Muzicianul RÉMAN GERGELY BÁLINT și armoniile țambalului au cucerit publicul sighetean! |VIDEO – dr. Sorin Markus|

Concertul de țambal desfășurat marți, 31 martie 2026, la Școala de Muzică Sighet – sala „Monica Chifor”, a oferit sighetenilor o frumoasă „lecție” de muzică clasică cu „nuanțe” contemporane, susținută de tânărul percuționist și țambalist RÉMAN GERGELY BÁLINT. Evenimentul a fost organizat de Rotary Club Sighet.

O înregistrare VIDEO din concert puteți urmări în continuare:

Foto & Video: dr. Sorin Markus




Alte punctări, observări

Lume, dor…

*
Un penzieș comandă un „meniul zilei” la pachet: „Cât??…. Atunci o ciorbă a zilei la pachet!” Apoi, către un mesean de alături: „N-am știut ce să fac cu pensia!”
*
Căruțaș la o bere: „Mie îmi spui unde și când și eu și zin. Amu ietucă zin!”
*
Post. Două mătuși înfulecă „meniul zilei”. Plătind, îi mulțumesc ospătăriței: „Foaarte delicios!”.
*
La supermarket. Un tip la casă văzând florile perfect artificiale:
– Da’ vindeți și flori?… O, da, mâine-i 8 Martie, gen… Alea, alea…, Na!..
*
La supermarket. Două vecine întâlnindu-se la rafturi:
– Nem veszek semmit. Csak nézem.
*
Doi zugravi la cafea. Principalul conchide despre niște măsurători ce le-a făcut; „Nu perfect. Foarte perfect!”
*
În telefon
„Noa, noa… Nu-i zic Irinii.”

Comentarii sportive
*
„Ce preluare imaculată, lipit de balon!”
*
„Ce picioare telescopice are!”
*
Vacarm de fluieraturi din senin pe stadion.
„- Dar de ce fluieră publicul?
– Chiar, de ce? Din principiu.”
*
„Barcelona se prăbușește spre poarta adversă.”
*
Eu: Vinicius jr. este format din fotbal. Nu mai dați în el!

Hет культуры
Zilele trecute, la „Matinal”, la Radio Romania Actualitati, se spunea: „O întâmplare simplă, cum zicea Nicu Alifantis – o idee și un cântec originale”. Pe youtube, dacă scrii „Decembrie”, apare exclusiv Nicu Alifantis. Ce Blaga? Ce Bacovia?
La concertele folk, majoritatea cantautorilor își atribuie, prin omisiune, poeziile-suport și chiar melodiile preluate. Ce drepturi de autor?! Care decență, onestitate?
(Dar și la case mai mari se întâmplă același lucru. Tot pe youtube, dacă vrei „E lucevan le stele”, sub videoclip găsești scris: „melodie de Luciano Pavarotti”.)

O imperfecție
Yanina cu Neri sunt una din perechile scânteietoare de milonga. Vedeți „Milonga de Buenos Aires”, de pildă. La un moment dat, încercând să meargă numai pe tocuri, fetei i se strâmbă tocul stâng. Zâmbește abia și reia figura perfect, cu ușurință. La final, publicul izbucnește într-un talaz de aplauze. Cred că și datorită acelei slăbiciuni. „Nu, nu suntem invulnerabili…” – par a spune ei. Poate de aia sunt atât de …perfecți și iubiți.

Obscure

*
Seniori la râu, cu mâinile în soare – dând Primăvara…
*
Râu în apus. Ieșiți la plimbare, soțul își ține consoarta de mână. Împreună de-a pururi. O intimitate adjudecată.

Marin Slujeru




Poemul de duminică: Vasile IGNA

Ca florile, ca zarea

Ca florile, ca zarea când își ridică pleoapa
privind de sus în jos ori dimpotrivă când
se aud în Vale căprioarele plângând
ca ochii orbi ai serii, când se deschide groapa

în care cad ai nopții de nepăsare bulgări
tot astfel se prăvale în nicăieri Mioapa
ce poartă-n loc de rochii o rasă de călugări
și-n păr frunze de laur precum coroană Papa.

O, și de-a fost vreodată, azi nu-i decât părere
a buzelor rotunde poteci sunt pietruite
și-a sânilor coline desferecate sfere

clopote de vecernii ce tac înmărmurite
virtuții închinate, tristeții dând putere
și focului din urmă vâlve de fum cernite.

                                                           (din volumul „Capcanele”, Vasile IGNA, Editura Limes, 2022)

* * *

VASILE IGNA s-a născut la 4 martie 1944 în comuna Ardusat, județul  Maramureș.
Urmează liceul la Șomcuta Mare, apoi la Baia Mare, cu bacalaureatul luat în 1961. Continuă studiile la Facultatea de Filologie din Cluj, secția de Limba și literatura română, pe care o absolvă în 1966.
Un timp este profesor la o școală generală din judetul Cluj (1966-1969), apoi este numit redactor la Editura Dacia. Din 1970 până în anul 1994 ocupă funcția de șef de secție și o perioadă îndelungată este directorul acestei cunoscute edituri clujene .
A debutat publicistic în anul 1963 cu poezia „Seara în cherhana”, apărută în revista  „Viața studențească”. De-a lungul timpului a mai publicat versuri, eseuri, cronici literare și plastice, traduceri în „Luceafărul” și în alte reviste de cultură, îndeosebi în cele clujene: „Steaua”, „Tribuna”, „Echinox”. Poemele sale au aparut în volume, antologii și reviste literare din numeroase țări europene, precum și în SUA, Canada, India și Coreea de Sud.
Între anii 1994 – 2007 a activat în diplomație (Paris, București, Berna).

Volume de versuri: Arme albe (1969), Fum și ninsoare (1972), Provincia cărturarului (1975), Starea de urgență (1981), Grădina oarbă (1984), Insula verde (1986), Orbite (1989), Călăuzele oarbe (1999);  Clepsidra cu cenușă (antologie, 1999); Urme și semne (2004); Provincii. Grădini. Orbite. (antologie, 2006); Lumină neagră (2008); Brume (antologie, 2010); Animale domestice (2011); Locuri pustii (Cartea Românească, 2013); Periscop (2019); Capcanele (Editura Limes, 2022), Cartea din vis (Antologie de autor, 1969-2024), Roata (2024).
Proză: Ora morilor de vânt (povestiri, 1978), Andante (roman, 2006); Camera obscură (roman, 2013), Ora închiderii (2016); Paragina (2023).
Eseuri: Naufragii în bibliotecă (2010); Subteranele memoriei (2001); Marx contra Isus (2003).
Cărți pentru copii: Poveștile ariciului Păpădie (1999); Pisoi mai mari, pisoi mai mici și un castel cu cinci pitici (2009); Vara căluțului de lemn (2024),

Este membru al Uniunii Scriitorilor din România și al PEN Club și laureat al mai multor premii literare.

Salut, Sighet!

 

Foto: reproducere după o pictură de Georges Braque (Landscape near Antwerp).




Semn de carte: Ieremia LENGHEL – „În prag de Zen”

„În prag de Zen” , al șaptelea volum de versuri al poetului Ieremia Lenghel, a apărut la sfârșitul anului 2025 la Editura Limes, Florești – Cluj (editor – Mircea Petean, prefață – Vasile Igna).

* * *

LENGHEL IRIMIE (pseudonim literar: IEREMIA LENGHEL), n. la 18 nov. 1943, în com. Boiu Mare, jud. Maramureș. Psihiatru. Poet. Eseist. Prozator. Absolvent al Facultății de Medicină Generală din Cluj (1968). Secundariat în Psihiatrie la Clinica de profil din Cluj-Napoca (1973-1975); medic specialist (1975, Iași) și primar (1991, Cluj). Cursuri de perfecționare în Psihiatrie și Organizare Sanitară în țară și în Franța. Doctorand în art-terapie la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca (din 2006). Certificat de competență lingvistică, în limba franceză, la Universitatea de Nord Baia Mare (2006). în prezent, medic primar psihiatru la Spitalul Municipal din Sighetu Marmației, unde a fost medic șef secție (1977-2009) și director medical (1990-2000). Articole și comunicări de specialitate ca prim autor sau în colaborare.
7 decembrie 2011 – obținerea titlului științific de doctor în domeniul artelor plastice și decorative OMECTS. nr. 6468/2011.
De câțiva ani, dr. Lenghel Irimie este pensionar.

OPERE LITERARE principale: „Timpul floral” (versuri, Ed. Echim, 1994); „Inocențele visării (versuri, Ed. Echim, 1998),  „Poeme pastelate” (versuri, Ed. Casa Cărții de Știință, 2001); „Poeme atemporale” (versuri, Ed. Casa Cărții de Știință, 2006); „Impasto” (versuri, Ed. Casa Cărții de Știință, 2008); „Poienile luminii” (versuri, antologie de autor, Ed. Dacia, 2010).




Un salon de altădată a prins viață pe scena Centrului Cultural Sighetu Marmației

De Ziua Mondială a Teatrului (27 martie), scena Centrului Cultural Sighetu Marmației s-a transformat într-un veritabil salon de epocă, unde eleganța, rafinamentul și farmecul teatrului au prins din nou viață.Într-un decor atent construit, cu obiecte și detalii care evocă o lume de altădată, publicul a fost invitat într-o incursiune artistică ce a îmbinat muzica, teatrul și emoția autentică. Un bilețel, un evantai, o ceașcă de ceai, o umbrelă, o pălărie, o dantelă — toate păstrează aerul rafinat al unei lumi de altădată. Momentul muzical „Până când nu te iubeam, dorule” a fost interpretat de Crina-Delia Șerba, bibliotecar la Biblioteca Municipală „Laurențiu Ulici”, care a deschis o atmosferă sensibilă și caldă. Aceasta a adus în scenă și farmecul personajului Chirița, din opera lui Vasile Alecsandri, într-o interpretare plină de expresivitate. Corina Paul a interpretat rolul Doamnei Henriette Damian din „Criză” de Tudor Mușatescu, surprinzând cu naturalețe și finețe situațiile comice ale personajului.

Un moment aparte l-a constituit monologul lui Spiridon, interpretat de elevul Raul Goteciuc, clasa a VIII-a A, de la Școala Gimnazială Rona de Sus, alături de Zița, interpretată de Darvai Rita-Monica, gestionar la Aviva Sighetu Marmației, care a adus în scenă energia, sensibilitatea și umorul specific personajului caragialian. Personajul Veta, din „O noapte furtunoasă” de Ion Luca Caragiale, a fost prezentat printr-un monolog care a păstrat autenticitatea și farmecul textului original, în timp ce Zoe a prins viață într-un dialog adaptat despre oameni, oraș și micile bârfe între prietene, cu un schimb de replici care s-a potrivit la fel de bine ieri, ca și astăzi. Aceste momente au fost interpretate de Ileana Nemeș-Pop, referent cultural, care a semnat și regia întregului proiect.

 Narcisa-Ionica Vaida, referent cultural, a propus o adaptare liberă inspirată din universul lui Ferenc Molnár, construind un monolog de caracter susținut cu finețe și control scenic, în care jocurile de putere, seducția și ironia sunt transformate, într-o notă absurd-comică, într-o reflecție subtilă asupra relațiilor umane. Un moment sensibil a fost reprezentat de textul „Preaiubită prietenă”, interpretat de Ștefania-Adela Pop, dar și de lectura unei scrisori adresate simbolic unui ministru, în sprijinul unui elev.

În registru contemporan, sceneta „Proba de dactilografie”, interpretată de Crina-Delia Șerba și Narcisa-Ionica Vaida, a adus un contrast dinamic și actual întregului spectacol.

Toate actrițele implicate sunt voluntare, fiecare contribuind nu doar artistic, ci și logistic și financiar la realizarea proiectului. Decorul a fost realizat cu implicarea echipei, sub coordonarea Ileanei Nemeș-Pop, cu sprijin în scenografie din partea Narcisei-Ionica Vaida. Costumele de epocă au avut un rol esențial în construirea atmosferei scenice, contribuind la conturarea unei lumi coerente și credibile. Eleganța, detaliile fine și unitatea stilistică au susținut fiecare personaj, completând expresivitatea interpretării actoricești. Acestea au fost asigurate și puse la dispoziția actrițelor, în mod gratuit, de artistul vizual Ștefania-Adela Pop, a cărei contribuție a fost decisivă în definirea identității vizuale a spectacolului și în recrearea autenticului salon de altădată.

Filmările au avut loc pe scena Centrului Cultural, într-un decor care a redat atmosfera unui salon de altădată, materialele fiind realizate de cameramanul și fotograful Florian Szabo. Evenimentul s-a desfășurat fără public, fiind conceput special pentru înregistrare, urmând ca materialele video să fie difuzate în mediul online. Totodată, pentru Radio Sighet au fost realizate înregistrări separate, dedicate difuzării, astfel încât momentele artistice să ajungă la public și prin intermediul acestui post local.

Acest proiect, realizat din pasiune, implicare și dăruire, demonstrează că teatrul trăiește prin oameni și prin emoție.

La mulți ani teatrului și tuturor celor care îl iubesc!

Ileana Pop-Nemeș

 

Foto: Florian Szabo




Lansare de carte: „Moment liturgic”, autor Mihai Ganea

Joi, 26 martie 2026, la ora 14:00, la Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței din Sighetu Marmației, va avea loc lansarea cărții „Moment liturgic”, autor Mihai Ganea.

Prezintă: Gheorghe Mihai Bârlea, Corin Penciuc, Virginia Paraschiv.

Mihai Ganea s-a născut la Baia Mare în anul 1940. Este poet, prozator, eseist, critic literar, editor și publicist și a fost onorat cu Premiul Național pentru OPERA OMNIA la începutul acestui an de către Liga Scriitorilor din România.

Salut, Sighet!




La capătul depărtării… Radu Țuculescu (Tg. Mureș, 1949 – Sighet, 2025)

La capătul depărtării…
                                              … la un an din veșnicia prietenului Radu Țuculescu

În orașul care respiră distant anotimpurile trecute
un nume rămâne în lumina stinsă
dimineața devreme –
aici cândva s-a făcut liniște
dar prietenii au învățat să ocolească absența.

Pe strada fiecărei clipe cineva încă
își amintește râsul veselia provocatoare
ca o pagină nerăsfoită –
cuvintele n-au dispărut dar s-a făcut seară
și s-au ascuns în vocile altora
iar umbrele le poartă spre casa care nu mai recunoaște
indisciplinata oboseală de după-amiază
în pauza dintre partituri
când tăcerea devine infidelă
și transmite recviemuri.

Prin Sighet nu se trece o singură dată
nu se uită niciodată
străzile se aliniază și pleacă împreună
spre ferestrele închise-n paranteze
între memorie și ascunzătoarea
care șterge viața din toți
în manuscrise pe care nu le mai vedem crescând.

Ion Mariș




Doi artiști vizuali sigheteni expun la Roma (Italia) prin programul CONSENSUS!

După proiectul „Peisajul cultural”, realizat în anul 2024 la Accademia di Romania, Accademia d’Ungheria din Roma și Filiala UAP Baia Mare, propunerea noastră extinde colaborarea și deschide perspectiva către un cadru multicultural mai amplu, prin participarea Filialei Bistrița și includerea unui al treilea spațiu expozițional, Muzeul Del Donno din Anagni. Programul expozițional CONSENSUS aduce împreună, într-un cadru european prestigios, un grup de artiști profesioniști ai filialelor UAP Baia Mare și Bistrița, propunând o lectură analitică asupra felului în care se articulează, astăzi, relațiile dintre identitatea individuală și coeziunea unui spațiu cultural comun. Găzduite în martie 2026 la Accademia di Romania din Roma, Accademia d’Ungheria din Roma și Muzeul Del Donno din Anagni, cele 3 expoziții reprezintă un dialog vizual, o întâlnire dintre două centre artistice cu tradiții distincte, dar complementare.

Prin reliefarea expoziției în trei instituții importante – două academii naționale și un muzeu dedicat dialogului intercultural –, programul cultural urmărește consolidarea legăturilor dintre artiști, public și instituțiile culturale, promovând dialogul deschis și coeziunea, într-un prezent atât de fragmentat și dispersat. Simezele devin o platformă de întâlnire, un loc al înțelegerii și al armonizării vocilor artistice contemporane românești și maghiare într-un context european. Artiștii proveniți din generații diferite, exprimă un limbaj vizual convergent, aducând în prim plan diversitatea formelor de expresie ale artei contemporane din nordul Transilvaniei, dar și relațiile subtile dintre memorie, cultură și spațiul european. În contextul artistic actual, consensul nu reprezintă un acord formal, ci un proces dinamic de ajustare și reconectare, prin care artiștii descoperă zonele de convergență ale subtilităților conceptuale.

Expoziția propune o privire reflexivă către interiorul celor două comunități artistice, dar și o deschidere spre exterior, către rețelele culturale europene în care acestea se inserează. CONSENSUS devine o invitație la înțelegerea felului în care artiștii își prezintă propriile identități estetice și la contemplarea procesului prin care arta însăși devine un teren al convergenței și nu unul al uniformizării.

Laura Teodora GHINEA
Președinte Filiala UAPR Baia Mare
Director Centrul de Artă Contemporană Colonia Pictorilor

 

Vernisajul expozițiilor a avut loc în data de 18 martie 2026, ora 11:00, la Polo Museale – Centro Studi Antonio Del Donno din Anagni, și ora 18:00 la Accademia di Romania din Roma iar în 19 martie, ora 18:30, la Accademia d’Ungheria din Roma. Proiectul CONSENSUS cu cele trei expoziții va fi prezent la Roma și deschis publicului, în perioada 18 martie – 19 aprilie 2026.

Expun artiștii: Ludovic Robert Balazsi, Dan Bărcan, Diana Borza, Patrick Cadar, Nicolae Catavei, Adrian Vasile Chira, Loredana Codruța Chiș, Mihai Ciplea, Marian Coman, Georgiana Cotuțiu, Paul Covaci, Cristina Cucu, Vioara Dinu, Emil Cassian Dumitraș, Maxim Dumitraș, Laura Teodora Ghinea, Alexandru Gavrilaș, Radu Hangan, Alin Hereș, Valentin Itu, Călin Ovidiu Itoaia, Paul Iosif Leș, Marcel Lupșe, Raluca Mărginean, Andreea Mihalka, Adina Mocanu, Alexandru Mocanu, Sever Moldovan, Gheorghe Mureșan, Ioan Angel Negrean, Florin Vasile Onț, Mihai Perca, Dorel Petreuș, Eugen Alupopanu, Ioan Pop Prilog, Ioan Pop Vereta, Valentin Iosif Rozsnyai, Postumia Rus, Alina Shiman, Anamaria Stanciu-Barbul, Marcel Stanciu, Rozalia Șutó Petre, Andreasz Szántó, Alexandru Șerban, Gavrilă Ștețco, Paul Târziu, Vasile Tolan, Dorel Topan.




Ziua Internațională a Poeziei: „POEZIA” – Nichita STĂNESCU

POEZIA

Poezia este ochiul care plînge.
Ea este umărul care plînge,
ochiul umărului care plînge.
Ea este mîna care plînge,
ochiul mîinii care plînge.
Ea este talpa care plînge,
ochiul călcîiului care plînge.
O voi, prieteni,
poezia nu este lacrimă
ea este însuşi plînsul,
plînsul unui ochi neinventat,
lacrima ochiului
celui care trebuie să fie frumos,
lacrima celui care trebuie să fie fericit.

                                     Nichita STĂNESCU (din volumul „Necuvintele”)


Foto: reproducere lucrări de Pablo Picasso (La Lecture)




Artistul vizual Ioan BORLEAN și-a „lansat” corăbiile la Sala Radio România Sighet |VIDEO – dr. Sorin Markus|

Radio România Sighet și Uniunea Artiștilor Plastici din România – filiala Satu Mare a organizat expoziția „Corabia stelară” (expune artistul vizual Ioan Borlean), vineri, 20 martie 2026, la Sala de conferințe Radio România Sighet.

În cadrul aceluiași eveniment a avut loc și prezentarea cărții (albumul) „Corabia de nisip” (2025), autor… Ioan Borlean.

Imagini VIDEO de la vernisaj & lansarea de carte puteți urmări în continuare:

Foto & Video: dr. Sorin Markus




Culoare, viață și emoție în… „Dialog cu florile” |VIDEO – dr. Sorin Markus|

„Dialog cu florile”, expoziția cu lucrările artistei Lidia Buleandră,expoziție aflată la cea de-a III-a ediție, organizată de Asociația Ancestral din Sighet, a fost vernisată  joi, 19 martie 2026 la Centrul Cultural Pastoral „Sfântul Iosif Mărturisitorul” din Sighetu-Marmației.

Imagini VIDEO de la vernisaj puteți urmări în continuare:

Foto & Video: dr. Sorin Markus




Două „corăbii” vizibile la Sighet: „Corabia stelară” și „Corabia de nisip”!

Radio România Sighet și Uniunea Artiștilor Plastici din România – filiala Satu Mare organizează expoziția „Corabia stelară” (expune artistul vizual Ioan Borlean), vineri, 20 martie 2026, ora 15:00, la Sala de conferințe Radio România Sighet (str. Plevnei, Nr. 8, Sighetu Marmației).

În cadrul aceluiași eveniment va avea loc și prezentarea de carte (album) „Corabia de nisip” (2025), autor… Ioan Borlean.

Cele 20 de lucrări (picturi) pe pânză dar și volumul „Corabia de nisip”  vor fi analizate de Ioan Dorel Todea, Gheorghe Mihai Bârlea, Vasile Timur Chiș, Ion Mariș.
Gazda evenimentului – Ioana Popovici (coordonator Radio România Sighet).

„Să trăiești întru artă este o trudă continuă, care începe încă din copilărie și se desfășoară ca un fir al Ariadnei pe parcursul vieți, cu suișuri și coborâșuri, printre meandre de labirint, între lumini izvorâtoare de culoare și penumbra căutărilor de adevăr. Un astfel de căutător este Ioan Borlean […]” (Mihaela Ganța, artist plastic)

Salut, Sighet!




„Dialog cu florile”… și arta!

Asociația Ancestral din Sighet organizează vernisajul expoziției de pictură „Dialog cu florile”, semnată de artista Lidia Buleandră, aflată la cea de-a III-a ediție.
Evenimentul va avea loc joi, 19 martie 2026, începând cu ora 14:00, la Centrul Cultural Pastoral „Sfântul Iosif Mărturisitorul” din Sighetu-Marmației.

„Expoziția propune o întâlnire sensibilă între culoare, lumină și emoție, unde florile devin limbaj artistic și prilej de dialog între natură și suflet. În fiecare lucrare se regăsesc energia, delicatețea și bucuria de a crea, transformate în armonii cromatice care invită privitorul la contemplare.
Prin această expoziție, artista Lidia Buleandră ne invită să descoperim frumusețea lucrurilor simple și să redescoperim, prin artă, sensibilitatea și optimismul care dau culoare vieții.
Vă așteptăm să celebrăm împreună arta, inspirația și frumusețea unui dialog pictural cu florile.” (Dana Izabela Bacs-Balea)

Asociația Ancestral
Dana Izabela Bacs-Balea – președinte