanţă, farmaceutic.
A activat în diverse cenacluri literare atât ca elev la Sighet (Liceul „Dragoş-Vodă”) cât şi ca student la Cluj- Napoca. A publicat poezie  şi proză în diverse reviste şi periodice.
Este membru fondator al Clubului Rotary Sighet (2001) și coordonatorul  Editurii Valea Verde din Sighet.
Este membru UZPR din anul 2021.

A publicat volumele: „Autostop printre gânduri” (2016), „Salut, Sighet!” (2016), „La masă cu președinții” (2016), „Vesperare” – poezie (2017), „Ultimul poem (…)” – poezie (2019), „Ion Bledea – Sculptorul Nordului” – album (2019), „#CNDV100 – Convorbiri – mărturisiri” – interviuri, co-autor (2019), „Sentimente neasigurate” – poezie (2021), „Semne, pe_semne” – poezie (2022), „Eugen Mihaljek un AS de… 66 de puncte” –  co-autor (2022), „Re_semnat” – poezie (2024), „Cu spatele la Centru” – publicistică (2025).

Salut, Sighet!

Pe 10 iulie 2026, proiectul Școala Naturii în Geoparcul Gutâi-Maramureș a continuat cu o activitate dedicată cunoașterii patrimoniului natural, având ca temă centrală Lemnul, unul dintre cele cinci elemente-cheie în jurul cărora a fost construit proiectul, alături de Oameni, Apă, Foc și Timp.

Intitulată „Povești din Codrii Seculari”, activitatea a constat într-o drumeție ghidată prin Codrii Seculari de la Strâmbu Băiuț, arie naturală protejată inclusă parțial în Patrimoniul Mondial UNESCO.

Deși Codrii Seculari de la Strâmbu Băiuț sunt considerați printre cele mai valoroase ecosisteme forestiere din România și apar menționați în numeroase materiale de promovare a Maramureșului, rămân încă un loc pe care mulți nu au avut ocazia să îl descopere la pas. Tocmai de aceea, proiectul Școala Naturii în Geoparcul Gutâi-Maramureș a creat cadrul pentru o experiență autentică de cunoaștere directă, chiar în mijlocul naturii. Printre participanții la drumeție s-au numărat în special ghizi de turism din județ, aceștia fiind, de cele mai multe ori, primul contact al vizitatorilor veniți din toate colțurile lumii cu poveștile și patrimoniul Maramureșului.

Pe lângă ghizii de turism, drumeția a reunit voluntari specialiști de mediu, membri ai echipei de proiect, studenți străini și oameni ai locului. Dincolo de ceea ce a putut fi descoperit prin simțuri, explicațiile oferite de inginerul silvic și ghidul de turism Florin Mârzac au ajutat grupul să înțeleagă de ce Codrii Seculari de la Strâmbu Băiuț sunt diferiți de pădurile obișnuite: prezența arborilor care depășesc 500 de ani și mor de bătrânețe, rolul esențial al lemnului mort în menținerea vieții pădurii, etajele de vegetație, biodiversitatea remarcabilă și procesele naturale care modelează acest ecosistem în absența intervenției umane.

Partenerii activității au fost Primăria comunei Băiuț, Centrul Universitar Nord din Baia Mare – Facultatea de Inginerie, Asociația EcoLogic și Muzeul Județean de Mineralogie „Victor Gorduza” Baia Mare.

Organizatorii mulțumesc Ocolului Silvic Strâmbu Băiuț pentru găzduire, precum și tuturor celor implicați în desfășurarea activității: ghizi de turism, cadre universitare, studenți, silvicultori, geologi, reprezentanți ai administrației publice locale și membri ai comunității.

Proiectul Școala Naturii în Geoparcul Gutâi-Maramureș este finanțat prin „BRAVoluntar” ediția 2026, program dezvoltat de Fundația OMV Petrom și Asociația pentru Relații Comunitare (ARC) și implementat de Asociația pentru Promovarea Turismului și Dezvoltare Durabilă Nord-Vest.

APTDD NV & Echipa proiectului Geoparcul UNESCO Gutâi-Maramureș
Email: [email protected]
www.facebook.com/geoparcMM
www.instagram.com/geoparcmaramures

Cel mai proaspăt număr al revistei de cultură „Nord Literar” (6/277 iunie 2026) vine cu un sumar bogat, pe gustul tuturor iubitorilor de literatură. Publicația poate fi achiziționată din chioșcurile de ziare din Baia Mare și de la librăriile „Cărturești” din întreaga țară.

În eseul „De-a culorile. Pictura mea”, Irina Petraș își mărturisește pasiunea pentru pictură, pentru care a ales titluri care sugerează de cele mai multe ori „legătura” cu lecturile sale.

În editorialul „Printre spații și cărți”, Dana Buzura-Gagniuc atinge din nou problema condiției literaturii și a creatorilor săi.

Romanul „Sălbatica” al Doinei Ruști abordează subiectul deportărilor forțate în Bărăgan din anii ‘50. Mai multe despre acest roman se pot afla din cronica lui Gheorghe Glodeanu.

Poezia Cătălinei Soare-Hull din recentul volum „Iubirea nu are organe de simț” urmărește „stadiul decantării mature, mizând pe terapia integratoare”, după cum spune Delia Muntean în cronica sa. Aceeași exegetă ne mai propune spre lectură volumul de versuri al lui Marian Zubac, „Toată lumea vorbește de mine”, apărut de curând la ditura Limes.

Daniela Sitar-Tăut aduce în atenția cititorilor istoria unui scenariu cinematografic nevalorificat până în prezent – „Ștefan cel Mare” de Camil Peterescu.

La „Orfeu” se pot citi poeziile lui Gavril Ciuban și parodia lui Lucian Perța.

Gheorghe Pârja aduce argumente în sprijinul dimensiunii novatoare a diplomatului Horia Bădescu, autor al cărții „La răsărit de Paradis”, un volum care „spune povestea unei aventuri spirituale”.

Un splendid tablou al copilăriei academicianului Ion Pop, originar din Mireșu Mare, este publicat în acest număr. Textul este un fragment dintr-un volum în pregătire ce va cuprinde dialogurile lui Ion Pop cu Toni Chira.

Actualitatea culturală, semnată de Dana Buzura-Gagniuc, aduce pe tapet bogăția de evenimente a acestei veri.

În pagina dedicată „Cuvintelor din exil”, Mihaela Albu scrie despre așa-zisa dezbinare a exilului românesc.

Săluc Horvat îl readuce în atenția cititorului pe Mihai Eminescu – „Expresia integrală a sufletului românesc”.

De curând, la Baia Mare a avut loc cea de-a 32-a ediție a Festivalului de Teatru Atelier, iar Daniela Dunca semnează o cronică la unul dintre cele mai tulburătoare spectacole din festival: „Nietzsche Says It’s Way Past Your Bedtime”.

Un portret al scriitorului Ștefan Jurcă este realizat de poetul Gavril Ciuban.

Raluca Hășmășan zăbovește asupra volumului lui Radu Voinescu, „Educația sentimentală”, care cuprinde un discurs liric caracterizat prin limpezime și prin rafinament imagistic.

„Nicolae Corlat îi spune poeziei pe nume: orbire” afirmă Flaviu Mihali după lectura volumului „Împotriva orbirii” al poetului amintit, iar Nicolae Scheianu îl consideră pe Liviu Coroiu „un «paznic al visului» în «oglinda fântânii»” – după lectura noului său volum de versuri „Tăcerea fântânilor”.

Prezentul număr cuprinde un fragment dintr-un roman în pregătire de Vanessa Steinacher și poezii din creația scriitorilor Nicolae Nistor, Alexandru Boțoroga și Luminița Giurgiu.

O incursiune în „Orbitor”-ul lui Mircea Cărtărescu propune Remus-Valeriu Giorgioni.

Versuri semnate de poetul italian Giuseppe Bova, în traducerea lui Valeriu Stancu, pot fi citite pe pagina dedicată autorilor străini.

Sunt prezentate, de asemenea, premiile Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România, oferite în cadrul FestLit 2026.

Un mare scriitor, Radu Ciobanu, a plecat dintre noi, iar revista publică un scurt portret.

Poemul lunii aparține lui Mihai Olos. Acest număr este ilustrat cu lucrări din creația artistului Marian Zidaru, care este prezentat în paginile revistei de Cătălin Davidescu.

COMUNICAT DE PRESĂ

Zilele Culturii Maghiare. Duminică, 12 iulie 2026. Piața centrală a Sighetului.
Inspirați de spectacolele de dansuri populare  urmărite, publicul sighetean a fost invitat la… dans. A fost o frumoasă… acțiune comunitară.

Câteva minute de dans în VIDEO-ul următor:

Video: dr. Sorin Markus

Sighetu Marmației are încă un motiv de mândrie! Răzvan Marincean, unul dintre cei mai promițători tineri fotbaliști ai României și originar din municipiul nostru, se află în atenția celebrului club portughez Benfica Lisabona, care și-a manifestat interesul pentru transferul atacantului de la Farul Constanța.

La doar 17 ani, Răzvan Marincean este considerat unul dintre cele mai mari talente ale generației sale. Potrivit presei sportive, Benfica este dispusă să investească aproximativ 400.000 de euro pentru transfer, suma totală putând ajunge la un milion de euro prin bonusuri de performanță.

Povestea succesului său a început la Sighet, unde a făcut primii pași în fotbal la Plimob Sighet, sub îndrumarea tatălui său. Talentul și munca l-au adus, în 2021, când împlinise 12 ani și 4 luni, la Academia Hagi, una dintre cele mai importante și mai apreciate pepiniere de fotbal din România. De atunci, evoluția sa a fost spectaculoasă, a câștigat titlul național la juniori cu Farul, a fost desemnat cel mai bun jucător al Ligii Elitelor U17 și a debutat deja în Superligă.

Răzvan Marincean este de altfel și unul dintre jucătorii de bază ai naționalei României U17, contribuind la calificarea istorică a tricolorilor la Campionatul Mondial al acestei categorii de vârstă. Campionatul Mondial U17 se va desfășura în Qatar în perioada 19 noiembrie – 13 decembrie 2026, pe modelul seniorilor, 48 de echipe naționale concurând pentru titlul suprem. România va juca în grupa K (alături de Mexic, Venezuela și Camerun).

Interesul unui club cu tradiția și prestigiul Benficăi reprezintă o confirmare a valorii tânărului sighetean și, în același timp, o veste care aduce bucurie întregii noastre comunități. Dacă transferul se va concretiza, Răzvan Marincean va deveni unul dintre puținii fotbaliști maramureșeni care fac pasul către unul dintre marile cluburi ale Europei.

Felicitări și succes tânărului Răzvan Marincean, felicitări tatălui său, primul antrenor!

Ion Mariș

Descoperă lumea fascinantă a ideilor, dezvoltă-ți gândirea critică, argumentarea logică și abilitățile creative prin programele de studii universitare acreditate de Filosofie oferite de Centrul Universitar Nord din Baia Mare – UTCN, în cadrul Facultății de Litere: licență în Filosofie, masterat în Drepturile Omului (domeniul Filosofie) și doctorat în Filosofie.

De ce să studiezi Filosofia?

• Specializarea Filosofie este atractivă, interdisciplinară, adaptată contextului socio-cultural actual, acoperind discipline precum: istoria filosofiei, logică, teoria cunoașterii, filosofia limbajului, metafizică, filosofia religiei, antropologie, filosofie politică, filosofia istoriei, estetică dar și sociologie, psihologie și științele educației.
• Disciplinele  studiate te vor ajuta să înțelegi mai bine lumea în care trăim, să te raportezi critic la ea și să o influențezi în mod pozitiv.
• Vei dobândi abilitățile intelectuale de a putea lua o atitudine creativă și constructivă care să-ți facă viața ta și a celor din jur mai frumoasă și plină de sens. Respectiv să te descurci în vremuri de restriște.
• Vei învăța că logica, retorica, comunicarea argumentată și cunoștințele solide despre om și societate sunt cu adevărat cheia succesului într-o lume în continuă schimbare, în care comunicarea joacă rolul central.
• Învățarea continuă este calea adaptabilității și rețeta unei societăți sănătoase și civilizate. Nu doar dacă tocmai ați terminat liceul, ci și dacă ați mai studiat la o facultate, aveți deja o profesie sau chiar sunteți la pensie, porțile Filosofiei sunt deschise tuturor celor care doresc să exploreze lumea ideilor. Și nimic nu este mai benefic pentru sănătatea noastră psihică și fizică decât să facem parte dintr-o comunitate vie în care să se discute liber marile întrebări ale vieții.

 De ce la facultate la Filosofie în Baia Mare?

• Comunitatea academică de la Filosofie Baia Mare este una tânără și dinamică, în care au loc nenumărate activități (conferințe, workshop-uri, seri de film, dezbateri și cluburi de lectură, etc.), campusul universitar este modern, iar căminele și cantinele studențești sunt de o înaltă calitate, oferind tinerilor un ambient excelent de dezvoltare.
• Experiența studențească este completată de activitățile Ligii Studenților „Pintea Viteazul” din Baia Mare, care este o organizație studențească foarte implicată în viața universitară, fiind una dintre cele mai importante și active ligi studențești din țară.
• Datorită alianțelor internaționale prestigioase ale universității, ca student la Filosofie la Baia Mare vei avea oportunitatea de accesa mobilități și internshipuri internaționale și de a obține burse Erasmus+ la universități de renume din Europa (Italia, Franța, Germania, Grecia etc).
• În continuarea studiilor de licență vei putea să te înscrii și la Masteratul de Filosofie și Drepturile Omului, iar apoi să aprofundezi tema preferată de cercetare științifică în domeniu printr-un Doctorat în Filosofie.

Domeniul Filosofie, din cadrul Facultății de Litere a Centrului Universitar Nord din Baia Mare (CUNBM), face parte din mare familie academică a Universității Tehnice din Cluj-Napoca (UTCN), în prezent una dintre cele mai mari și bine cotate instituții superioare de învățământ din România (top 5) , având în structura sa 12 facultăți și 219 specializări (de la domenii tehnice la socio-umane) grupate în două centre universitare: Cluj-Napoca și Baia Mare – cele mai mari și dinamice orașe din nord-vestul țării. Mai multe detalii aflați în linkul despre noi.

Programele noastre universitare (licență, masterat, doctorat) sunt acreditate cu „grad de încredere ridicat” (nivel maxim), potrivit evaluării Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior.

Oportunități și perspective de carieră

Programul de studii de Filosofie de la Baia Mare este un reper al educației și culturii din Nord-Vestul României, cu absolvenți care activează deja cu succes în diverse domenii: învățământ, cercetare academică, consiliere filosofică și consiliere școlară, jurnalism, media, instituții culturale și muzeale , industria cărții (scriitori, editori, redactori, librari, traducători), dar și în domeniul resurselor umane, marketing, publicitate/PR, politică, securitate națională, administrație, instituții publice naționale și internaționale. De asemenea, absolvenții de filosofie sunt activi și ca formatori de opinie (influenceri), creatori de conținut și în profesiile din industria creativă, tot mai prezente în societate.

Într-o lume în continuă schimbare, dar bazată pe informație, cunoaștere și comunicare, absolvenții de filosofie au calea deschisă spre orice profesie de viitor în care primează inteligența, abilitățile de comunicare, adaptabilitatea și creativitatea.

Citești câteva dintre mărturiile unor absolvenți ai Filosofiei de la Baia Mare: Mărturii ale absolvenților la împlinirea a 25 de ani de Filosofie universitară la Baia Mare.

• Înscrierile se fac Online în perioada 13-18 iulie 2026
• (și începutul lunii septembrie, în cazul în care mai rămân locuri disponibile)
• Calendarul complet al înscrierilor și confirmărilor poate fi consultat aici.
•  Admiterea se face pe baza mediei de la BAC.
• Pentru înscrierea online urmărește pașii: Accesează https://admitereonline.utcluj.ro/cunbm-facultatea-de-litere-licenta/ → selectează domeniul de studiu Filosofie.
•  Locație: Str. Victoriei nr. 76, Centrul Universitar Nord din Baia Mare.
•  Contact: 0264 202 973 / [email protected]
• Info suplimentare: [email protected]

• Urmărește-ne pe com/FilosofieBaiaMareși instagram.com/FilosofieBaiaMare

Centrul Universitar Nord din Baia Mare – UTCN

Asociația Firul Vieții Sighet vă invită joi, 02 iulie 2026, de la ora 17:00, la Biblioteca Municipală „Laurențiu Ulici” din Sighetu Marmației la o întâlnire cu preotul Simion Mesaroș și cărțile domniei sale, publicate în ultimii ani. „
Scrieri și comentarii”, ultimul volum publicat în anul 2026 la Editura Surorilor Lauretane din Baia Mare va fi prezentat și la Sighet.

* * *

Simion Mesaroș s-a născut în anul 1942, la Ferneziu. După studiile gimnaziale și liceale la Baia Mare urmează Politehnica din București fiind, după absolvire, inginer la uzinele băimărene.

În anul 1973 a fost sfințit preot greco-catolic în clandestinitate de episcopul și el clandestin Ioan Dragomir. A fost 17 ani unul dintre cei mai activi ierarhi ai Bisericii Greco-catolice maramureșene și unul dintre promotorii mișcării din 21 ianuarie 1990, când a avut loc, pe treptele Casei de cultură din Baia Mare prima liturghie greco-catolică. De atunci, timp de 15 ani, a celebrat Sfânta Liturghie la monumentul Ostașului Român din Baia Mare, apoi s-a mutat în Biserica Sfântul Anton, la ridicarea căreia a trudit toți acei ani, și a servit-o până în 2017, la ieșirea în pensie.

Între 1990-2000 a fost profesor și rector al Institutului Teologic „Alexandru Rusu” din Baia Mare, la înființarea căruia a contribuit din plin. În 2022 a fost numit paroh la reînființata parohie din Mesteacăn și în 2024 a fost sfințită noua biserică de lemn de acolo, ridicată cu râvna sa.

Preot cu har și om de acțiune, Simion Mesaroș a găsi timp și pentru a scrie câteva cărți despre a căror calitate s-au pronunțat unii dintre cei care le-au citit, printre ei numărându-se cunoscutul eseist și scriitor Ioan Papuc.

Asociația Firul Vieții

O plimbare pe Solovan în anul… 1965.

În fotografie cunoscutul medic sighetean Victor POP (1914 – 1995), cel care a pus bazele Secției de Pediatrie din Spitalul Sighet, în anii ’50. Dr. Victor Pop a fost și un pasionat colecționar de artă populară maramureșeană. A intrat în patrimoniul Muzueului Maramureșean din Sighet bogata lui colecție de pecetare, unică în țară.
În anul 1973 a fost distins cu titlul de „Medic Emerit” iar post-mortem a fost declarat „Cetățean de Onoare al Sighetului”.

În fotografie este însoțit de doi copii sigheteni. Cred că nu-i prea ușor să-i identificați dar… încercați?!

Salut, Sighet!

N.R.: fotografie din arhiva familiei ing. Adrian Coman.

Joi, 25 iunie 2026, la sediul Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România au fost lansate Caietele FestLit Cluj 2026 cu titlul „Memorie culturală vs Amnezie culturală”, o antologie alcătuită de Irina Petraș, apărută la Editura Casa Cărții de Știință.

Idea realizării acestui volum s-a născut, după cum afirmă Irina Petraș în „Argument” din discuțiile stârnite de Programa pentru clasa a IX-a, care „au scos la iveală fragilitatea raportării noastre la trecut, la tradiție, la arhiva identitară. Abordările sunt diferite și, cum era de așteptat, uneori surprinzătoare. Ele pot constitui puncte de plecare pentru dezbateri viitoare”

În paginile acestui volum semnează: Horia Bădescu, Ioana Bot, Constantina Raveca Buleu, Dana Buzura-Gagniuc, Paul Cernat, Gabriel Chifu, Aurel Codoban, Gheorghe Glodeanu, Vasile Igna, Laura Lazăr Zăvăleanu, Menuț Maximinian, Angelo Mitchievici, Ioan T. Morar, Delia Muntean, Vianu Mureșan, Viorel Mureșan, Olimpiu Nușfelean, Gheorghe Pârja, Ovidiu Pecican, Irina Petraș, Laura Poantă, Ioan-Aurel Pop, Ion Pop, Mircea Popa, Doina Rad, Ilie Rad, Ion Simuț, Adrian Tudurachi, Varujan Vosganian.

Suntem onorați că trei din cei 29 de scriitori cuprinși în antologie sunt maramureșeni, membri ai redacției Revistei de Cultură „Nord Literar”: Delia Muntean, Dana Buzura-Gagniuc și Gheorghe Pârja.

Revista de Cultură „Nord Literar”

„Există despărțiri care rup sufletul și iubiri pe care nici moartea nu le poate stinge. Dragostea nu moare, doar își schimbă forma.”  (Mia Nan)

„Vuela Alto, Mamá” („Zboară sus, mamă”), al doilea volum publicat în Spania de maramureșeanca MIA NAN, nu este doar o poveste despre pierdere. Este o „călătorie intimă și profund spirituală prin doliul unei fiice care, după plecarea mamei sale, se confruntă cu durerea, golul, tăcerea și o transformare care îi schimbă întreaga viață”. (Mia Nan)

Din cea mai intimă și autentică experiență, autoarea își deschide inima pentru a împărtăși durerea unei fiice care învață, pas cu pas, să trăiască fără prezența fizică a mamei sale, descoperind în același timp că iubirea nu dispare, ci doar își schimbă forma. Printre amintiri, lacrimi, tăceri și momente de conexiune cu invizibilul, această carte devine de fapt „o punte între două lumi, cea a durerii care sfâșie și cea a iubirii care rămâne”. (Mia Nan)

O mărturie sinceră, sensibilă și plină de lumină, născută din inimă, care „se transformă într-un refugiu pentru cei care au iubit și au fost nevoiți să lase pe cineva să plece”. (Mia NAN)
Paginile acestei cărți sunt „o șoaptă către suflet”, invitându-ne să înțelegem că „nimeni nu pleacă de tot, cei dragi nu dispar, sufletele continuă să fie aproape într-o altă formă și iubirea adevărată transcende chiar și moartea.” (Mia Nan)
Volumul este o mărturie „despre iubire eternă, conexiunea sufletului și transformare spirituală. Aceasta nu este doar o carte de citit, ci o carte de simțit, de rememorat și, încet-încet, de vindecat.” (Mia Nan)

Volumul a fost publicat în Spania (în limba spaniolă) și va fi lansat Vineri, 03 iulie 2026, în Elche (Alicante), evenimentul fiind moderat de… autoarea Mia Nan.
Maramureșenii, românii care se află temporar sau definitiv în Spania sunt invitați să participe la eveniment!

* * *

Mia NAN s-a născut în 4 iulie 1981, în satul Săcel, Maramureș, într-o familie modestă, cu 10 frați. A absolvit Liceul „Grup Școlar pentru Industrie Mică și Servicii” (actualul Liceu Tehnologic Marmația) din Sighetu Marmației. 
La vârsta de 20 de ani își abandonează familia, satul, țara și călătorește în Spania, „țara minunilor”, cum o numea ea, pentru a-și îndeplini visurile și scopul vieții. După mulți ani de căutare, de studiu al vindecării cuantice și a energiilor, după mulți ani de muncă grea, reușește să lucreze în domeniul care o pasionează, realizându-și visul și scopul vieții… „ajută oamenii să își continue drumul vieții chiar dacă sunt asaltați de probleme, făcându-i să vadă că unde este speranță și credință totul este posibil, nimic nu este imposibil.”
În prezent, locuiește în Spania, în orașul Elche, provincia Alicante, unde lucrează ca terapeută holistică și predă diferite cursuri în același domeniu. Când cineva o întreabă în ce domeniu lucrează, ea le răspunde „că îi învață pe oameni să treacă prin tunelul din viața lor, pe care într-un anumit moment îl parcurg, cu lumina aprinsă.”
Marea dorință a Miei Nan de a ajuta la reducerea suferinței umane și la găsirea păcii sufletești, împreună cu tot ce ea a învățat, a fost împărtășită  cu cititorii prin scrierea cărții (în limba spaniolă) „Suelta el Dolor. Confia en Sanacion”, publicată în Spania, în iulie 2024, urmată de versiunea în limba română „Eliberează durerea. Ai încredere în vindecare” (Editura Valea Verde, Sighet, 2025).

Din partea redacției noastre („Salut, Sighet!”) îi dorim Miei NAN – în avans – LA MULȚI ANI! și… succes în preziua aniversării, la evenimentul de lansare a cărții „Vuela Alto, Mamá” („Zboară sus, mamă”).

Ion Mariș