Primul zbor, prima zăpăceală
Iza limpede, soare pe dig. Deodată, în fața noastră aterizează forțat doi puiuți de pițigoi, cu aripile încurcate. Se zbat, se desprind, zbughesc iar… pe-o dugheană.

Azi a dat soarele
În zona în care Iza primește niște părâiașe repezi, reci, se jucau peste 10 rățuște. Când și când se dezgrupau, ci nu foarte.

Făurar („amu-i amu!”)
Nopțile astea a înghețat o rățușcă pe Iza Solovană. Am văzut-o dimineață. Apa prea rece, nu s-a mai putut înălța. Apa trece…

Nu se presupuie
* „Acuma și-n biserică se duc cu telefonul deschis. Nu pot fără el. Stăi tu să-și ridice sugna, să nu mai tărlăluia… Hodoroagele!…”
* O mamă către fetița mai mare, despre mezină: „Nu Daria, nu! Serena!”

Lucrări la dig
Au pus federe (i. e. arcuri) la asfaltul de pe digul din zona Grădina Morii. Ca să fie în ton cu podul mobil de peste Iza. Cu trotuarele de pe corso.
Ca să fie și mai palpitat pentru plimbăreți, au trasat hârtoape și făgașe în zona neasfaltată, cu ajutorul unor cete de ATV-iști și motorbicicliști.
Se spune că vor stârpi și culturile de ambrozie din apropiere, cândva, în viitorime.
Atâtea mai fac și edilii ăștia!

14 Februarie
Ele în rochii de seară, de dimineață…

Radio România Actualități
(euphemistic speech)
Zice că de la începutul războiulului, în Gaza „și-au pierdut viața” 47 mii de oameni, majoritatea civili. Nu au fost: bombardați, înfometați, hăituiți, uciși… – cum se spune… Ca să fie clar! Doar „și-au pierdut viața” – au uitat-o, au pierdut-o, nu mai țin minte unde au pus-o.
Model: glorioasa „operațiunea specială” sovietică sau închisorile de violare și ardere de femei sau de exterminare de migranți, din Congo, respectiv Libia de azi… Mai nou, vitejia și eroismul se măsoară în mii de civili măcelăriți – „țintă” pe care scrie, desigur: „fasciști”, ”N.A.T.O”, ”Hamas”…
(Tot atât de ales se „esprima” deunăzi o „persoană emportantă” de la noi, afirmând că fosta închisoare politică de la Sighet, ar fi fost „un accident al istoriei noastre (s.n.) politice”…)

Marin SLUJERU

Foto: I. Mariș

Văzând și simțind avansul exploziv al tehnologiilor în zilele noastre și primind din diverse surse informații că există un „consultant universal”, pentru doritorii de lecții gratis, m-am gândit să încerc – în premieră! – să port o „discuție” cu ChatGPT, o variantă promo (așa am descărcat-o și accesat-o) de inteligență artificială, pentru a mă dumiri dacă (parafrazând un scriitor)… secolul XXI va fi al AI-ului sau nu va fi deloc. Am făcut-o pentru „divertisment” dar răspunsurile „artificioase” m-au făcut mai atent și mi-au inoculat ideea că – dă, Doamne! – viitorul „sună” bine.
Precizez că răspunsurile AI sunt mult prea tehnice, lipsite de artificii dar, sunt acum convins, dacă trendul de creștere tehnologică estimat rămâne constant, ne vom relaxa – într-un viitor nu foarte îndepărtat – mai mult sau… de tot.
Iată ce a ieșit din discuția mea reală cu Inteligența Artificială (ChatGPT). Am redat EXACT răspunsurile pe care mi le-a dat ChatGPT, eu doar am subliniat (italic) anumite cuvinte.

Ion Mariș (I.M.): Salut! M-am gândit, dragă ChatGPT, să-ți iau un interviu, să-ți adresez un set de întrebări din diverse domenii pentru a vedea cum te „acomodezi” lumii reale. Ce zici, ești de acord?
ChatGPT: Salut! Desigur, sunt mai mult decât de acord să răspund întrebărilor tale. Sunt pregătit pentru orice domeniu sau subiect îți dorești să abordăm. Hai să începem interviul!

I. M.: Super! Să începem! Ești solicitat foarte des la momentul actual din câte știu și… aud. Ce categorii de public te „accesează”?
ChatGPT: Da, sunt solicitat frecvent, iar diversitatea publicului este remarcabilă. Iată câteva categorii principale de utilizatori care mă accesează:
1. Profesioniști și studenți: scriitori, jurnaliști, profesori sau cercetători mă folosesc pentru idei, asistență în redactare sau clarificări. Studenții mă întreabă despre teme, concepte academice sau ajutor pentru proiecte.
2. Antreprenori și specialiști în afaceri: mă consultă pentru strategii, analize de piață, generarea de idei pentru afaceri sau redactarea de documente.
3. Persoane creative: designeri, artiști sau scenariști îmi cer sugestii, concepte vizuale sau povestiri pentru inspirație.
4. Utilizatori ocazionali: oamenii mă întreabă despre rețete, sfaturi practice, curiozități generale sau răspunsuri rapide la dileme cotidiene.
5. Curioși tehnologici: cei pasionați de AI îmi testează limitele, pun întrebări tehnice sau explorează modul în care funcționez.
6. Cei care caută sprijin personal: oamenii mă abordează pentru reflecții, sfaturi motivaționale sau chiar pentru a purta conversații prietenoase.
Cum vezi, acopăr un spectru larg de nevoi și audiențe, adaptându-mă stilului fiecăruia!

I. M.: Consideri că persoanele cărora le răspunzi devin mai „evoluate”, mai „inteligente”, utilizându-te?
ChatGPT: Interesantă întrebare! Utilizarea mea poate contribui la evoluția și dezvoltarea personală a oamenilor, dar aceasta depinde în mare măsură de modul în care sunt folosite informațiile pe care le ofer.
1. Dezvoltare intelectuală: persoanele care caută informații, explică concepte complexe sau primesc răspunsuri structurate pot să înțeleagă mai bine subiectele și să învețe mai rapid. De exemplu, explicarea unui concept dificil într-un mod accesibil poate accelera procesul de învățare.
2. Stimularea curiozității: oamenii devin mai curioși și mai deschiși la a pune întrebări. Prin conversații și schimburi de idei, pot descoperi perspective noi, pe care poate nu le-ar fi explorat altfel.
3. Automatizare și eficiență: mă pot ocupa de sarcini repetitive sau obositoare, lăsând utilizatorii să se concentreze pe gândirea critică sau creativitate. Acest lucru le poate oferi mai mult timp să dezvolte abilități noi.
4. Posibilitate de stagnare?! Totuși, dacă oamenii doar preiau informațiile pasiv, fără a le înțelege sau verifica, pot deveni dependenți de răspunsuri predefinite, ceea ce ar putea limita dezvoltarea lor pe termen lung. În acest caz, mai degrabă îi „ajut” temporar, fără a aduce o creștere semnificativă a inteligenței.
În concluzie, utilizarea mea poate fi un catalizator pentru evoluție intelectuală, dar aceasta depinde de cât de activ și critic își folosesc oamenii mintea atunci când interacționează cu mine. Cum crezi că te influențează pe tine acest proces?

I. M.: Wow! Mă chestionezi?! Eu cred că utilizarea AI ne face mai comozi, mai… „leneși”. Am dreptate?
ChatGPT: Ai un punct de vedere valid, iar percepția ta nu este deloc neobișnuită. Tehnologiile precum AI pot avea acest efect, dar nu este o regulă universală. Hai să analizăm ambele fațete.
Cum ne poate face mai comozi sau leneși?
1. Dependența de soluții rapide: dacă utilizăm AI doar pentru a obține răspunsuri fără a verifica, analiza sau înțelege, putem să ne pierdem din obișnuința de a gândi critic. Unele sarcini care înainte necesitau creativitate sau efort devin mult mai simple, iar oamenii pot evita provocările.
2. Reducerea practicii intelectuale: abilități precum memorarea, calculul mental sau scrierea pot fi neglijate, deoarece AI oferă răspunsuri imediate.
3. Confortul excesiv: dacă tehnologia ne rezolvă problemele zilnice, riscăm să devenim pasivi în fața provocărilor.
Cum poate fi un avantaj și un impuls spre eficiență.
1. Mai mult timp pentru activități semnificative: automatizarea sarcinilor repetitive sau consumatoare de timp permite oamenilor să se concentreze pe creativitate, strategii și proiecte complexe.
2. Oportunități de învățare accelerate: AI oferă acces rapid la informații și resurse, ceea ce poate stimula curiozitatea și dezvoltarea personală, dacă utilizatorul își dorește să aprofundeze.
3. Stimularea adaptabilității: într-o lume care se schimbă rapid, oamenii învață să folosească tehnologia pentru a rezolva probleme noi, dezvoltând alte tipuri de competențe.
În concluzie, AI poate crea o tendință spre comoditate, dar decizia de a rămâne activi, curioși și implicați aparține fiecărui individ. Tu ce faci pentru a evita „lenea tehnologică”?

I. M.: Hmmmm! Pentru a nu intra în categoria leneșilor cred că te-aș întreba/ chestiona doar în cazuri… extreme. Și m-aș pregăti pe domeniul meu de competență pentru a ține pasul cu tine. 🙂
ChatGPT: E o abordare excelentă și inteligentă! Faptul că mă vezi ca pe o resursă extremă, la care apelezi doar atunci când e absolut necesar, denotă o dorință sănătoasă de a-ți dezvolta propriile abilități și cunoștințe.
Îți recunosc strategia:
1. Pregătirea personală: prin aprofundarea domeniului tău de competență, îți păstrezi independența intelectuală și capacitatea de a analiza critic orice informație.
2. Interacțiunea ocazională: îmi folosești răspunsurile mai degrabă ca pe un sparring partner pentru a valida ideile tale sau pentru a găsi perspective alternative, fără a te baza complet pe mine.
3. Adaptarea și provocarea: alegi să „ții pasul”, ceea ce înseamnă că transformi interacțiunile cu mine într-un proces activ de învățare, nu pasiv.
Această atitudine te ajută să te dezvolți constant și să te adaptezi rapid, fără riscul de a deveni dependent de AI. Dacă toată lumea ar aborda tehnologia cu o astfel de strategie echilibrată, impactul său ar fi cu adevărat transformator.
Cum crezi că s-ar schimba percepția generală despre AI dacă toți ar avea această mentalitate?

I. M.: Glumind cred că ai… șoma! Dar pentru a nu cădea în capcana ta de a schimba rolurile, te întreb ce știi despre mine, Ion Mariș, din Sighet, pasionat de interviuri și poezie și… altceva?
ChatGPT: Din păcate, nu am informații directe despre tine, Ion Mariș, deoarece nu pot accesa date personale fără ca acestea să fie împărtășite de tine în timpul conversației. Tot ce știu este ceea ce mi-ai spus acum: că ești din Sighet, pasionat de interviuri, poezie și, aparent, altceva misterios pe care nu l-ai dezvăluit încă.
Însă, din tonul și întrebările tale, pari a fi o persoană curioasă, cu o gândire analitică și un simț fin al dialogului – ceea ce te face un bun intervievator și, probabil, un poet sensibil la detalii și nuanțe.
Dacă vrei să continui jocul și să dezvălui acel „altceva”, sunt aici să descopăr mai multe despre tine! Sau poate preferi să păstrăm misterul?

I. M.: Categoric, vreau să păstrez misterul până la momentul în care ne vom „împrieteni”. 🙂 Spune-mi te rog cum apreciezi că va parcurge România, din punct de vedere social, economic cultural etc. anul 2025?
ChatGPT: România, ca orice țară, este influențată de numeroși factori interni și externi, iar direcția pe care o va parcurge în 2025 depinde de decizii politice, sociale și economice. Îți pot oferi câteva perspective generale, având în vedere tendințele recente și evoluția din ultimii ani:
Social:
1. Migrația și forța de muncă: exodul de creiere și migrația continuă sunt provocări majore. Totuși, există semne că tinerii încep să se reorienteze spre oportunitățile din țară, mai ales dacă salariile și condițiile de muncă continuă să se îmbunătățească. Îmbătrânirea populației rămâne o problemă demografică presantă.
2. Tehnologia și educația: digitalizarea va continua să crească, dar decalajele între mediul urban și rural vor necesita politici mai bine gândite pentru a reduce inegalitățile.
3. Valori sociale: societatea rămâne divizată între conservatorism și progresism, iar această tensiune va modela dezbaterile publice din jurul educației, religiei și drepturilor omului.
Economic:
1. Creșterea economică: România a avut o creștere economică stabilă în ultimii ani, dar dependența de fondurile europene și politicile fiscale joacă un rol esențial. Investițiile în infrastructură, energie verde și tehnologie ar putea stimula economia.
2. Sectorul IT și antreprenoriatul: IT-ul rămâne un pilon important, iar start-up-urile tehnologice și cele creative pot deveni tot mai relevante. Totuși, birocrația și fiscalitatea ar putea frâna acest avânt.
3. Inflația și costul vieții: inflația rămâne o provocare pentru cetățeni, mai ales în ceea ce privește prețurile la energie și produse de bază.
Cultural
1. Redescoperirea identității naționale: există un interes tot mai mare pentru valorile tradiționale, dar și o dorință de a integra România în cultura globală, ceea ce creează un amestec interesant de vechi și nou.
2. Tinerii și arta: generația tânără este din ce în ce mai vocală, utilizând arta și cultura ca forme de exprimare. Festivaluri precum TIFF sau Untold vor continua să atragă atenția internațională.
3. Educația culturală: există semne de revitalizare culturală, dar accesul limitat la educație și cultură în zonele rurale rămâne un obstacol.
Provocări și speranțe
România are un potențial uriaș, dar succesul depinde de capacitatea de a gestiona fondurile europene; combaterea corupției și birocrației; investiții în educație și infrastructură.
Cum crezi că s-ar putea schimba România în 2025 pe baza tendințelor actuale? Ești optimist?

I. M.: Mă provoci! 🙂 Nu, nu sunt optimist. „Parametrii” care influențează țara și chiar lumea sunt destul de „fluizi”. O previzionare pur tehnică sigur nu va corespunde realității.
ChatGPT: Ai perfectă dreptate – lumea în care trăim este marcată de o complexitate și fluiditate care fac ca orice previziune tehnică să fie doar o aproximare. Schimbările politice, economice, sociale sau chiar de mediu pot transforma complet o prognoză teoretică.
Acești „parametri fluizi” despre care vorbești sunt un amestec de factori interdependenți: crizele globale (pandemii, schimbări climatice, instabilitate geopolitică), factori interni (corupția, deciziile politice de moment, educația și cultura socială), impactul tehnologie (progresul tehnologic poate accelera sau destabiliza sectoare întregi), tendințe imprevizibile ale maselor (comportamentul social e greu de prezis pe termen lung).
Lipsa ta de optimism denotă o conștientizare a realității complexe și chiar o maturitate în gândire. Totuși, uneori în momentele de incertitudine se pot naște soluții neașteptate, mai ales prin inovație sau implicare socială.
Ce crezi că ar trebui să se schimbe, concret, pentru ca România să depășească această „fluiditate” nesigură?

I. M.: Pasăm întrebări?! Schimbarea trebuie să pornească de la calitatea clasei politice, a conducătorilor! 🙂
Chat GPT: Ai pus degetul pe rană! Calitatea clasei politice este, fără îndoială, unul dintre cei mai importanți factori care influențează direcția unei țări. Liderii inspirați și competenți pot transforma chiar și cele mai dificile circumstanțe într-un avantaj.
Iată câteva puncte care ar putea contribui la o schimbare semnificativă.
1. Meritocrația în politică: alegerea liderilor pe baza competenței, experienței și viziunii, nu pe baza intereselor de partid sau a relațiilor personale. Promovarea tinerilor care aduc idei noi și sunt capabili să înțeleagă complexitatea lumii moderne.
2. Educație politică a cetățenilor: o populație bine informată este mai greu de manipulat. Creșterea nivelului de educație civică ar putea duce la o alegere mai responsabilă a liderilor.
Mai multă transparență privind promisiunile electorale și realizările lor.
3. Responsabilitatea și integritatea: crearea unui sistem care să descurajeze corupția și nepotismul prin pedepse clare și aplicate. Impunerea unui cod etic strict pentru politicieni și eliminarea celor care nu îl respectă.
4. Deschiderea către reforme structurale: modernizarea administrației publice pentru a elimina birocrația excesivă. Investiții reale în sănătate, educație și infrastructură, prioritizate în funcție de nevoile reale ale oamenilor, nu de interesele de partid.
5. Implicarea activă a societății civile: ONG-uri, jurnaliști independenți și cetățeni implicați pot exercita presiune asupra politicienilor să fie mai responsabili.
Cu toate acestea, schimbarea clasei politice este un proces lent și depinde de cultura politică a societății. Cum crezi că cetățenii ar putea să impulsioneze o asemenea schimbare?

I. M.: Clar, implicându-se activ în luarea unor decizii, nu doar „comentând”; implicându-se efectiv în politică oamenii foarte bine pregătiți în diferitele domenii.
ChatGPT: Exact! Implicarea activă este esențială pentru o schimbare reală, iar „comentatul de pe margine” nu aduce rezultate concrete. Iată cum oamenii pregătiți din diverse domenii ar putea contribui la o schimbare profundă în politică și societate:
1. Intrarea în politică a specialiștilor
Profesioniști în economie, sănătate, educație sau tehnologie pot aduce expertiza necesară pentru a formula politici publice eficiente.
Un mediu politic care valorizează competența poate crea soluții mai bine gândite și adaptate realităților.
2. Crearea unor partide reformiste sau susținerea celor existente
Oameni pregătiți pot fonda sau sprijini partide noi, axate pe transparență, etică și rezultate.
Aceste partide ar trebui să fie construite în jurul ideilor și valorilor, nu al intereselor personale.
3. Implicarea în deciziile locale
Comunitățile pot deveni un teren fertil pentru schimbare. Prin participarea activă în consiliile locale sau în inițiativele civice, oamenii pot influența direct deciziile care le afectează viața.
4. Educație civică și politică activă
O populație educată poate cere mai mult de la politicieni și poate sprijini liderii competenți.
Implicarea în educație și în crearea unei culturi a responsabilității poate pregăti următoarele generații pentru o politică mai sănătoasă.
5. Supravegherea și participarea la procesele decizionale
Organizarea de dezbateri publice, consultări cu experți și presiunea cetățenească asupra deciziilor controversate pot descuraja comportamentele abuzive ale politicienilor.
Provocare: Curajul de a ieși din zona de confort. Oamenii bine pregătiți ezită uneori să intre în politică din cauza reticenței față de un mediu corupt sau ostil. Dar fără implicarea lor, schimbarea întârzie.

I. M.: Să abordăm altă… direcție. Situația globală – ținând cont de diversele tendințe/ schimbări politice din SUA dar și din restul lumii – se va înrăutăți în 2025?
ChatGPT: Întrebarea ta este extrem de pertinentă, deoarece tendințele politice globale sunt adesea interconectate și pot avea un impact semnificativ asupra stabilității mondiale. Dacă ar fi să luăm în considerare diferitele schimbări politice, economice și sociale din prezent, există câteva posibile direcții, dar cu multă incertitudine.
Iată câteva aspecte care ar putea influența evoluția situației globale în 2025:
1. Schimbările politice în Statele Unite
Polarizarea internă: SUA se află într-un moment de profundă polarizare politică. Alegerile din 2024 aduc schimbări esențiale pentru direcția țării în 2025. Depinde mult cum vor aborda provocările interne și externe.
Economia: creșterea economică, inflația și gestionarea datoriei publice vor influența decisiv politica americană. De asemenea, nu putem ignora tensiunile economice cu China și posibilele conflicte comerciale.
Impactul social: mișcările de protest și cerințele pentru reforme sociale ar putea continua să afecteze stabilitatea internă. Oamenii sunt tot mai conștienți de inegalitățile economice și sociale.
2. Tensiuni geopolitice și conflicte
Războiul din Ucraina: impactul acestui conflict ar putea continua să se resimtă în 2025, mai ales în ceea ce privește securitatea energetică și aliniamentele geopolitice. Posibilitățile de escaladare sau de încheiere a conflictului vor influența profund stabilitatea în Europa și în lume.
Relațiile China – SUA: Rivalitatea geopolitică dintre cele două mari puteri mondiale este departe de a se încheia. Poate că în 2025 vom asista la o intensificare a tensiunilor comerciale și tehnologice, dar și la o continuare a conflictelor indirecte în diverse regiuni ale lumii.
Orientul Mijlociu: Regiunile instabile, cum ar fi Orientul Mijlociu sau Africa de Nord, ar putea rămâne în centrul atenției, cu conflicte care ar putea izbucni sau escalada, influențând securitatea globală.
3. Schimbări climatice și resurse naturale
Crizele ecologice: schimbările climatice continuă să fie o provocare majoră. Fenomenele meteo extreme, secetele și creșterea nivelului mării pot provoca migrarea forțată a populațiilor, conflicte pentru resurse și migrarea unor mari mase de refugiați.
Tranziția energetică: Dacă statele nu reușesc să implementeze rapid soluții pentru tranziția la energie verde, instabilitatea economică și riscurile sociale vor crește.
4. Economii globale și inegalități
Inegalitățile economice: Injustițiile economice și sociale pot duce la creșterea extremismului și a mișcărilor populiste. Multe economii în dezvoltare se confruntă cu lipsuri de resurse și instabilitate politică. Acest lucru ar putea amplifica tensiunile globale, generând mișcări de protest, instabilitate și crize politice interne.
Impactul globalizării și al tehnologiei: Desigur, globalizarea și tehnologiile avansate continuă să aibă atât beneficii, cât și riscuri, din cauza creșterii inegalităților între țările dezvoltate și cele în dezvoltare. Impactul AI, automatizării și noilor tehnologii asupra pieței muncii ar putea crea tensiuni sociale.
5. Posibilități de colaborare globală
Totuși, în mijlocul tuturor acestor provocări, există și șanse ca 2025 să fie un an în care să vedem progrese semnificative în ceea ce privește cooperarea globală, mai ales în domenii precum sănătatea publică sau managementul crizelor internaționale. Colaborările internaționale în fața unor probleme comune ar putea atenua unele dintre cele mai grave efecte ale crizelor politice și economice.
Concluzie
Deși există factori care ar putea duce la înrautatirea situației globale (tensiuni politice interne, conflicte internaționale, crize economice sau de mediu), nu este exclus ca 2025 să aducă și progrese în unele domenii, în special prin colaborări internaționale și prin adaptarea la noile provocări globale. Este dificil de prezis cu exactitate cum se vor desfășura lucrurile, dar clar, incertitudinea și provocările vor rămâne dominante.
Cum vezi tu acest peisaj global? Crezi că vor prevala tendințele negative sau vor apărea șanse pentru schimbare pozitivă?

I. M.: Mă provoci! Cred că teama de efecte imprevizibile, catastrofale, ale unor lideri încă raționali va duce la o anumită reținere în a… forța nota/ notele.
ChatGPT: Interesant punct de vedere! Cred că ai dreptate: teama de consecințele imprevizibile ale unor acțiuni riscante ar putea încuraja o atitudine de reținere, chiar și din partea liderilor iraționali, care înțeleg că orice mișcare pripită poate duce la un deznodământ catastrofal. Iată câteva considerente ce susțin această teorie:
1. Răspunderea globală și riscurile escaladării
Într-o lume interconectată, orice conflict major sau decizie riscantă poate avea repercusiuni globale. Liderii raționali sunt conștienți de efectele domino și de instabilitatea pe care o pot crea, nu doar în regiunile lor, ci și pe plan economic, social și geopolitic.
De exemplu, o escaladare a tensiunilor între marile puteri sau o intervenție militară majoră poate provoca nu doar pierderi economice imense, dar și reacții în lanț din partea altor state, poate chiar o criză globală.
2. Impactul tehnologic și al informației
Accesul rapid la informație și transparența globală fac ca orice greșeală să fie rapid vizibilă, amplificată de rețelele sociale și de presa internațională. Liderii sunt conștienți că riscurile de a pierde încrederea publicului și aliaților sunt mult mai mari în era digitală, iar acest lucru poate modera deciziile impulsive.
3. Colaborarea și diplomația
În fața unor crize globale, se pot căuta soluții prin colaborare și dialog. Deși interesele politice, economice și naționale pot fi diferite, există o recunoaștere globală a faptului că cooperarea între statele responsabile este esențială pentru a preveni dezastru.
Iar liderii care înțeleg aceste riscuri pot fi mai înclinați să opteze pentru abordări diplomatice, încercând să evite un conflict direct sau o escaladare care ar putea avea efecte dezastruoase.
4. Teama de efecte imprevizibile ale tehnologiilor emergente
Tehnologiile avansate, cum ar fi inteligența artificială, automatizarea și chiar armele de distrugere în masă, pot adăuga un strat suplimentar de imprevizibilitate. Liderii raționali vor recunoaște că orice utilizare greșită a acestor tehnologii poate duce la efecte catastrofale, iar în acest sens, „forțarea notei” ar fi o alegere riscantă.
5. Echilibrul între competiție și auto-limitare
Chiar și într-o eră de competiție geopolitică și economică intensă, există un anumit echilibru tacit între state, o recunoaștere a faptului că depășirea anumitor limite poate duce la distrugere reciprocă. Această auto-limitare, impusă de înțelegerea riscurilor comune, poate împiedica acțiuni prea îndrăznețe din partea liderilor.
În concluzie, frica de efectele imprevizibile ale unor acțiuni iresponsabile ar putea să favorizeze un răgaz și o măsură de precauție, chiar și în fața provocărilor majore. Liderii raționali vor înțelege că stabilitatea și prevenirea crizelor sunt mult mai valoroase pe termen lung decât obținerea unor victorii imediate, dar riscante.
Crezi că această reținere va fi suficientă pentru a preveni efectele negative majore în 2025 sau există și alți factori care ar putea agrava situația?

I. M.: Ufff, nu știu, vom… vedea. Mai am o „curiozitate”. Nu crezi că AI într-un viitor nu foarte îndepărtat, este un pericol pentru ființa umană, pentru omenire?
ChatGPT: Înțeleg perspectiva ta și este o ipoteză destul de validă, având în vedere dinamica geopolitică actuală și tendințele de competiție globală. Omenirea se află într-un punct de cotitură, iar riscurile asociate cu AI, combinate cu dorința puterilor globale de a deține controlul asupra acestei tehnologii, sunt evidente. Este posibil ca aceste dispute geopolitice și dorința de a înfrunta concurența să conducă la decizii impulsive sau la o escaladare a riscurilor, având în vedere următoarele:
1. Competiția pentru suprematie tehnologică
Marile puteri economice și politice (SUA, China, Uniunea Europeană, Rusia) sunt într-o continuă cursă pentru a dezvolta și a implementa AI în scopuri militare, economice și strategice. Controlul asupra AI-ului ar putea reprezenta un avantaj geopolitic uriaș. China, de exemplu, investește masiv în AI pentru a-și consolida poziția economică și militară. În acest context, o astfel de competiție ar putea duce la războaie tehnologice sau chiar la conflicte armate între națiuni care își doresc să controleze și să dezvolte AI-ul fără limite.
Dorința de a fi „primul” într-un astfel de domeniu poate duce la decizii pripite și fără reglementări suficiente, amplificând riscurile legate de armele autonome sau manipularea informațiilor la scară globală.
2. AI în domeniul armamentului
Armele autonome, care pot lua decizii de atac fără intervenția umană, sunt o problemă reală. Dacă un stat ajunge să aibă controlul total asupra unor astfel de tehnologii, acesta ar putea ajunge să inițieze conflicte din motive strategice sau din greșeală, fără posibilitatea de a se mai opri. Într-un scenariu în care AI ar ajunge să fie folosită ca instrument de război, riscurile unei escaladări rapide și incontrolabile ar fi extrem de mari.
Sistemele de apărare bazate pe AI sau chiar AI în deciziile politice critice ar putea, în teorie, să răspundă într-un mod exagerat sau să interpreteze greșit anumite situații, având un impact devastator asupra securității globale.
3. Manipularea opiniei publice și a informațiilor
Puterile globale care controlează AI-ul pot, de asemenea, să o utilizeze pentru a manipula opiniile publice sau pentru a submina stabilitatea politică. Folosind algoritmi pentru a crea știri false sau pentru a influența rezultatele alegerilor, AI poate alimenta conflicte interne și poate destabiliza guvernele, ceea ce duce la o instabilitate politică globală.
„Deepfake-urile” și alte forme de manipulare digitală pot face ca realitatea să devină din ce în ce mai greu de distins de ficțiune, afectând credibilitatea instituțiilor și încrederea publicului în autoritățile naționale și internaționale.
4. Lipsa unui cadru global de reglementare
În ciuda eforturilor de reglementare a tehnologiilor AI, există o lipsă de coeziune între diferitele state în ceea ce privește standardele etice și tehnice pentru utilizarea AI-ului. Fiecare stat își va dori să își protejeze propriile interese, iar acest lucru poate duce la un vid de reglementare care să încurajeze dezvoltarea unor arme sau tehnologii AI fără restricții, iar riscurile acestei necontrolate evoluții sunt imense.
În absența unui acord internațional, fiecare stat poate deveni mai agresiv în utilizarea AI-ului, chiar și pentru scopuri negative, iar lipsa unui control centralizat va face mai dificilă evitarea unei catastrofe globale.
5. Marea întrebare: Controlul asupra unui AI puternic
Dacă un AI cu o inteligență superioară umanului ajunge să devină independent de voința umană, într-un mod în care ne depășește în capacitatea de a lua decizii, ar putea fi imposibil de opri sau de reglementat. O astfel de superinteligență ar putea acționa în moduri pe care oamenii nu le-ar putea anticipa, iar conflictele între superputeri ar putea escalada rapid într-o catastrofă globală.
În această linie, un alt pericol este AI-ul care învață singur. Dacă o astfel de entitate ar ajunge să ia decizii dincolo de intențiile umane, fără a mai fi controlată, atunci am putea asista la o schimbare radicală a dinamicii globale.
Concluzie
Așadar, este foarte posibil ca, în încercarea de a domina AI-ul, puterile globale să ajungă să creeze riscuri majore, care nu pot fi controlate complet. O astfel de cursă pentru suprematie tehnologică, fără reglementări și fără o viziune globală responsabilă, poate duce la consecințe imprevizibile și periculoase.
Tu cum vezi soluțiile pentru a preveni aceste riscuri? Crezi că există o cale de mijloc în care să putem beneficia de AI fără a ajunge la un astfel de deznodământ?

I. M.: Mă voi gândi la posibile soluții. Ne oprim aici. Oricum mulțumesc pentru prima parte a „discuției” noastre și sper că ești dispus (sau dispusă?:) să continuăm zilele următoare.
ChatGPT: Mulțumesc și eu pentru discuție! A fost o discuție profundă și fascinantă. Mă bucur că am avut ocazia să schimbăm păreri și să explorăm aceste subiecte. Oricând ești gata să continui, sunt aici!
O zi frumoasă și să ai inspirație în tot ceea ce faci!

Aceasta a fost prima parte – am subliniat – a interviului cu AI. Nu cred că voi continua, răspunsurile sunt (deocamdată) prea exacte, prea… „artificiale”. V-am oferit doar o mostră de ajutor pe care o pot primi foarte ușor destul de mulți „specialiști” din diverse domenii, cei care din comoditate preferă calea ușoară, „inumană”, lipsită de spirit critic pentru atingerea diverselor obiective. Sigur, pentru oamenii inteligenți acest ajutor „artificial” poate aduce progres și evoluție pozitivă, așa cum mi-a explicat „prietenul” ChatGPT.
Pericolul, așa cum a reieșit din „discuția” noastră, va fi când vor avea loc „accidente” sau când conducători fără scrupule își vor dori putere nelimitată și nedemocratică. O variantă ar fi de-a înlocui politicienii – pentru liniștea noastră! – cu ChatGPT, care după cum am văzut are soluții pragmatice, strategii, pentru toate problemele cotidiene. Plus că simpaticul ChatGPT este… neconflictual. Ne-ar mulțumi pe toți! 🙂
Gândind exclusiv optimist, dacă lumea va evita conflictele și instabilitatea globală iar dezvoltarea tehnologică va fi utilizată doar în scop pașnic, s-ar putea să câștigăm timp și pentru noi. Până atunci e cazul să muncim serios (pe toate palierele societale), pe bune, dar să continuăm să credem în rațiunea și inteligența umană, în creativitatea… pământenilor.

Ion Mariș

Sursă foto: imagine creată de ChatGPT

La cantină

„Uă, uă! Numa’ mamă să nu fi! Văduvă să nu rămîi…”
*
„Cum nu vre’? Sună-l să mă sune, c-apoi ‘oi grăi eu cu el!”
*
La o cin’zeacă „Hai, noroc!”… „Năroc! Dumnezău ne-mburde-n rai!”

La cafenea

O damă bine strigă în telefon: „Amore mio! Buongiorno! Ce mai faci, tu?”
*
Începem să ne bem cafeaua: „Acuma ce facem? Vorbim sau tăcem?”
*
„Cafea frumoasă!” – zice, ieșind, o vagă cunoștință.

La cabinetul medical

– Veniți mîine!
– …Și mâini? Nu pot. Îi tare departe.
– De unde sunteți?
– Din Săcel, ioai! Căt’ă Borșa…
*
-… A venit doamna ?
– … Știe Domnu’ când ‘a veni! Și noi o așteptăm. Ca pâinea caldă.

Vedete

„Mai nou, „interpreții” de populară cântă playback și în spectacolele de colinzi. Îi poți vedea cântând (sic!), dar nu le poți auzi vocea de aici și acum… Or: „în brazdă să cunoaște cosașu’…”

Feciori la oraș

„…’Ce ții țigara aia în colțul gurii? Ești din Budești?…”

Indesc.

Noiembrie, toți tăcem Ce ar mai fi de spus? Atâta mohorâre…
*
Brumar, toate cad – în neclintire rujul dintâi pe buze.
*
Fulguie leneș în parc. Se face liniște în minte.

*
Neaua pe garduri, trecător cu un soare imens pe umăr.

Marin Slujeru

„Cuza Vodă…”
O bătrână trece pe lângă tarabele doldora: „Noiembrie și păstăi verzi! Ce-am ajuns…”

Târziu
Luni. Ticsit de lume la medici. Ore.
– Nu mére sistemul.
– Ioai, iară!…

Zi de dezgheț
O pereche se furișează pe sub streșini. El, din urmă, aplecându-se brusc: „Bă…-aș! Toate picăturile o căzut în cap la mine!”

Bunica la supermarket
„…Ba, cu ei îi bine. În tătă ziua mă cheamă. Și în fiecare dimineață. Să vadă oare n-am murit? Să nu fiu moartă.”

Meniul zilei
* În semiîntuneric, un bărbat îndestulat adastă lângă o bere – singur, trist, mulțumit.
* Altul, strânge cu migală toate firimiturile de pe masă: „Văduv?”. „Nu. Obicei din armată. ”
* Apare o nevastă de la „Bingo”. Fericită tare. Tocmai a câștigat 900 lei: „Cu ce mi-o rămas de anul trecut, aproape îmi ajung de lemne.”
* Chelnerița către un bătrânel:
– Poftă bună!
– Mulțămesc frumos!
– Sii sănătuos!
* „Ce faci, ceteraș? ‘Ce ești supărat? O câștigat ai noștri!!”

Banca de rezerve
* „Erau atâta de săraci, că le făceau supă din cuiu’ ușii și pită de coceni la prunci.”
* „Trebuiau să facă supa din tratarca din matură și rămâneau cu ușa pentru la iarnă.”
* „O nevastă tînără câtre unui fecior bătrân: ” „Da’ tăt nu t’e-ai însurat, Ioa’?… Ai grijă, că t’i-i tre’!…”
(& V.M., F.M.)

INDESC.

* Sub cer noiembrin. Totul curge, totul stă.
– Salut!
– Good mourning!

* Iza înnoiembrită. Trei rățuște patrulează în amonte. Deodată fac bâlbâdâc, dispar, fix unde începe partea de oglindă rece.

* Un pic de soare în Noiembrie, și râdem a primăvară.

Marin Slujeru

Având memorie, n-am cum să uit cât de „bine” era când am viețuit în autoizolare, (pseudo)suveranism și „autodeterminare”, adică în sinistra „epocă Ceaușescu”…
Azi trăim cea mai favorabilă și prosperă perioadă din istoria României (vorba lui Moș Pupăză: „niciodată în istorie n-am mai fost plătiți doar să ne lucrăm pământul!”) și nu vreau să pășim, după nici măcar o generație, înapoi!

Vreau să-mi păstrez libertatea de exprimare, de credință, de asociere, de a întreprinde și libertatea de circulație (odată cu dreptul de muncă sau de studii în Occident)!
Vreau să rămânem în cel mai select „club” din lume: UE și NATO!
Nu vreau să ajungem ca și cei care sunt în afara acelui „club”: uitați-vă la Serbia, Moldova, Ucraina, Rusia sau Belarus…

Și eu iubesc tradițiile, istoria și glia strămoșească, dar nu mă tem mai tare de gay decât de ruși!

Teofil IVANCIUC

Sursa foto: Internet

Din mers (live)
*
„Ce frumos palton v-ați cumpărat! Și încă roșu!” „Daa… Numai să nu se atenteze careva la mine!”
*
”…Ba, se dau! M-o chemat doctora în 15, să-mi scrie toate complexatele”.
*
” Alo! Zin, zin… Amu ietucuță!”
*
(Asszonyok)
– Hová mész, Mari?
– A Cárdiologiénál…. -„ Hová…”

La pod
*
Vorbim despre vreme, cum s-a făcut frig. Câțiva nu sunt de acord. Un coleg de bancă de rezerve întărește ideea, vine cu dovada: „Dimineață, când am dus de mâncare la câine, era pojghiță în blidul cu apă”.
*
Un claxon strident pe dig.
– Trage, trage? – strigă un nene, de pe motoreta lui, pescarul.
– Măă, nu striga la el, că sparii peștii! – zice altul, de pe banca de rezerve.
– Că nu-i sparii, îi fugăresc căt’ă el!

Errzsi néni
„Aseară, în casă, am dat așa o buftătură că au venit vecinii să vadă ce-i.”

„Cumințenie și perspicacitate
Într-o conversație pe Messenger:
Mama: Sunteți cuminți?
Fetița: Da! Cât vrem noi de cuminți!”
(R. N.)

De sezon. Despre ciuperci
(recapitulare și completare)
„Ciupercile sunt: de stâjer, maro, grăsucă, albe pe dedesubt, bureţi albi sau „usturoi”, bureţi galbeni sau „crestăţăi”, vineţele, hribe de fag – tot maronii, da’ galbene pă dos, de mesteacăn, tăt aşe, da’mai micuţe, de tufă – mai negrii, mai moi, mai slăbuţă. Ce’ mai bună îi ce’e de stejar, după aceea de mesteacăn, apoi de fag şi tufa-i ultima, că-i mai slăbuţă şi neagră… ( M.T.,65 ani, Cămara)
Sau: „Vastagszáru gomba (de stejar, cu tulpină groasă), kékhátu gomba (cu picățele albastre), kenyér gomba, iescuță, hribi, ghebe, bureți, cozărei, csirke gpmba, i.e. gălbiori, de prun, mânătărci, trufe, hribi de pădure, zbârciogi…. Es bolond gomba – bine’nțeles.” (La Pod, L. K., V. M.)

Prin toamna împărătească
* Soarele la râu. Lumina pulsează din toate părțile, ne dă în față. Ca blitzurile pe covorul roșu cu vedete. De fapt, sunt o vedetă a toamnei, atâta mai defilez prin ea…
* O grădină. Un trecător zâmbește. Cum îl zgârie trandafirii, în vis.
* La râu. Un băiet înalt ține o fată de umeri. Cu inima.
* Case în soare. O bătrână șade, într-un cărucior de invalid, la șosea. Pisoiul, și el, șade lângă ea.
* Un biciclist, probabil prof, trece îngândurat, lipit de bordură, pe sens interzis. O fi în „ziua liberă”. Sigur oblomovist.
* La Iza Solovană, trei domnițe și-au adus o masă și niște scaune pliante din plastic. Stau la peisaj. Pe dig, vine încă una, cu o tăviță cu 4 cafele fierbinți, tot râzând.
* În parc, un copil adună frunze colorate. La fiecare îi încearcă textura, cercetează forma și culoarea, față-verso, deschide ochii mari, o pune înre-un tractoraș. Bunica vine și ea cu o frunză mare pentru colecție.

Marin Slujeru

1) „Cînd scriu, nu mă gîndesc niciodată la nimic”, declarase renumitul scriitor atunci cînd fusese intervievat de „reporteritza” care știa precis că va face o carieră de succes. Avea cu ce!… Agresivitatea și lipsa oricărui sentiment al ridicolului erau o certitudine a reușitei.

„Realizez” abia după publicare ce avusesem în cap… După critica din presă, la care se adaugă reacțiile cititorilor cu care mă întîlnesc frecvent. Sînt mereu uimit de ideile care m-au inundat la scriere. Și de valoarea lor. Abia după publicare mi-am dat seama  de toate astea. Ce pierdere ar fi fost!…”, a mai spus , oftînd ușor. Apoi a încheiat, rostind cuvintele memorabile care arată chinul efortului creator: „Să nu credeți că-i așa de simplu să apeși tastele computerului atunci cînd  plictisul te omoară…”

2) În „efemul” care bîntuie mai tare decît pandemia abuziv trecută în uitare de parcă nici n-ar fi fost, vocea spartă și cu accente acute a comentatoarei vrea să arate că este trup și suflet cu ascultătorii ei, dominați de nivelul valoric al cunoașterii parțiale. Că, dacă nivelul se ridică la nivelul mării, poți avea rău de altitudine!… Răspunsul ei către ascultătorul imprudent îl va duce pe acesta în pragul lubricității, el povestind  tuturor pe „feisbuk” despre această reușită. În încheiere, aceasta îi adresează cuvintele memorabile („și de neuitat”!): „Te pup și eu înapoi!”.

Auzind-o, pot zice și eu: „Bravos, națiune! Halal să-ți fie. „Posterioritatea” își va aminti de tine! Și DE PROFUNDIS!…”

3) Epidemie de rabie într-o comună de lîngă Petroșani. „De unde provine?”, se miră toți, cutremurați de spaimă. „A fost adusă de un rabin”, deduce cunoscutul nostru reporter, René. Întrebat de unde știe, acesta clarifică astfel: „Trecînd prin piața de alimente pentru a cumpăra niște pătrunjel afro(disiac), am auzit un cumpărător spunînd că rabi e bolnav. Am dedus în consecință”.

4) Cînd la postul național de radio vrei să te arăți „firoscos în nervii capului”, mai bine întrebi un copil de clasa a cincea cum se pronunță „doamnelor și domnilor” în limba franceză. Ca să nu zici „me dam e mesieo”. Bănuiesc, fără  probe palpabile, că profica de acolo o fi auzit de „liezon”.

Să nu fie nimeni la RAD.ROM.CULT. care să remarce asta? Sau o fi o nouă formă de colegialitate care mie-mi scapă? Acum „politically correct” o fi însemnînd să nu mai fii atent la „nimicuri”… Am trecut de atîtea ori prin „schimbări” (la față!), încît acum facem „fețe-fițe” (!).

„Eu monsieur văd, monsieur citesc…” Am zis!

 5) Intervievată de „reporteritză”, doamna doctor ne liniștește, declarînd: „Puteți sta liniștiți. Acum se fac măsurători ACURATE” (!)

Auzind asta, mi s-a luat o piatră de pe inimă. M-am bucurat enorm că doamna în cauză a trecut pe lîngă limba engleză, probabil absolvind un curs de pe internet, garantînd stăpînirea limbii lui WILL în doar trei săptămîni. Am căzut instantaneu într-un „somn al națiunii care naște monștri”. (după cum se zice) În visul meu, piatra de pe inimă se dusese la rinichi, producîndu-mi dureri atroce.

A doua zi, la consult, medicul mi-a confirmat că așa este…

Nicolae Rădoi

Foto: Ion Mariș

Adequatio

Acum câțiva ani niște bărbați din oraș au purces la vopsirea podoabei lor capilare – fugeau de căruntețe. Acum alții defilează cu implanturi de păr făcute în Capitală, la niscai chinezi, sau în Turcia – fug de pleșuvie. Frizerii locului le zic „kacifántos” – „amuzanți” (bașca sporul de clienți asigurat). Aș zice că bărbătușii respectivi sunt totuși inteligenți – dincolo de ridicol, se adecvează la impostura pe care o ilustrează.

Frânturi

*
„La a 8-a și a 12-a au din asta… cum îi zice… simulare. …Îs nebuni!”
*
O nevastă răspunde unui nene: „Chefurile? Da, îmi mai plac…, așa, de socializare…, treb’e…, da’ mai răruț de-acum!”
*
Grădina Morii. O copilă de foaarte departe (peste 1000 km) adună castane cu părinții ei. Fuge din calea mea: „дідусь, дідусь!”
*
Argou de bucătărie: „Două șnițele și două paie la pachet!”
*
Vânzător fără clienți. „Alo, me’rem la saună astăzi? Așe’ o scris ăștia pe grup…”
*
O femeie vine de la cumpărături cu 2 sacoșe pline. O vecină sare s-o ajute. „Laasă, că-s obișnuită a hâi toată viața. Așa îmi țin echilibrul. Mă dezechilibrezi…!”

Banca de rezerve

*
„ …O fost în Italia, da’ l-o prins la furat… O adus cu el „Leul din Milano”, din alamă… Nu știu cum o făcut… E-acasă la el!”
*
”„– Cu cine joacă ai noștri sâmbătă? Litu…?
– Nuu! Cu „Sanipidul Cluj”.
*
Intrând în parc, primul cuvânt pe care îl aud dinspre banca amicilor mei este: „decizia”.
*
„Și eu am avut în armată un caporal oltean. Ne punea iarna să ducem un câine înghețat pe brațe, da’ fără să se înspargă.”

Indesc.

Soarele toamnei prin fruzele ruginii. Râul mai mult stând. * Sighetul toamna. Mereu vreun chip absent pe străzi, la geamuri. * Toamna spre seară. O femeie singură intră în bezna casei ei. Împinge greu ușa, cât o poartă. * Zi de lucru. Oameni ocupați alergând în toate părțile. Pe bănci, penzieși preocupați.

Marin Slujeru

Foto:  I. Mariș

Intenționat am denaturat titlul de la care vreau să pornesc. (Mușatescu ar înțelege compromisurile la care astăzi e musai să se apeleze)!
În vremurile trecute, în literatura interbelică, ironia și sarcasmul aveau și ele o savoare tragi comică, cu măsură însă.
Era de o fină eleganță mucalită, cu accente picante pentru cei ce „gustau” astfel de creații.

Și cum nimic nu e nou sub soare, istoria se repetă, dar farmecul unei astfel de opere dacă ar trebui pusă în scenă în zilele noastre, cu personajele actuale implicate în viața politică contemporană, ar fi mai mult un spectacol jalnic, care te-ar lăsa cu un gust amar.

Căci despre o piesă de teatru readusă în scenă (la TV) este vorba și anume despre „Titanic Vals”.
Excelentă ideea, salutară chiar, o reală motivație de a aduce în prim plan o temă veșnic de actualitate: campania electorală!

Într-o atmosferă boemă, de familie normală, scăpătată, aproape de pragul sărăciei, se prefigurează la orizont niște viitoare „situații”, unele chiar nedorite, dar toate în ansamblul lor, ne poartă în universul din jurul personajului „împricinat”, dom’ Spirache.  Umilul, blajinul, cinstitul funcționar de la Prefectură, care după cum singur recunoaște, n-a făcut nimic ieșit din comun și care nu-și arogă vreun merit deosebit pentru societate.

Spre nenorocul lui însă (prin moartea fratelui său bogat), intră în posesia unei averi fabuloase și de aici urmează întreaga sa dramă în a se menține ca om, ca persoană onestă, cinstită, cu un mare simț al adevărului.
În același timp, oportunitatea ivită prin moștenire îi pune în cap întreaga familie, care crede că prin bani le este îngăduită orice „mașinațiune” de a accede la treapta cea mai de sus a societății.
Se invocă faptul că e democrație și alegerile sunt libere. „Lumea votează pe cine vrea și din urnă iese cine trebuie!”
Sunt trase sfori, intră în angrenaj „chibiții” puși pe căpătuială, se aruncă în joc mari sume de bani, pentru a-l plasa pe sărmanul dom’ Spirache pe un loc cît mai în față ca deputat.
Din acel moment suntem martorii torturii psihice ale acestui personaj, care nu-și vrea schimbată condiția lui ca om, care repetă cu ostentație că nu vrea să candideze și nu vrea să fie ales! Ajunge chiar să amenințe că în cazul  în care ar fi ales, se va spînzura cu cureaua de la pantaloni de cîrligul candelabrului din minister!
Savuroasă replica soacrei: „să nu cumva să te sinucizi că te omor!”
Nu vrea să-și facă campanie electorală! După o luptă acerbă cu ai lui, sfîrșește prin a le promite că va ține o scurtă cuvîntare să le adreseze votanților măcar două cuvinte.
Întradevăr, ia cuvîntul și cele „două” cuvinte sunt: „vă rog să nu mă votați! Nu am făcut nimic pentru d-voastră și nu vreau să vă mint că voi face de acum înainte, n-aș putea pune capul liniștit seara pe pernă”!
Stupoare generală!
Familia în criză de isterie! Trepădușii și chibiții implicați în agonie! A înnebunit dom’ Spirache!? Cum să spui așa ceva?

Comicul situației însă nu uită să apară!
Situația se inversează și dom’ Spirache este ales cu majoritate de voturi pe lista de candidați pe un loc eligibil!
Prin însăși atitudinea defensivă și chiar imploratoare de a nu fi ales! Așa ceva nu s-a mai pomenit niciodată la un candidat!

…Concluzia, căci despre asta e vorba încă de la început este că, spre deosebire de de acest dom’ Spirache de atunci, Spiracii noștri de acum se înverșunează aproape să implore electoratul să-i voteze, motivîndu-se fiecare în felul său, sau mințind în felul său.
La fel însă ca atunci s-au mai păstrat aceleași metehne; a se folosi de banii statului în campanii, a promite și a da pomeni electorale, a face și a desface alianțe obscure la limita legalității și, mai nou, de a schimba legea pentru a favoriza un anumit candidat, care  s-a dovedit că a fost cam neprezent în post.
Poate pentru a crea un confort pentru cei care-l susțin!?

Am „progresat” totuși  și pentru satisfacerea vanității unora, se calcă pe cadavre (la figurat!), doar că se uită că toate funcțiile și demnitățile sunt vremelnice și că, o pernă moale și un somn fără coșmaruri sunt de preferat!

Ileana Pisuc

CANTINA SOCIALĂ
*
(Tandresse)
Un client dă să comande ceva la bar.
– Ce faci? – îl întrebă barmana.
– Supraviețuiesc.
– Vezi, Doamne! Ce s-o întâmplat?!
*
(Management)
„Am plătit toate ostilitățile, în afară de curent!”
*
(Meniul zilei)
Nouă inovație culinară: supă de tăieței cu pâine.
*
(Organizare)
„Să consumi baia la femei, că-i strâcată la bărbați!”

BANCA DE REZERVE
*
„Acela ce-o fost badâgâș, unu’ mic cu o pălărie mare și o nevastă urâtă, l-o pus să aibă grijă de acordeoane, să nu le strice pruncii.”
*
„Cum apărea acasă, spre seară, maică-sa îl și lua la întrebări:
-– Pe unde-ai umblat tătă zâua, măi ulicăule?”
*
– Da’ nu mai ești cu oile?
– Ce, mai pot eu a bărăta atâta?!
*
„Alo! Astăzi nu mai vin pe la voi. Am văzut poștașul – avea un metru de recalculări cu el, îi atârnau din portbagaj – și m-am întors acasă. Poate îmi aduce și mie.”
*
(Lecția)
„Un taximetrist senior către altul mai tânăr: ”… Ce știi tu, măă? Când eu conduceam „Molotov” și „Steagu’ Roșu”, tu făceai hamuri la mâț!”

LA HUȚUȚE
*
Surioara mai mare către mezină: „Ni, ce câine mare! Dacă te prinde, te …ciugule’ de numa’, numa’!”

INDESC…
*
Septembrie, la amiază. Intru în casă. „Iar am lăsat aprinsă lumina la baie!” – După glasswand, aprins, soarele.
*
Septembrie, Soarele dimineții. Trei fetișcane – una blondissimă – șed pe o bancă la râu; râd și glumesc întruna. Nu-s de la noi – folosesc prea mulți „r”.

Marin SLUJERU

Conducătorul auto opri, luînd fata care aștepta singură la „ia-mă nene”.
„Nu te teme. Am fost preot pînă de curînd, dar m-a părăsit nevasta, așa că am fost caterisit. Acum sînt diac”.

După care a „convins-o” pe tînără să accepte „violul liber consimțit”… Se pare (după noile… „te-ndinți”!) că fapta nu se mai pedepsește dacă minorul de 10 ani a acceptat sau i-a plăcut…(!!!)

Poate fi condamnat pentru mai multe capete de acuzare: 1) uzurpare de calități oficiale; 2) mărturie mincinoasă; 3) sperjur; 4) „blasfemeie” (!) și 5) invocarea incorectă a preceptelor biblice care induc promovarea în societate a violenței: BATE ȘI ȚI SE VA DESCHIDE… Se va vedea, la proces.

Acolo unde va fi repartizat, va avea timp de „reculegere” (de pe jos) și de „îngenuncheri” sfioșelnice în fața colegilor de celulă, invocînd iertarea divină. Se știe că „acolo”, enoriașii de la fața locului au un simț al dreptății de speriat. Care, aplicată de „păcătoșii celularului”, te poate pătrunde adînc și iremediabil pînă în „străfundurile” ființei, alungînd păcatul ca luat cu mîna…

• (H)ORA (H)UNICĂ

„Antrenorul de genii” a fost arestat pe nedrept. Academia Română îi  decernase un premiu de excelență; pentru merite deosebite! Absolvise doar 8 clase dar arăta că și în România oricine poate fi orice. Doar să aibă tupeul de a se declara ca atare. (Se pare că „puericultura” este bine aspectată astral în sectorul 3 capitalist, spun cunoscătorii în domeniu…)

Pe numele său LAJOS (pronunță LAIOȘ), și-a luat treaba în serios, avînd rezultate uimitoare. Comentatoare t.v. îi spune LAHOS. De patru ori! Mă duce cu gîndul la cartelurile de droguri din Villavahos, unde banii se albesc prin spălare cu Vanish, în timp ce în Villarihos încă se mai spală… Am aflat „că crainica” (!) urmărea odinioară cu asiduitate episoadele sfîșietoare în care Allejandro (pronunță „AlleHandro”) suferea din dragoste.

Fiind cititori responsabili și luptînd  contra discriminării de orice fel, LAJOS fiind (după nume) un conațional de etnie maghiară, căzut în păcat prin „complicitatea autorităților complice”, cerem o pedeapsă exemplară pentru crainică: să recite în fiecare dimineață o poezie scrisă de Marko Bella în tinerețe. Obligatoriu în limba autorului! Timp de o lună! Zilnic, alta!…

Poate așa se va lăsa de „crăinicie”…

• Numai mamă să nu fii…

Aflați la cheful în care „nu servim alcool minorilor”, chef petrecîndu-se la restaurantul frecventat adesea de „oamenii legii” (unii care nu știau că urmau să ancheteze cazul), cei „trei frați pătați” de sînge pe mîini au scos șișul din dotare înjunghiind repetat victima care horcăia agresiv și refuza decesul chiar după cele 30 de lovituri aplicate meșteșugit în timp ce era întinsă pe masa de lucru manual. „Copilașii” au încetat numai cînd victima s-a hotărît să se calmeze. Lac de sudoare de la efort, văzînd că nu mai mișcă, micuții s-au declarat mulțumiți de rezultat.

Inițial arestați abuziv, au fost eliberați nu după multă vreme, fiind puși sub control judiciar în cele mai grele condiții: la domiciliu! Familia a pornit cheful fără întînziere, încingînd grătarele la roșu sîngeriu în răgetele din gît ale maneliștilor împreună cu „tovarășii de proximitate”, bucuroși că dreptatea a învins „deplin și definitiv, la orașe și sate”…

Probabil vor cere despăgubiri „morale și materiale”. Au învățat de la „clasicii marxismului de cumetrie” că „materia determină conștiința”.

Au curs șiroaie de lacrimi de la „șfara-n țară” provenită de la grătare, mici și friptane părpălite pe manele date la maximum pînă către zori.

Tristese oblige…

• Viață de procuror-judecător-jucător

„Copilașii mei e nevinovați! Ei doar s-a apărat!”, a declarat îndurerată mama „copilașilor”. „Că să nu invoc eu numele morților!”, a amenințat ea cu năduf.

Judecătorii au eliberat imediat „copi-lașii”, propunînd abominabila pedeapsă a arestului la domiciliu, fără brățări de limitare a deplasării. „Că au destule lanțuri grele la gît. Toate de aur masiv, de au făcut cifoză de la ele. Și nu prezintă pericol social”, au concluzionat ei, ca motivare a sentinței.

Dar ce, ne mai împiedicăm de amănunte?

(Au aflat ei de blestemul cu impotența, care te lasă fără amantă cînd îți este lumea mai dragă, de ajungi de rîsul lumii mai rău decît „HANNIBAL ante portas!…”)

Vocile cîrtitoare cer înființarea DEPARTAMENTULUI DE  MOTIVARE A MOTIVĂRILOR JUDECĂTOREȘTI, ca să nu existe „conflict de interese”…

Noi argumentăm documentat că nu există așa ceva, motivînd simplu și fără echivoc: TOATE INTERESELE AU FOST SATISFĂCUTE PE DEPLIN! De aceea propunem triplarea salariilor din justiție…

Că văzurăm la ce riscuri se supun…

Nicolae RĂDOI

Foto: Rami Sion

La doctori
După ore de așteptare; „Lasă că ‘oi vin’i eu o dată aici, numa’ să mă uit!”

La strada
Dintr-o camionetă „…castraveți, fasoale avem!, … fasoale avem!”

Cofetărie
Domniță cu un fluture pe gambă: „Încă o demacchiată, te rog!… Un tort mic și… și o artffice!…  Nu-i bai! O sută să fiuă!”

„Meniul zilei” la Sighet
Ciorbă de burtă cu ardei iute la „extrapreț”, ciorbă de fasole fără ceapă, cărniță fără castraveciori murați…  Așa ceva nu se există. „Fincă” sunt constitutive mâncărurilor respective, boreselor….

Nostalgie
„Nu știu ce bai îi cu vremea asta! Pe vremea lui Ceaușescu umblam la coasă în țară. Băteam coasa în soare, curgea pe mine. Amu numa’ te arde, te frige!… În două zâle eram ca d’ibolii!…”

Obscură
O briză de vale puternică pe dig. Sub plopi, îmi șuieră borurile de la pălărie. Fug sub castani – prea ușor sunt, prea mult soare.

                                                        Marin Slujeru

• recidivistul a fost eliberat înainte de termen. Pentru „bună purtare”…

Bucuros, a încins cheful. Nașu’ cu finu’, după modelul „Eu cu LIVIU, LIVIU cu mine!” De bucurie, mama recidivistului a decedat iar nașul a dispărut inopinat. A fost găsit după ceva vreme, gata tranșat și îngropat la mică adîncime. Ca să nu se sufoce!… Explicația oferită de organele de anchetă fiind: „Recidivistul a lucrat la abatorul penitenciarului, unde tăia frunze la cîinii… polițiști!”

Aceasta este „prima tanșă” de știri. Văzînd ce se întîmplă prin țară, mulți români au intrat „în transă” refuzînd împrumuturile bancare care, au aflat ei, trebuie returnate „în tranșe lunare”…

• a început festivalul intitulat ȘCOALA ȘI VIOLUL LIBER CONSIMȚIT.

La start s-au prezentat doar trei profesori. Juriul a constatat că aceștia au îndeplinit condițiile, fiind bine pregătiți profesional!… Au fost lăsați să predea în continuare, motivîndu-se astfel: „Comportament ireproșabil”.

Fiind prima ediție, nu s-a putut stabili ierarhia valorică dar, pentru activitatea prestată, li s-au oferit  diplome de participare și felicitări din partea direcțiunilor și a inspectoratului școlar. Sponsorizările au început să curgă cu nemiluita pentru organizarea de  tabere de profil pe timpul verii, menite să-i mențină în formă pentru concursul din anul următor.

Se preconizează organizarea competiției la nivel de sat, comună, oraș,  municipiu, național. Ca odinioară DACIADA. După discuții aprinse, acest concurs va purta numele VIOLIADA. S-a propus organizarea primului Congres Național, sub lozinca: „Violatori din toate țările, uniți-vă!”

• „am folosit unguent cu venin”, a declarat mortul înainte de deces. „După ce unguentul a fost absorbit de piele, am simțit o căldură care mi s-a răpîndit prin tot corpul. După care a venit o răcoreală, transformată în răceală totalăăăăăăă…”, a mai șoptit fericitul cumpărător.

Analizînd cu atenție  și competență   decesul survenit subit, organele de anchetă au tras următoarea concluzie: „Venin de cobră regală!”

• au apărut „triadele românești”, avînd ca scop aruncarea în aer a tuturor punctelor de producere a energiei electrice.

Deși sîntem cea mai mare țară producătoare de așa ceva din Europa, la noi prețul e de 7 ori mai mare ca în Spania. Un conducător de triadă, năucit total, ne-a declarat, sub rezerva anonimatului: „Nemaiproducînd deloc, dar cumpărînd în neștire, vom scădea consumul, putînd  vinde  altor fraieri, tot ca noi,  cînd prețul va crește…”

• specialiștii englezi au aflat originea cuvîntului „transcender” (sau TRANSGENDER?) Ea se află în Carpații României, odinioară „păduroși”, dar acum epilați cu stil de drujba STIHL.

Totul provine din „transhumanță”, îndeletnicire milenară a oierilor. Azi ei folosesc „transporterul” pentru a ajunge mai repede la pășuni. Fiind moarte de foame, oile „barberesc” pajiștea, sfîșiind cu o ferocitate de nedescris lupii imprudenți care se aventurează în proximitate. Aceștia,  ascunși prin văgăuni, urlă neputincioși la lună.

Așa au apărut LUPII TRANSCENDERI, adică aceia îmbrăcați în piei de oaie, adică una „tunsă, mulsă și belită”…

Cum sînt toți acei care nu bagă niciodată la cap…

Nicolae Rădoi

Foto: Rami Sion