Preotul prof. Marius Vișovan îl intervievează, în volumul „Maramureș, credință și jertfă. Dialog cu fostul deținut politic Petru Codrea”, apărut la Editura Evdokimos, 2018, pe unul dintre ultimii supraviețuitori ai „lotului Vișovan”.

Mărturia fostului elev al Liceului „Dragoș Vodă”, ridicat – alături de ceilalți membri ai „lotului Vișovan” – de Securitate în 1948 pentru simpla „vină” că și-a iubit țara și neamul, este o pagină de istorie recentă care ar trebui cunoscută în special de cei tineri pentru a-i ajuta să discearnă între adevăr și mistificare. Cartea aduce informații precise, evocate cu acuratețe de către sigheteanul Petru Codrea.

Salut, Sighet!

Vineri, 31 august 2018, la sediul PNL Sighet, mass – media locală a fost invitată la prima conferință de presă din seria întâlnirilor lunare, pe care președinta organizației locale, av. Daniela Onița Ivașcu, dorește să le susțină permanent, la sfârșit de lună, imediat după terminarea ședinței Consiliului Local, pentru a prezenta și discuta informal, subiectele ce interesează cetățenii municipiului nostru, modul în care sunt soluționate sau nu anumite probleme de interes comunitar.

Însoțită de purtătorul de cuvânt Mircea Florin și de vicepreședinții Lucreția Lipcei și Mihail Podașcu, președinta Organizației PNL Sighet, a trecut în revistă propunerile proiectelor de hotărâri ale PNL Sighet din “pachetul” trecut pe ordinea de zi a ședinței CL din data de 30 august 2018. Fiecare dintre reprezentații liberalilor sigheteni prezenți la conferință, a abordat – pe scurt – problemele acute ale comunității sighetene, subliniind punctele nevralgice, propunând soluții și reclamând anumite deficiențe pe care administrația locală le… contablilizează în acest mandat.

Întrebările presei au vizat aspecte tehnice ale HCL prin care Primăria este obligată să asigure – în mod normal și firesc – maxima transparență a cheltuirii banului public, dar au atins și alte subiecte foarte… sensibile (curățenia orașului, siguranța cetățeanului).

Au fost discutate și alte proiecte pe care organizația PNL Sighet le derulează (“Nu este nevoie de o zi specială pentru a aduce un zâmbet copiilor” – coordonat de Lucreția Lipcei) sau pe care și le propune într-un viitor apropiat.

Desfășurată într-o atmosferă calmă, fără constrângeri “oficiale”, conferința de presă a fost un exercițiu de normalitate pe care ar trebui să-l practice toate partidele politice, fiind în același timp și o modalitate de-a lua pulsul cetățenilor – votanți, atenți la faptele aleșilor noștri!

Ion Mariș

Comemorarea anuală a „lotului Vișovan” a avut loc pe 29 august în celula 74 a închisorii Sighet cu participarea seniorilor Nistor Man, Petru Codrea și Ioan Ilban, a doamnei Melania Rițiu și a unor membri ai familiilor.

Foștii deținuți politici au stat de vorbă și cu tinerii greco-catolici veniți în pelerinaj de la Șimleu Silvaniei la Sighet, îndrumați de călugării din Congregația don Orione. La agapa fraternă ce a încheiat comemorarea, seniorii noștri au depănat amintiri din închisori și au dezbătut unele probleme actuale.

preot prof. Marius Vişovan

Expoziție Miruna Budișteanu – Muzeul Etnografic Sighetu Marmației, 28 August – 16 Sept. 2018

Izbânda Luminii

La împlinirea a 100 ani de la Marea Unire și la 21 ani distanță de la expoziția deschisă la Muzeul Etnografic din Sighetu Marmației și dedicată Memorialului, la inaugurarea acestuia, revin astăzi în același loc și in același spirit, cu lucrări dedicate de această dată Marii Uniri, celor care au contribuit la realizarea acesteia, mare parte dintre ei fiind ulterior sechestrați și exterminați în sistemul penitenciar al gulagului românesc, Sighet fiind unul din pilonii acestuia. Expoziția ne vorbește despre Lumină, despre victoria ei – Lumina Învierii, a izbânzii și a izbăvirii, dincolo de orice obstacole, lumina născândă a vieților noastre, a renașterii spirituale și morale a acestui neam.

Miruna Budișteanu

Vernisajul expoziției va avea loc marți, 28 august 2018, de la orele 16.00. 

În perioada 22 august – 01 septembrie, va avea loc pelerinajul anual al tinerilor greco-catolici pe traseul Șimleul Silvaniei – Sighetu Marmației, având ca obiectiv cinstirea martirilor care s-au jertfit în temnița comunistă de la Sighet, în special al episcopilor greco-catolici deja propuși spre canonizare, dar și al fruntașilor națiunii române, făuritori ai Marii Uniri, exterminați în închisoarea din orașul nostru.

Tinerii greco-catolici, care vor parcurge pe jos 165 de km, poposind la biserici și în locuri cu rezonanță istorică, provin în special din diecezele de Oradea și Maramureș. Organizatorii pelerinajului sunt călugării din Congregația „Don Orione”.

Sosirea la Sighet va avea loc pe 28 august, iar pe 29 august se va celebra Sfânta Liturghie pe celularul închisorii – Memorial, ocazie cu care tinerii se vor întâlni cu foștii deținuți politici maramureșeni.

Salut, Sighet!

În perioada 17 – 24 august, în Ocna Șugatag se implementează proiectului „Social Innovators 4 Change”, sub forma unei mobilități de formare a lucrătorilor de tineret, cu sprijinul a cinci parteneri din Grecia, Ungaria, Spania, Lituania, Italia, respectiv promotorul din România – Asociația Szmisz, cu finanțare prin programul Erasmus+.

Proiectul vizează pregătirea lucrătorilor de tineret pentru a aplica conceptul de antreprenoriat social în organizațiile și comunitățile lor, dezvoltându-și abilitățile și competențele antreprenoriale. Mai mult, proiectul vizează identificarea potențialului antreprenorial al persoanelor și organizațiilor implicate în proiect pentru a oferi participanților exemple de afaceri de succes dezvoltate de tineri antreprenori sociali, de a dezvolta cunoștințe despre procesul de dezvoltare a întreprinderii sociale. În timpul formării, participanții vor planifica modul în care pot transfera abilitățile și practicile antreprenoriale tinerilor cu care lucrează.

Obiectivul general al acestui proiect vizează formarea a 30 de lucrători de tineret cu vârsta peste 18 ani, pentru activități de educație în antreprenoriatul social, provenind din Grecia, Ungaria, Spania, Lituania, Italia și România într-o perioadă de 8 luni de proiect.

Rezultatele preconizate după implementarea proiectului sunt: ​​creșterea capacității organizațiilor de a lucra cu conceptul de antreprenoriat social și aplicarea acestuia în activitatea de tineret, construirea de competențe în domeniul lucrătorilor de tineret pentru a fi ambasadori ai antreprenoriatului social și sprijinirea tinerilor cu care lucrează să dezvolte abilități antreprenoriale menite să susțină comunitatea și să împărtășească experiența cu alți tineri (munca directă pentru tineri), ONG-uri (networking) și Europa în ansamblu (proiecte internaționale).

Ca toate activitățile incluse în proiectele internaționale Erasmus+ și aceste activitati se desfășoară sub îndrumararea celor doi formatori: Marian Ancuța (director executiv Asociația Tineret și Dezvoltare Regională) și Safar Istvan (comunicator pentru dialog structurat al MTS), iar la finalul activităților fiecare participant va fi recompensat cu un certificat Youthpass care atestă cunoștintele dobândite în timpul acestui proiect, și care este „pașaportul” european care reprezintă un real avantaj pentru orice tânăr.

Acest proiect este finanțat de Comisia Europeană prin Programul Erasmus+ , gestionat în România de către Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale (ANPCDEFP), iar parteneri local este Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Maramureș.

Comunicat de presă

“Woodstock de Săpânța” – așa a concluzionat un jurnalist prezent la ediția inaugurală a festivalului Drumul Lung spre Cimitirul Vesel, în august 2010. Și acum, 8 ani mai târziu, cu câteva zile înainte de evenimentul principal al celei de-a noua ediții a acestei manifestări, inițiatorul proiectului, Peter Hurley, declară că are sentimentul că se coace ceva chiar la fel de memorabil!

“Pregătim cea mai amplă petrecere Centenară din vara aceasta! Cu Consiliul Județean Maramureș în rol de organizator, sub patronajul Ministerului Culturii și Identitătii Naționale, cu sprijinul operațional a mai multor organizații non-guvernamentale, precum Asociația Comunelor din România (ACoR), Federația Națională a Grupurilor de Acțiune Locală (FNGAL), Congresul Autorităților Locale din Republica Moldova (CALM) și partenerii noștri media, în special Televiziunea Română, Radio Antena Satelor, Radio România Actualități și Agerpres, aducem împreună în Săpânța peste 800 de artiști, meșteri, dansatori, rapsozi, din toată România, pentru evenimentul Reuniunea Satelor al proiectului “SATELE UNITE ALE ROMÂNIEI”.

Vin delegații din aproape fiecare județ al României, din Transcarpatia, Bucovina de Nord și Voievodina. Suntem în legatură cu comunități de români din Ungaria și Timoc, din Bulgaria. Ne bucurăm foarte mult că din Republică Moldova vor veni peste 80 de oameni, dintre care 55 de primari din satele Moldovei, care ne vor cânta împreună un cântec din Basarabia. Vor fi momente foarte emoționante.

Nu obișnuiesc să fac preconizări. Întotdeauna am preferat să las faptele să vorbească. Dar acum, sunt atât de impresionat, de uimit, de răspunsul pe care chemarea noastră îl stârnește, pentru că văd ce fel de oameni se vor aduna, vorbind cu ei la telefon, comunicând în continuu. Cred că oricine cât de cât interesat de cultura tradițională a Europei, indiferent dacă e român sau străin, și-ar dori să afle ÎNAINTE, ce fel de eveniment, absolut unic din punctul meu de vedere, se dospește aici, în Maramureș!

Reuniunea Satelor este un fel de AGA a SATELE UNITE ALE ROMÂNIEI. Propunem să fie gazduită în fiecare an de o altă comunitate din România. Nu pregătim un spectacol popular, ci un dans masiv, participativ, spontan. Bariera dintre performer și observator se va dizolva. Nu ai nevoie de costum tradițional, nu trebuie să știi să dansezi, tot ce ai nevoie vei învăța pe loc, în câțiva pași! Nu există scenă, ci un pod de lemn la nivelul solului în jurul unui fus cu zurgulăi masiv. Fără playback, nu cântăm pe negativ, nu dansăm pe CD-uri. Sută la sută LIVE!

Fără mici, fără grătar! Vom servi numai mâncare tradițională!

Mai mult decât o promovare a satului Săpânța sau a Maramureșului, este o promovare a României însăși, despre acel ceva pe care voi îl numiți România profundă. Din ceea ce am văzut, de 25 de ani, de când locuiesc aici, voi, mai mult decât oricine altcineva din Europa, cunoașteți încă secretul generării bucuriei. Unii zic al ospitalității. Dar este ceva mult mai adânc. Este ceva autentic, onest, moștenit, pe care toți ceilalți europeni l-au uitat. Acesta este aurul vostru, ca un mare foc de tabără. Bucurați-vă de căldura lui!” (Peter Hurley)

Filmul de promovare: https://www.youtube.com/watch?v=Y5ZeCT4DMJI
Website: www.sateleunitealeromaniei.ro
Asociația Interculturală de Tradiții
Peter Hurley: peterhurley68; tel.: 0744.649.687

Este “anotimpul” școlilor de… vară!

Școala fără constrângeri și restricții majore aduce și-n vacanță copiii la… “distracție”! Și bineînțeles, aproape de elevi sunt – chiar și vara! – dascălii!

În perioada 6 – 10 august 2018 s-a desfășurat o primă ediţie a Școlii de Vară la… Școala Gimnazială nr. 2. Proiectul a fost iniţiat si derulat de profesorii pentru ȋnvățământul primar Pasztor Ramona si Borodi Simona, cu sprijinul suplimentar, benevol, al prof. Bejenaru Augusta, consilier școlar Julean Claudia, consilier educativ Sandu Laura, ȋn parteneriat cu Asociaţia Muzicando și Muzeul Maramureșean Sighetu Marmaţiei.

La activităţile desfășurate au participat 35 de copii care s-au implicat în ateliere de creaţie, activităţi în aer liber, jocuri și ȋnterceri sportive, orientare turistică la Muzeul Satului și Grădina Morii, cercuri de lectură, engleză prin joc, excursie (la Centrul de călărie Budești).

Prin activităţile derulate școala a devenit un altfel de loc, într-un altfel de context, cu o altfel de ȋnvăţare; copiii au dobȃndit competenţe prin metode si tehnici inovative.

Jocul a fost elementul central!

(Prof. înv. Primar Borodi Simona & Prof. înv. primar Pasztor Ramona de la Școala gimnazială nr. 2)

Clubul Rotaract Sighet, alături de Clubul Interact Sighet și Clubul Român de Țurcă vă invită duminică, 12 august 2018, între orele 13:00 și 17:00, la Stadionul Municipal din Sighetu Marmației, să participați la proiectul „Jocurile copilăriei”.

Ne vom aminti împreună de șotron, țurcă, rațele și vânătorii, lapte gros și multe alte jocuri și  surprize. Noi dispunem de toate cele necesare, dar voi trebuie să aduceți ceva esențial: buna dispoziție!

Cu mic, cu mare, vă așteptăm să participați la proiectul „Jocurile copilăriei” care vă propune umătoarele 16 jocuri:

Între orele 13.00 – 14.00:
• Lapte gros
• Elastic
• Rațele și vânătorii
• Flori, fete și băieți
• Șotron

Între orele 14.00 – 15.00:
• Țară, țară vrem ostași
• Badminton
• Adevăr sau provocare
• Prinsa
• Coarda

Între orele 15.00 – 16.00:
• 9 Pietre
• Mima
• Cade bomba
• Baba oarba
• Tubermane

 De asemenea, la jocul tradițional de Țurcă puteți participa în intervalul orar 13:00-16:00.

Copiii s-au jucat mereu. Între ei ori singuri, cu obiecte sau fără, au inventat jocuri, au cântat, au alergat, au râs, au plâns și au luat-o de la capăt. Au obosit, s-au supărat, s-au împăcat și au vrut să se mai joace puțin. Copilăria fără poveste și joc nu există. Iar acum, când vremurile s-au schimbat, când au apărut simulatoarele pe calculator și socializarea pe smart-phone, prieteniile sunt virtuale și viața se întâmplă pe ecran.

România are o nouă campioană europeană la șah!

La Campionatul European de Șah Rapid pentru Juniori 2018, organizat la Oradea, campioană europeană la șah rapid, feminin- U 14 ani, a devenit românca noastră, sigheteanca Mihaela Ioana Trifoi (legitimată la C. S. Sigmar) care a obținut marele premiu după o luptă înverșunată, dar nu înainte de a da dovadă de un spirit combativ de excepție și arătând adversarelor de la acest campionat european că ea este un fenomen la șah rapid, găsind mereu cele mai creative continuări și rezolvând magistral toate situațiile limită cu care s-a confruntat. Cu toții suntem fericiți.

Felicitări, Mihaela Ioana! Felicitări, România!

Sursă (text & foto): pagina de facebook Știri naționale din șah

Joi, 02 august 2018, a avut loc deschiderea oficială a taberei internaționale organizate de Clubul Rotary Voievodal, Rotary Sighet și Rotaract, tabără la care au șansa de a participa 13 tineri din Rusia, Elveția, Germania, Polonia, Slovenia, Statele Unite, Taiwan, Franța, Turcia, Cehia și Danemarca.

Deschiderea oficială a taberei a avut loc la primăria municipiului, iar tinerii au fost întâmpinați cu căldură de primarul Horia Scubli, guvernatorul Districtului 2241 Cristian Jurji, fostul guvernator al Districtului, Emil Sopoian, președinții cluburilor Rotary, Rotary Voievodal, Rotaract și Interact, cât și Gabriela Rosuș, past-president al Clubului Rotary Voievodal, Crina Pârja, membră al Clubului Rotary Voievodal, responsabilă cu activitățile din acest program, și Dan Iurca, cel care se va ocupa de mesele tradiționale pe care le vor primi tinerii.

Tabăra se află la cea de a cincea ediție și are scopul de a oferi acestor tineri din toată lumea oportunitatea de a cunoaște Maramureșul Istoric, de a vizita cele mai populare obiective turistice din zonă, de a se familiariza cu îmbrăcămintea, mâncarea, muzica și dansul tradițional maramureșean, de a lua parte la ateliere de artizanat. În fiecare zi vor avea loc activități diferite care au scopul de a promova acestor tineri arta populară și folclorul românesc, urmând ca în ultima zi a taberei să aibă loc un spectacol în care tinerii vor purta costume tradiționale și vor prezenta cântece și dansuri inspirate din folclorul local învățate pe parcursul taberei.

În Districtul 2241 există 5 astfel de tabere, iar cea de la Sighet este deosebită prn tematica sa tradițională. Obiectivul taberei este de a le arăta participanților frumusețea culturii și meșteșugurilor maramureșene, dar și de a le oferi șansa să cunoască oameni din culturi diferite pentru a le lărgi orizonturile.

În urma acestei tabere, sperăm că cei 13 participanți vor deveni ambasadori de seamă ai țării noastre în țările din care provin.

Autor, Ingrid Dan

Vineri, 20 iulie 2018, ora 12:00, în Sala de conferințe a Bibliotecii Județene “Petre Dulfu” din Baia Mare va avea loc lansarea volumului Ziarul “Sfatul”, Sighetu Marmației (decembrie 1918 – decembrie 1919). Cartea semnată de Nicolae Iuga, Ioan – Liviu Tăut, Magnolia Tilca și Laura-Rebeca Stiegelbauer a apărut la Editura Eurotip din Baia Mare (sub egida Academiei Române – Centrul de Cercetări Cultură și Civilizație Săliștea de Sus și Universitatea de Vest Vasile Goldiș Arad – Filiala Baia Mare) și va fi prezentată publicului de către prof. univ dr. Nicolae Iuga și lector. univ. dr. Ioan – Liviu Tăut.

Prezentăm în continuare un fragment din eseul – introductiv din volumul Ziarul “Sfatul”, Sighetu Marmației (decembrie 1918 – decembrie 1919), semnat de prof. univ. dr. Nicolae Iuga.

*

Ziarul “Sfatul”, organ al Sfatului Național Român al Comitatului Maramureș (7 Decembrie 1918 – 31 Mai 1919)                                                                                                                                    

1. Ideea tipăririi primului ziar în limba română din Maramureș

În vâltoarea evenimentelor din Noiembrie – Decembrie 1918, în unitățile administrativ-teritoriale de atunci din Transilvania și Maramureș, acolo unde exista un procent semnificativ de populație românească s-au constituit organe de conducere provizorii numite „sfaturi”, la toate nivelurile: la nivel central (Marele Sfat Național Român de la Sibiu, condus de un Consiliu Dirigent prezidat de Iuliu Maniu), apoi la nivel de comitate, orașe și sate. Evident, nici Maramureșul nu a făcut excepție. După cum se știe, pe 3 noiembrie 1918 Austro–Ungaria a semnat armistiţiul. Ostaşii români întorşi acasă cu întregul echipament militar asupra lor au constituit gărzi naţionale în fiecare sat din Maramureş. Pe 22 noiembrie în capitala Comitatului, la Sighetu Marmației a fost organizată o mare Adunare Naţională românească, având aproximativ 10.000 de participanţi, care au ales delegaţii maramureşeni la Adunarea de la Alba Iulia şi pe membrii Sfatului Naţional Român al Comitatului Maramureş. Sfatul a fost compus inițial din 34 de persoane, în frunte cu preşedintele Vasile Chindriş. Vasile Filipciuc, un avocat înstărit din Vișeu de Sus și frate cu marele istoric al Maramureșului Alexandru Filipașcu, s-a angajat să înfiinţeze la Sighet un ziar românesc care să se numească „Sfatul”, ca organ de presă al Sfatului Naţional Român Comitatens Maramureș.

Primul număr al acestui ziar a apărut în ziua de vineri 7 decembrie 1918, deci la mai puțin de o săptămână de la Proclamarea Unirii de la 1 Decembrie 1918. Ziarul avea formatul numit mai târziu „tabloid” (27 x 40 cm), un număr de 4 pagini, periodicitatea săptămânală și a apărut, cu o singură întrerupere de o săptămână, timp de un an de zile, în total 51 de numere (2 numere în decembrie 1918 și celelalte în cursul anului 1919), până la 19 decembrie 1919. Era subintitulat „Organ oficios al Consiliului Național Român Comitatens Maramurăș”, în caseta tehnică din pagina 4 era scris: ”Editor și proprietar C.N.R.C. Maramurăș” și era redactat de doi „redactori responsabili”: dr. Vasile Kindriș și dr. Titu Doroș.

În ceea ce privește structura publicației, aceasta era una clasică. Încă de la întâiul număr, prima pagină era ocupată în întregime de un text nesemnat de genul editorial, iar în paginile 2 – 3 erau inserate comentarii, reportaje, analize pe diferite domenii, articole de atitudine sau cu caracter cultural, poezii. Pagina 4 era consacrată de regulă știrilor, grupate pe două coloane, locale și externe, știri „Din Maramurăș” și „Din lumea mare”.

Valoarea documentară a acestei publicații este cu adevărat excepțională, mai cu seamă dacă avem în vedere că în cursul vremurilor, respectiv în timpul celui de Al II-lea Război Mondial, în Maramureșul intrat atunci în Ungaria horthystă, multe arhive fie că au fost duse și puse la păstrare în Ungaria în locuri necunoscute sau inaccesibile, fie că parțial au fost distruse intenționat, fie că pur și simplu s-au pierdut. Așa se face că, pentru anumite evenimente, în lipsa unor documente de arhivă, paginile aceste foi devin o sursă primară de informare de cea mai mare importanță.

2. Relatarea în ziarul „Sfatul” a deplasării la Adunarea de la Alba Iulia

În primele două numere, din 7 și respectiv 14 decembrie 1918, este publicat între altele reportajul călătoriei delegațiilor din Maramureș la Adunarea din 1 Decembrie de la Alba Iulia. În prealabil, pe 22 noiembrie 1918, avusese loc la Sighet o mare Adunare națională românească, la care au participat între 6.000 (după sursele oficiale maghiare) și 10.000 de români maramureșeni (după aprecierile organizatorilor). Sighetul nu era încă evacuat de către autoritățile austro-ungare, iar Adunarea s-a ținut în piața centrală a orașului sub supravegherea armatei austro-ungare, care avea militari cu mitraliere instalate pe acoperișurile clădirilor. În această atmosferă de amenințare, Adunarea a decurs „în bună rânduială, chiar și străinii recunoscând că românii s-au purtat cu toată cinstea” (Ziarul „Sfatul”, anul I nr. 1 / 7 decembrie 1918, pag. 2.). Preotul Simeon Balea din Săpânța l-a jurat pe președintele desemnat al Sfatului Comitatens dr. Vasile Kindriș „sub steag și pe steagul românesc” (Ziarul „Sfatul”, anul I nr. 1 / 7 decembrie 1918, pag. 2.) . (Dr. Vasile Kindriș era un avocat necăsătorit, iar acesta a fost lămurit de către comilitonii săi să accepte el această însărcinare, deoarece probabilitatea ca să fie asasinat era destul de mare și măcar nu ar fi rămas o familie neajutorată în urma sa). Apoi s-au ales membrii Sfatului Comitatens, au fost desemnați reprezentații care vor merge la Adunarea de la Alba Iulia și s-a cântat „Deșteaptă-te române!”

Cei șapte reprezentanți din Sighet, în frunte cu președintele dr. Vasile Kindriș, s-au deplasat cu carele 65 de km până la Baia Mare, pe Valea Marei, iar pe parcurs lor li s-au adăugat delegați din toate localitățile de pe această vale, Berbești, Giulești, Crăcești (vechea denumire a actualului sat Mara). Pe drum, prin toate satele pe care le-au străbătut, români îmbrăcați de sărbătoare, le-au „făcut ovații”.  Au prânzit la o cârciumă din Crăcești, apoi au trecut muntele Gutâi și au dormit la un hotel din Baia Mare, iar din Baia Mare au parcurs drumul până la Alba Iulia cu trenul, în vagoane anume rezervate pentru delegații. Pe vagonul cu delegațiile din Maramureș, oamenii au scris cu litere mari „MARMATIA„ și „TRAIASCĂ ROMÂNIA MARE”!

La plecarea din gara Teiuș, soldați unguri au tras asupra trenului, ochind pe un delegat care purta un steag tricolor românesc. Militarii români care constituiau garda trenului au ripostat, iar ungurii au fugit. Stegarul român rănit Ion Arion a murit în tren, a fost dus până la Alba Iulia și a fost înmormântat acolo cu onoruri militare.

Prof. univ. dr. Nicolae Iuga       

„Hoinărind prin tradiţii. Descoperă zestrea Brebului. Ghid turistic” este titlul primului ghid turistic al unui sat maramureşean (produsele similare anterioare s-au ocupat de oraşe sau comune, nu de simple sate), lansat azi, 15 iulie, în curtea vechii case parohiale a satului, în prezenţa întregii comunităţi care a sărbătorit acest lucru în haine tradiţionale, cu muzică, dans, meşteşugari, mâncare şi voie bună.

Cartea a fost editată de „Coconii din Breb”, grupul de copii şi adolescenţi din sat, iubitori ai vieţii tradiţionale, coordonaţi de către preotul ortodox al comunităţii, Marian Pop şi de soţia acestuia, Gabriela Pop, care totodată activează şi la Centrul Local de Informare Turistică Ocna Şugatag, de care aparţine Brebul.

Cele 20 de pagini ale lucrării, realizată deocamdată doar în limba română (dar va urma o variantă în engleză, ne-a asigurat preotul), sintetizează, în savurosul grai local, elemente de istorie, parte a atracţiilor satului, o mică prezentare a bisericii vechi de lemn, un calendar al obiceiurilor de peste an şi lista spaţiilor de cazare din sat.

De mare importanţă este excelenta hartă a satului, realizată de către Petru Daniel Măran pe baza informaţiilor obţinute în teren de către „Coconii din Breb”, cei care au măsurat până şi distanţele dintre obiective.  Pe hartă sunt marcate toate drumurile, spaţiile de cazare, magazinele, porţile de lemn şi, mai ales, creatorii populari ai satului, începând de la ţesătoare şi sculptori în lemn şi până la „ceteraşi” şi „socăciţe”.

Ghidul turistic al Brebului se alătură la loc de cinste, pe acelaşi raft cu celelalte cărţi despre pitoreasca aşezare: „Fonction de la croyance du mauvais oeil en Roumanie: étude dans le village de Breb (Maramures, Transylvanie)” (Sabine Hambarek, Strasbourg, 1994), „Learn to sing, my mother said. Songs of the women of Breb” (Sanda Golopenţia, Baia Mare, 2004), „Memoria unui loc. Satul Breb din Maramureş” (Ana Bârcă, Dan Dinescu, Bucureşti, 2008), „Along the enchanted way. A story of love and life in Romania” (William Blacker, London, 2010), „Odiseea bravului soldat Alexa. O cronică rimată a Primului Război Mondial” (Claude Karnoouh, Bucureşti, 2014), „In search of the village distilleries of Maramures : A Romanian Odyssey” (Ian Macilwain, Aberdeen, 2015), dar şi de articole precum cele scrise de Frank Alvarez-Pereyre, Danielle Masson, Janeta Ciocan, Pamfil Bilţiu sau de Mircea Antal.

Felicitări „Coconilor din Breb” şi celor care se ocupă de ei! Ştim că mai au multe planuri cu care să ne uimească şi să ne bucure. Le ţinem pumnii şi ne bucurăm că îi avem printre noi. Ce frumos ar fi dacă fiecare sat ar avea nişte „Coconi din Breb” ori „Călineşteni ai Ţării Maramureşului”!

Teofil IVANCIUC