Am stat de vorbă cu Reghina Dragoș, unul dintre profesorii cu rezultate remarcabile obținute de-a lungul anilor la concursurile și olimpiadele școlare de chimie, dascăl la Școala generală „George Coșbuc” din Sighet, de la care am aflat ultimele noutăți și vestea deosebită că Maramureșul a cucerit LOCUL I pe țară la Olimpiada Națională de Chimie desfășurată în perioada 19-24 aprilie 2017, la Târgoviște.

Doresc să vă spun că anul acesta, din Sighet, au participat la Olimpiada Națională de Chimie doar doi elevi – Buciută Daniel de la C.N. „Dragoș Vodă” (prof. Mihalache Georgeta) și Roșu Alexandru – de la Șc. gen. „George Coșbuc” (n.r. prof. Reghina Dragoș), cel din urmă obținând Mențiune Specială. Punctajele realizate de întregul lot au plasat Maramureșul pe locul I pe țară. Din lot face parte și elevul Ardelean Claudiu – fostul nostru elev (Șc. gen. „George Coșbuc” Sighet) care acum este în clasa a IX-a la Colegiul „Gheorghe Șincai” din Baia Mare, el obținând Locul II și Premiul Special pentru cea mai bună lucrare teoretică. Menționez că, începând din clasa a VII-a, Ardelean Claudiu a avut rezultate remarcabile la etapele naționale ale Olimpiadei de Chimie: în clasa a VII-a s-a clasat pe locul 5 pe țară, iar în clasa a VIII-a, pe locul 4. A fost selectat pentru tabăra națională de chimie, obținând locul III, respectiv locul II la olimpiada organizată în cadrul taberei în cei doi ani. În august 2016, a participat la faza națională a Olimpiadei „Științe pentru Juniori” (Fizică + Chimie + Biologie), unde a obținut cel mai mare punctaj la proba teoretică la chimie și proba de laborator. În noiembrie 2016 a participat la Concursul „Nenițescu” care s-a desfășurat la Facultatea de Chimie Aplicată din București unde a obținut locul I. De asemenea, a participat la Concursul – „Noi și Chimia” atât în clasa a VII-a cât și în clasa a VIII-a, obținând premiul I pe țară. (prof. Reghina Dragoș)

Lotul care a reprezentat Maramureșul la Olimpiada Națională de Chimie din acest an, este alcătuit din elevii: Roșu Alexandru (Șc. gen. „George Coșbuc”, Sighet, clasa a VIII-a, prof. Reghina Dragoș), Herzal Radu (C.N. „Gheorghe Șincai”, Baia Mare, clasa a VIII-a, profesor Pop Aneta), Turda Raul Tudor (C.N. „Gheorghe Șincai”, Baia Mare, clasa a VIII-a, profesor Predoiu Nicoleta), Ardelean Emeric Claudiu (C.N. „Gheorghe Șincai”, clasa a IX-a, profesor Predoiu Nicoleta), Stan Damian (C.N. „Vasile Lucaciu”, Baia Mare, clasa a X-a, profesori Radu Margareta/ Covaci Magdalena), Buciută Daniel George (C.N. „Dragoș Vodă”, Sighet, clasa a XI-a, profesor Mihalache Georgeta), Temian Maria Carmen (C.N. „Gheorghe Șincai”, profesor Predoiu Nicoleta), Horț Iulia Alexandra (C.N. „Gheorghe Șincai”, clasa a XI-a, profesor Pop Aneta).

Felicitări tinerilor chimiști maramureșeni! Să-și păstreze și pe viitor locul de top obținut în acest an!

Brîndușa Oanță

Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale cu sprijinul Consiliului Județean Satu Mare și în parteneriat cu Instituția Prefectului, Primăria și Consiliul Local Certeze, Primăria și Consiliul Local Negrești Oaș și Casa de Cultură Negrești Oaș, organizează duminică, 7 mai, de la ora 12:00, cea de-a LXI- a ediție a Festivalului „Sâmbra Oilor” pe dealul de la Huta Certeze și Moișeni.

„Sâmbra Oilor” reprezintă cea mai mare serbare câmpenească, legată de ocupaţia tradiţională a păstoritului, serbare ce se desfăşoară anual în luna mai şi simbolizează venirea primăverii şi ieşirea oilor la păscut.

Este un bun prilej pentru o frumoasă petrecere câmpenească, unde, după ce s-au pus la punct problemele legate de oierit, se mănâncă şi se bea. Înainte de a urca pe munte, atât oile cât şi stăpânii lor sunt stropiţi cu apă sfinţită pentru purificare, iar scăldatul în apa curată a pâraielor de munte, spălatul cu roua plantelor, prepararea unor alimente rituale sau pronunţarea de formule magice fac parte din obiceiurile locale ale sărbătorii. După toate acestea, se măsoară şi se crestează pe un răboj laptele dat de oile fiecărui sâmbraş. Pe baza acestui semn se calculează apoi cantitatea de brânză cuvenită fiecăruia în toamnă, la spargerea stânii.

În program:

• Deschiderea oficială- ora 12:00
• Momentul de sâmbră (Oașul, Sânzienele, Măgura, Bixadul)
• Irina Man și Grupul din Bixad
• Maria Tripon, Maria Fușle, Oașul și Sânzâienele
• Maria Petca Poptean și Măgura din Târșolț
• Petrică Mureșan
• Ansamblul ,,Meseșul” din Zalău
• Vasile Coca
• Ana Georgiana și Ansamblul Comoara Oașului
• Mihai Zele și Ansamblul Țara Oașului
• Petre și Petrică Zele cu Ansamblul Cununa Oașului
• Țâpuritoarele din Batarci si Maria Hosu
• Ansamblul Florile Turțului
• Ansamblul Județului Satu Mare ,,Doruri Sătmărene’’
• Ansamblul Florile Tărnii
• Grupul de țâpuritoare din Racșa
• Ansamblul Cununița Năzdravană- Maria Carmen Sas și Leontina Dorca
• Nicu Pop și Ansamblul Vama Ardeleană

Călineștenii Țării Maramureșului premiați cu locul I la Festivalul Primăverii din Dragomirești

Ediția din acest an a Festivalului Primăverii din Dragomirești, ce a avut loc la sfârșitul săptămânii trecute, a reunit șase sate, fiecare prezentând obiceiuri și tradiții specifice Maramureșului.

Participarea grupului Călineștenii Țării Maramureșului la acest eveniment, a fost un bun plilej de a prezenta atât juriului cât și publicului, jocurile și obiceiurile care sunt pe cale de dispariție: cele tradiționale de nuntă, de la băulașuri (petreceri), Jocu la șură, la lăsare etc. Noi am ales Jocul la șură deoarece acesta este unul dintre obiceiurile pe care încercăm să-l ducem mai departe, în fiecare duminică. O frumusețe a acestor jocuri constă în faptul că fiecare poate fi recunoscut după strigăturile din timpul lui; de exemplu Sârba – Hai la sârbă măi băieți, care vreți care puteți, care nu mai rămâneți, un alt joc Ardeleanca – Pe la noi, pe la Șomcuta, Ardeleanca și bătuta, Coasa – M-o trimăs mama la coasă, meserie urâcioasă, etc.

De mai bine de trei ani ceterașul Vasile Rus vine săptămână de săptămână la gospodăria lui Victoru Știrbuțului, în cadrul Școlii rădăcinilor străbune din Călinești, pentru a învăța jocurile, strigăturile, și ne bucurăm că munca noastră nu este în zadar. În prezent, sunt tineri din 5 sate care învață aceste jocuri, iar Festivalul Primăverii din Dragomirești i-a ajutat și pe ei să constate că munca lor neîntreruptă de duminica de la ora 14.00 nu este în zadar.
Asfel noi, Călineștenii Țării Maramureșului, credem că Jocul la șură merită să fie dus mai departe de generațiile care vin.

Mulțumim juriului care a apreciat munca noastră, mulțumim părinților care încurajează copiii, tinerii să vină la activitățile noastre! Mulțumim tuturor care ne sunt alături!

Măriuca Verdeș,
președintele Asociației Călineștenii Țării Maramureșului

sursă foto: Voichița Costin

Cu ocazia expoziției la G7 (Summit-ul Miniștrilor de Externe) din Italia (10 aprilie 2017), președintele Asociației I Colori Per La Pace, dl. Antonio Giannelli, a fost invitat de către Comisarul pentru Afaceri Externe al Uniunii Europene, doamna Federica Mogherini, să participe cu expoziția „Culori pentru pace” la Ziua Europei (EU open day), la Bruxelles.

România participă la expoziția de la Bruxelles prin desenele copiilor din Sighetu Marmației, începând cu ziua de 6 mai, ora 10.00 (ora locală).

Pentru salutsighet.ro, prof.Caius Lugojan, președinte I COLORI PER LA PACE România

sursă foto: facebook

Aproximativ 47 de milioane de francezi au fost aşteptaţi astăzi, 23 aprilie, la urne pentru a alege dintre cei 11 candidaţi pe cel care, după ei, ar fi capabil să conducă Franţa în următorii 5 ani. La ora 8 ora Franţei (9 ora României), vom afla numele celor doi candidaţi care vor intra în turul 2 (nu există diferenţe mari între primii patru candidaţi, după cum arată sondajele, deci va exista cu siguranţă un tur 2).

Joi, 20 aprilie, în cadrul emisiunii „15 minute pentru a convinge” de pe canalul France 2, cei 11 au venit pe rând în faţa telespectatorilor şi au răspuns la întrebările celor 2 moderatori, Léa Salamé şi David Pujadas. În timpul emisiunii s-a aflat vestea morţii poliţistului de pe Champs-Elysées şi a celor 3 răniţi, 2 poliţişti şi un turist, în urma atacului revendicat de către Statul Islamic. Vestea nu a făcut decât să tulbure şi mai mult apele deloc liniştite într-o ţară greu încercată în ultimii doi ani.

Interesant a fost faptul că fiecare din cei 11 candidaţi a fost încurajat să aducă un obiect care îl reprezintă şi care şi-ar găsi un loc în biroul lui de viitor preşedinte. Totul a fost pregătit dinainte şi mulţi dintre telespectatori s-au declarat plictisiţi de discursul bine învăţat al fiecărui candidat dar au fost câteva momente şi idei interesante. Poate spun ceva despre omul respectiv, poate nu spun nimic şi totul e doar imagine şi cuvinte mari, dar asta numai timpul ne poate spune cu siguranţă.

Emmanuel Macron, primul din sondaje dar aflat la mică distanţă de următorii 3, a vrut să aducă o carte de gramatică din copilăria sa însă s-a răzgândit aflând de atacul de pe Champs- Elysées şi a spus că vrea să-şi folosească minutul pentru a-şi exprima solidaritatea cu familiile victimelor şi cu forţele de ordine franceze. Are 39 de ani, spune că visul lui era să devină scriitor sau actor, nicidecum preşedintele Franţei iar fraza „Viaţa este tot timpul mai inventivă decât noi” dovedeşte latura lui artistică.

Marine Le Pen, a doua favorită, a adus o cheie a unei întreprinderi din Moselle şi a declarat că a făcut acest lucru pentru a reda francezilor cheile casei lor, Franţa. De asemenea vorbeşte şi de încrederea pe care i-a acordat-o directorul întreprinderii dându-i cheia, încredere pe care toţi francezii ar trebui să o aibă în ea. E la antipodul lui Emmanuel Macron, ofensivă, luptând şi susţinând mai ales ideea de egalitate decât pe cea de libertate şi cu o puternică simpatie faţă de Rusia şi Putin. Victoria ei sperie Bruxelles-ul şi toată Europa dat fiind că unul din punctele esenţiale şi proferate ale campaniei sale este ieşirea Franţei din Uniunea Europeană.

Următorii doi clasaţi în sondaje, François Fillon – pro-european şi moderat, deşi uneori sexist, făcând adeseori vâlvă prin idei voalat misogine – şi Jean-Luc Mélenchon – extremist de stânga, anti Uniunea Europeană – au ales lucruri total diferite. De fapt primul nu a adus nici un obiect declarând că nu este fetişist iar al doilea a venit cu un ceas deşteptător pe care spune că îl va folosi ca să nu uite că e timpul să schimbăm felul în care producem, consumăm şi trăim.

Doi dintre cei 4 amintiţi mai sus vor fi probabil aleşi pentru a intra în cursa finală pentru prezidenţiale. Bineînţeles că tot timpul există o marjă de eroare şi un loc pentru surpriză dar partea grea va începe în zilele următoare când Franţa va trebui să decidă ce drum alege mai departe. Pe 7 mai vom afla deznodământul. Până atunci întreaga Franţă aşteaptă şi cu ea şi Europa.

sursa www.francetvinfo.fr

Cred că eram prin clasa a 2-a, când a început o nouă ”modă” în Sighet, moda mașinii. Au început să apară mașini tot mai interesante în oraș, decapotabile, mașini nemțești, etc, cu tineri doritori să își etaleze… statutul. Asta era totuși acum 20 de ani. Ce s-a schimbat de atunci? Numărul mașinilor a crescut considerabil, tinerii care le conduc sunt tot mai inconștienți și mai iresponsabili.

Ideea de a avea o mașină, cu orice preț, este tot mai bolnavă. Pur și simplu aceeași mentalitate a rămas, doar la un nivel macro. Cei care sunt șoferi cred că înțeleg la ce mă refer. Nu o dată mi s-a întâmplat, fiind în întârziere, circulând regulamentar să rămân blocat in trafic. Nici în orașele mari nu se întâmplă, ca în centru, dacă ești al 5-lea sau al 6-lea în rând să prinzi de două ori aceleași semafoare, într-un interval de 100 de metri. Chiar nu înțeleg de ce ieși la plimbare cu mașina! Nu se mai ține cont de prima bandă sau a doua bandă, ideea celor două benzi. A doua bandă, care ar fi cea de viteză ridicată, e folosită pentru priveliște, iar prima să stăm “avariați” și să blocăm circulația.

La cât de “mare” e orașul nostru, în cel mai rău caz, poți să ajungi dintr-un capăt în altul pe jos în 25 de minute. Adică de la spital până la blocul ”Dallas”. Și totuși, se înmulțesc cei care ies în oraș la plimbare, în viteză de pas, dar cu mașina. Rostul? Chiar se mai întâmplă ca fetele sau fetițele să fie impresionate de acest lucru? Folosesc mașina destul de des, recunosc, dar totuși, îmi fac timp să ajung unde mă îndrept, mai ales pe jos.

Traficul începe să semene tot mai mult cu cel din Asia sălbatică… mă gândesc aici la cei care nu cunosc rostul semnalizării, nu știu ce înseamnă răbdarea (aici referindu-mă la ”băgatul cu japca” în fața altora), nu înțeleg că se pot parca mașinile și la 50-100 de metri față de locul unde doresc să ajungă. Lenea să fie de vină? Posibil, dar ireal. Cred că dacă voi deveni un inconștient și iresponsabil, nepăsător, o să mă integrez și eu mai ușor în trafic, oricum e la „modă”.

Ideea este totuși să-i „impulsionăm” pe colegii din trafic, semnalându-le că, dacă urci la volan, înseamnă că vrei să ajungi undeva mai repede decât mergând pe jos, astfel poate vor circula și ei cu mai mult de 20 km|h, evident nu cu mai mult de 50. E diferență mare, poate trec și 10 mașini la semafoare, reducând ambuteiajele și ridicând nivelul de bun simț!

Iar celor care se simt vizați, le doresc să meargă pe jos dacă ies la plimbare, să lase mașina în parcare, parcată corect!

Levente Pesek

Într-o lume devenită un fel de sat internațional, chiar și bucătăria se mondializează. Specialitățile italiene se întâlnesc cu sosuri asiatice, bucătarii francezi încorporează în rețetele lor ingrediente africane, iar marile restaurante din Londra sau New York amestecă toate gusturile planetei. Este ceea ce se numește azi „bucătăria fuziune”.

În acest context, la data de 15 octombrie 2016, Ministerul Educației din România și Federația Valonia-Bruxelles (Belgia), prin asociațiile de profesori din cele două țări, i-au invitat pe liceeni să facă pe marii bucătari, nu oricum, ci în limba franceză: să își imagineze o rețetă inedită, o specialitate care să fie în același timp românească și belgiană. Textul rețetei trebuia să conțină în mod obligatoriu opt ingrediente: varză, mămăliguță, unt, carne de vițel, smântână, bere, zahăr brun și prune, celelalte fiind la alegere. Nu putea fi nicidecum un desert și se cerea, evident, un titlu original. De altfel, originalitatea și bogăția imaginației în tratarea subiectului au fost principalele atuuri ale câștigătorilor. Juriul a ținut cont și de calitatea exprimării în limba franceză.

Pe 15 februarie 2017, România a selectat și trimis 47 de proiecte. Juriul a premiat 12 laureați astfel: doi super câștigători care sunt invitați la Bruxelles (elevi de la Colegiul Național Bănățean din Timișoara și de la Colegiul Național „Emil Racoviță” din Iași), trei mari câștigători care au fost răsplătiți cu cărți și ciocolată, ceilalți șapte primind mențiuni. Darius Colopelnic, unul din cei trei mari câștigători și Crina Tămaș, premiată cu mențiune, sunt elevi la Colegiul Național „Dragoș Vodă” din Sighetu Marmației și au fost pregătiți de doamna profesor Luminița Colopelnic. Rețetele lor, imaginate din perspectiva unei întâlniri romantice între ingrediente, respectiv a unui act de voluntariat, au fost deosebit de apreciate de organizatorul concursului, Robert Massart de la Asociația Profesorilor de franceză din Belgia, Colegiul Național „Dragoș Vodă” fiind singurul care se poate mândri cu doi laureați.

Luminița Colopelnic

Sfânta Sărbătoare Pascală este, în esență, o sărbătoare a familiei. Acel moment în care membrii familiei vin ”de peste mări și țări” pentru a se bucura de Învierea Celui care, prin Jertfa Sa, ne-a făcut demni de Împărăția Cerurilor.

După o perioadă de 40 de zile de tristețe, Învierea Domnului ne umple sufletul de o bucurie imensă pe care o împărtășim cu cei dragi nouă.

Din nefericire nu toți oamenii pot să ”guste” această fericire în sânul familiei. Se știe că România este din păcate în ”top” în rândul țărilor europene în ceea ce privește numărul de copii instituționalizați. Pentru mulți dintre aceștia Paștele sau Crăciunul sunt doar niște momente festive în care meniul obișnuit este mai bogat și, în cel mai bun caz, se bucură de un cadou dăruit cu generozitate de cineva dornic să facă fapte bune.

De mai bine de 15 ani, frații Minori Capucini din Sighetu Marmației încearcă să ofere copiilor și tinerilor din sistemul de protecție socială o sărbătoare altfel. Astfel că, și în acest an, la sediul asociației s-a adunat cu mic cu mare o mulțime de copii și tineri din casele de tip familial din oraș pentru a se bucura de Paști în marea familie franciscană.

Duminică după masa, momentul festiv a început prin Sfânta Liturghie, pe ”înțelesul copiilor”. După aceea, cei mai mici dintre participanți au luat parte la o întrecere inedită: s-au pus la bătaie 20 de ouă de ciocolată, fiecare dintre ”concurenți” fiind motivat să spargă oul în cel mai scurt timp cu… capul. Întrecerea a stârnit buna dispoziție în rândul celor prezenți, iar câștigătorii au împărțit premiile extra dulci cu toată lumea. La această frumoasă sărbătoare au participat și o parte din senioarele de la Clubul de Seniori Micul Prinț, precum și grupul de voluntari Speranța în calitate de organizatori ai evenimentului.

Sărbătoarea s-a încheiat prin joc și voie bună, iar participanții de toate vârstele s-au bucurat de o altfel de duminică, una care le-a umplut sufletele de fericire și speranța unui viitor poate mai luminos decât ceea ce au trăit până acum!

Camelia Pesek

Despre Rotary se știe deja foarte bine în Sighet. E suficient să întrebi câteva persoane pe stradă și vei afla, poate, nu despre ce înseamnă Rotary, ci ce anume au făcut de-a lungul timpului și cine sunt oamenii rotarieni. Oamenii din Rotary sunt oameni simpli, dar cu un sistem puternic de valori și cu dorința de a face un bine. Sunt oameni care observă ce se întâmplă în comunitate și apoi, discută despre cum ar putea să remedieze, să schimbe, să ofere un alt traseu de dezvoltare sau o direcție mai bună comunității din care fac parte. Despre rotarieni se știe atât cât se scrie și cât se aude din cercuri restrânse fiindcă nu sunt oameni care vor recunoaștere, ci oameni care tac și fac.

Totuși, faptele lor nu ramân neobservate. De curând, și-au propus să ajute 10 familii nevoiașe, în prag de sărbătoare. Împreună cu colegii mai „mici” din Rotaract, au făcut lista de cumpărături și lista familiilor pe care le au în vizor de mult timp. Ieri și astăzi, 14 și 15 aprilie, au fost distribuite pachetele consistente cu mezeluri, ceapă verde, roșii, mere, cartofi, ulei, sucuri pentru copii și nelipsitul iepuraș din ciocolată, cozonacii și pasca de Paște.

Sunt 30 de copii care anul acesta au avut un iepuraș așa cum aud de la ceilalți copii la care urechiatul vine an de an, și 10 familii care abia se mai puteau descurca cu banii. Familii a căror casă a ars, familii cu 10 adulți și doi copii, cu 6 copii care stau într-o garsonieră și alții care și-au pierdut casa și acum stau în clădiri dezafectate.

Paștele nu este despre Rotary sau Rotaract. Este despre oameni simpli care, din ceea ce au, își amintesc de fiecare dată să dea și aproapelui.

Sărbători liniștite tuturor!

Diana Mariana Apopi

Sâmbătă, 22.04.2017, la Școala de Muzică ,,George Enescu” din Sighet (ora 19:00), și duminică, 23.04.2017, la Căminul Cultural din Rona de Sus (ora 18:00) se va juca piesa de teatru a talentatului autor ucrainean (dramaturg, scriitor și poet) Mihai Traista, fiu al comunei Rona de Sus – IBOVNICE CU OCHI DE MARAMUREȘ, în colaborare cu Primăria Slatina – Olt. Intrarea este liberă. Sunt invitați toți iubitorii de teatru, în limita locurilor disponibile din sală.

Comedia în trei acte, cu doar şase personaje, a dramaturgului maramureşean de origine ucraineană Mihai Hafia Traista, se caracterizează printr-o ţesătură fină şi neaşteptată a intrigilor din cauza relaţiilor extraconjugale „moderne“ din unele familii.

Până acum, piesa a fost pusă în scenă de şase trupe de teatru, a fost jucată în multe teatre importante din ţară (Bucureşti, Cluj, Tg. Mureş, Slatina, Drăgăşani etc.), dar şi de peste hotare (Teatrul Oscar din Milano), iar acum, în interpretarea actorilor de la Teatrul Proart Slatina, „Ibovnicele cu ochi de Maramureş” se întorc acasă.

O mămică încearcă să facă jaloane cu căruciorul printre „rechinii” care adună „mătuşi” cu plase colorate… Imagine pe care o văd zilnic strecurându-mă prin peisaj ca să pot să merg spre casă.

Odată cu apropierea sărbătorilor se… „îngroașă gluma”. Pare deja un clișeu să îndemni oamenii să își deschidă sufletul înspre bucuriile durabile, eterne! A devenit o tradiție să alerge după lucruri care le oferă satisfacții imediate, să se epuizeze în loc să înțeleagă că nu acesta este sacrificiul pe care Domnul ni-l cere!

Revenind la prietenii autostopiști… e efectiv greu pentru mine să înțeleg cum renunță la ceea ce pot să ”culeagă”din propria ogradă încât se angrenează în acest circuit al consumerismului fără margine! În fine, fără a mă petinde demnă de acte moralizatoare, le-aş sugera „clienților” să se plimbe 500 de m până la stația de autobus şi să se bucure de căldura… plimbării! Iar autorităților… nu pot să le spun ceva ce intră implicit în fișa postului lor, le îndemn doar să ia aminte, nu doar de sărbători!

Camelia Pesek

În cadrul evenimentului ”Paşte în Maramureş”, marți, 18 aprilie 2017, va avea loc, de la ora 14.30, la Muzeul Satului Maramureșean din Sighet, un dublu eveniment cultural. Este vorba despre vernisajul expoziţiei de fotografie semnată de artistul fotograf italian Virgilio Bardossi – ”Reîntoarcerea”, şi lansarea albumlui său de fotografie – document – „Aceleaşi locuri, aceleaşi persoane”, Maramureş, 1995-2001.

De câteva zile bune, în micul parc din centrul orașului se lucrează de zor. Utilaje și oameni angajați pentru întreținerea spațiilor verzi mișună încă de la orele dimineții pentru a da o față nouă, de sărbători, parcului. Pe lângă dalele care se pun (de fapt, se scot și se pun mai bine, de data asta), micul rondou (în alți ani cu lalele înflorite apărute peste noapte) găzduiește azi un mic oaspete. E vorba de un iepuraș, simbol al Paștelui, pentru copii, ce trage după el un ou roșu într-o trăsură. Cu siguranță în zilele următoare, rondoul va prinde mai multă culoare ca și copiii în obraji atunci când primesc atenția adulților. Pe aleea în devenire, ce-mi aduce aminte de Iași, unde, la capătul unei alei pietruite stă de ani de zile teiul lui Eminescu, în Sighet, vom face cunoștință, atât cei mici, cât și adulții, cu… Iepurilă. Așteptăm finalizarea lucrărilor și soarele care să ne scoată în oraș, la o poză cu oul de Paște.

Diana Mariana Apopi