În perioada 23 – 27 mai 2024 în Cluj – Napoca se vor desfășura „Conferințele Tribuna”.
Vineri, 24 mai 2024, ora 12:00, sigheteanul prof. dr. Nicolae Iuga va susține conferința cu tema „Fenomenul sinuciderii abordat din perspectiva antropologiei culturale!

Credem că problema sinuciderii nu ar trebui exclusă din preocupările noastre cotidiene nicidecum, nici în virtutea unei false pudori religioase față de discutarea în public a principiului și nici din cauza caracterului macabru al faptului profan, brut și brutal ca atare. Ba chiar din contră, privind lucrurile din unghiul lui Albert Camus, s-ar putea ca problema să devină mai importantă, în tot cazul mai importantă decât orice problemă abstractă, atâta timp cât noi ar trebui să ne răspundem nouă înșine, în mod onest, la întrebarea dacă viața merită durerea de a fi trăită sau nu.

Sinuciderea, chiar dacă este un fapt marginal al vieții, provoacă de fiecare dată un puternic impact emoțional, psihologic și social. Învățăturile religioase precum și principiile de deontologie medicală dezaprobă mai mult sau mai puțin ferm acest fapt, în numele unor argumente de ordin creaționist. Pe de altă parte însă, în dezbaterile de bioetică câștigă tot mai mult teren ideea dreptului persoanei umane de a muri cu demnitate și fără suferință, ideea aceeptării eutanasiei, în numele unor argumente raționaliste. La polul opus față de învățăturile religioase se află reflecțiile filosofice, care justifică sinuciderea ca manifestare a libertății omului de a decide el însuși cu privire la propria sa viață. În eseul de față noi vom prezenta alternativ cele două seturi de argumente contradictorii.

Cititorul nu va găsi în această carte nici condamnarea sinuciderii cu argumente religioase, dar nici aprobarea ei cu argumente filosofice. Cartea de față nu este o colecție de predici găunoase împotriva sinuciderii, o sermonizare care sună fals, o edificare ratată și o retorică goală de conținut. Pe de altă parte, cititorul nu va găsi aici nici apologia sinuciderii, chiar dacă argumentele unor filosofi prezintă exaltat acest ultim gest funest al omului ca pe o formă de manifestare supremă a libertății ființei umane.

Un proiect inedit pentru Maramureș, o expoziție unică la nivel național – Muzeul Autografelor – va avea vernisajul vineri, 24 mai 2024, începând cu ora 10:00, la Consiliul Județean Maramureș, în cadrul Zilelor Revistei de Cultură „Nord Literar”.

Muzeul Autografelor, născut la inițiativa scriitorului Marcel Mureșeanu, se dorește „o pledoarie pentru cuvântul scris și împărtășit” și cuprinde 127 de manuscrise în original, înrămate, aparținând unor personalități de marcă ale culturii românești, precum și creații grafice semnate de artistul plastic Suzana Fântânariu.

Expoziția reprezintă totodată o expresie a purtării gândului în formă scrisă, o întoarcere la ideea de umanitate și va putea fi vizitată în holul Palatului Administrativ Baia Mare, unde va rămâne trei săptămâni.

„Chiar dacă generațiile viitoare nu se vor întoarce la scrisul de mână, trebuie și merită să conservăm dovezile acestuia, dovezile faptului că oamenii atât de multă vreme au pus pe hârtie frământările lor”. (Irina Petraș – președintele Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România)

Evenimentul de vineri, 24 mai 2024, este parte integrantă a manifestărilor organizate sub egida „Luna Maramureșului”.

Dana Buzura-Gagniuc
Manager „Nord Literar”

Cel mai frumos dintre suflete

Când pariezi pe singurătatea ce respiră
cu plămânii celor mai adânci dintre vise iar norii își varsă împărăția
peste trupurile celor visați în somnul izvoarelor
crești în Dumnezeul pe care nu l-ai văzut niciodată dar undeva înlăuntrul tău știi că trebuie
să există o frumusețe mult mai mare decât spuma zilelor

că toate mamele din lume au fost inventate înaintea vieții
sânii lor curg cea mai vulnerabilă dragoste
de pe pământ și din stele
cum ar fi singura iubire căreia i s-au anulat granițele din jurul tuturor granițelor
dacă ar fi să rămân doar o fotografie în memoria unei fotografii
cerul ar șchiopăta precum un câine bătrân când se duce departe în întunericul copleșitor

totul este despre minunea ce nu poate fi văzută cu ochii deschiși atunci când îți ciugulește din palmă

cât afară e încă noapte iar buzele tale mai pot fi îmblânzite.

Antonia Luiza Dubovici

Marius Leordeanu, profesorul universitar de la Politehnica bucureșteană și-a lansat volumul de poeme „Odiseu și Destinul” (Editura Valea Verde, 2024) în mijlocul profesorilor și colegilor din generația care a sărbătorit 25 de ani de la absolvirea Colegiului Național „Dragoș – Vodă” din Sighet. Lansarea volumului a fost un prilej și pentru câțiva actuali elevi dragoșiști prezenți la întâlnire, membri în Clubul Interact Sighet, să… interacționeze cu Marius Leordeanu, specialistul recunoscut în Robotică și Vedere Computațională.
Imaginile video de la întâlnirea trans generațională vorbesc de la sine:

Foto & video: dr. Sorin Markus

Nicolae RĂDOI s-a bucurat și emoționat la/ de „POPASUL”…. sighetean. Al patrulea volum al originalului și incisivului scriitor, lansat vineri, 17 mai 2024, la Centrul Cultural Sighet, i-a determinat pe prietenii adevărați prezenți să-și manifeste – cu sinceritate – admirația pentru ascensiunea literară și, nu în ultimul rând, pentru bucuria revederii cu profesorul… performer.
În continuare puteți urmări un material video de la evenimentul lansării:

Foto & video: dr. Sorin Markus

Vineri, 24 mai 2024, la ora 17:30, la Cinematograful MARA, va fi proiectat – în premieră națională la Sighet – filmul JANKA. Proiecția filmului JANKA – trista poveste a sighetencei Janka Festinger, supraviețuitoare a Holocaustului – va avea loc în prezența regizorului – producător Oscar SPEACE (fiul Jankăi Festinger) și a actriței Janice NOGA. Cei doi protagoniști sunt membri ai Clubului Fresno Cultural Arts Rotary din California (SUA) și revin la Sighet după… 12 ani.

Drepturile de difuzare în România a filmului JANKA au fost cedate de către Oscar Speace și Janice Noga Clubului Rotary Sighet. Decizia lor este o recunoaștere și un suport pentru proiectele caritabile pe care le propune, susține și implementează Rotary Club Sighet în municipiul nostru de peste 23 de ani.

Acest eveniment, proiecția filmului Janka, are loc în luna mai 2024, când se împlinesc 80 de ani de la inumanele deportări din Sighet, care au avut loc în perioada 15 mai – 21 mai 1944. Peste 12000 de evrei au fost închiși în ghetouri și deportați în luna mai 1944 spre lagărele de exterminare din Germania.
Filmul este în același timp și un omagiu adus victimelor Holocaustului.

Intrarea la proiecția filmului Janka se face pe bază de invitație. Invitațiile se pot obține/ rezerva începând de luni 20 mai 2024 până joi, 23 mai 2024 de la Rotary Club Sighet (mobil: 0751280155 și 0745-428769), în limita locurilor disponibile la Cinematograful Mara din Sighet.

* * *

Friday, May 24, 2024, at 5:30 p.m., at the MARA Cinema, the film JANKA will be screened – in the national premiere at Sighet. The screening of the film JANKA – the sad story of Janka Festinger, born in Sighet, survivor of the Holocaust – will take place in the presence of the writer producer director Oscar SPEACE (Janka Festinger’s son) and the actress Janice NOGA. The two protagonists are members of the Fresno Cultural Arts Rotary Club in California (USA) and return to Sighet after… 12 years.

The rights to broadcast in Romania the film JANKA were transferred by Oscar Speace & Janice Noga to the Rotary Club Sighet. Their decision is a recognition and support for charitable projects that The Rotary Club Sighet proposes, supports and implements in our municipality for over 23 years.

This event, the screening of the film Janka, takes place in May 2024, when it will be 80 years since the inhumane deportations from Sighet, which took place between May 15 and May 21, 1944. More than 12,000 Jews were locked out in ghettos and were deported in the tragic month of May 1944 to the extermination camps in Germany.
The film is also a tribute to the victims of the Holocaust.

Admission to the Janka screening is by invitation only. Invitations can be obtained/reserved starting from Monday, May 20, 2024 until Thursday, May 23, 2024 from Rotary Club Sighet (mobile: 0751280155 and 0745-428769), within the limits of available seats at the Mara Cinema in Sighet.

Ion Mariș

Editura Valea Verde din Sighet vă invită la o nouă lansare de carte: „ODISEU ȘI DESTINUL”, autor Marius LEORDEANU. Lansarea va avea loc Sâmbătă, 18 mai 2024, ora 14:00, la Sala Festivă a Colegiului Național „Dragoș – Vodă” Sighet.

Volumul de poezii „Odiseu și Destinul”, recent apărut la Editura Valea Verde din Sighet (editor – Ion Mariș), este tipărit la Aska Grafika, designul copertei și grafica interioară fiind semnate de Cristina Lazăr, lector de carte – Brîndușa Oanță.
Pe coperta spate autorul ne propune un „Autoportret” care completează paleta talentelor poetului.

* * *

Marius LEORDEANU, sighetean, absolvent al Liceului „Dragoș – Vodă” (CNDV), este Profesor Universitar la Universitatea Politehnica din București și Cercetător Științific la Institutul de Matematică al Academiei Române. La Politehnica, Marius Leordeanu a introdus pentru prima dată cursurile de Vedere Computațională și Robotică, ca parte din programul de Master în Inteligența Artificială, iar la Academia Română conduce doctorate încă din anul 2015. Prof. Leordeanu a obținut doctoratul în Robotică de la Universitatea Carnegie Mellon din SUA (2009) și o dublă licență în Matematică și Informatică la City University of New York (2003). Marius Leordeanu are o activitate științifică impresionantă, cu peste 100 de lucrări publicate în reviste internaționale de top și cu numeroase premii în palamares.

În 2020, Marius Leordeanu a publicat o carte, Unsupervised Learning in Space and Time (Springer), în care formulează o teorie generală a învățării nesupervizate care a devenit rapid cea mai vândută carte din lume pe această temă din 2020 și a 15-a din toate timpurile.

Activitatea științifică a lui Marius Leordeanu este admirabil completată și de o activitate artistică bogată, care cuprinde atât expoziții naționale de artă combinată cu inteligența artificială și robotică, dar și publicarea a două volume, proză – „Mă numesc albastru” (Editura Valea Verde, 2016), poezie – „Povestea unui cuvant” (Editura Papirus Media, 2013), precum și compoziția și co-producția unui album de muzică electronică cu pian („Supersonic”, 2023).

Salut, Sighet!

Vineri, 17 mai 2024, ora 14:00, la Centrul Cultural Sighetu Marmației va avea loc lansarea volumului de proză „POPASUL”, autor Nicolae RĂDOI, volum recent apărut la Editura LIMES. Moderator – Ion Mariș.

Profesorul Nicolae Rădoi revine la Sighet, în orașul în care a fost mulți ani cadru didactic, cu o nouă „provocare” (POPASUL), după ce în anul 2023 a lansat în orașul nostru un alt volum de proză („Clepsidra”).

Nicolae RĂDOI are în palmares patru volume de autor: Scrâncioburi (2021), Clepsidra (2023), Cenușa zilei (2023) și Popasul (2024).

Salut, Sighet!

Oamenii de bine prezenți (mă așteptam la mult mai mulți!) vineri, 10 mai 2024, la Centrul Cultural Pastoral Sf. Iosif Mărturisitorul Sighet au fost martorii unui concert vibrant, un concert dăruit de Corala ARMONIA și Cluburile Rotary din Baia Mare și Sighet pentru un scop nobil, caritabil. Preotul Ioan Ardelean are grijă la Centrul de Zi din Desești de hrana multor copii (peste 100) și chiar și de părinții lor. Centrul de Zi are continuu nevoie de sprijin financiar, de alimente, de ajutor. ARMONIA, prin concertul de la Sighet (plus unul în Baia Mare) a transmis de fapt un „mesaj” muzical de impulsionare a filantropiei. Au fost colectate alimente și fonduri bănești care vor contribui – temporar – la susținerea Centrului de Zi.

Să urmărim imagini din concertul care ne-a luminat sufletele:

Foto & video: Ion Mariș

…adică Sighetu Marmaţiei. Doar la noi se poate turna un asfalt format din pietricele unite temporar cu smoală şi cine mai ştie ce „ingredinte”, pe câte o jumătate de stradă (de-a lungul ei), lucrare care arată deja că la anul autorităţile cele noi, care pot fi tot cele vechi, vor trece iar în buget cheltuieli cu reabilitarea unor străzi pe care asfaltul, pur şi simplu, refuză an de an să stea lipit de drum. Se tot foieşte, se ondulează, se dispersează în părţile componente, adică pietricelele (acţiune vizibilă de pe acum), până când revine la starea initială de drum periculos pentru cauciucurile maşinilor.

Drumuri proaste am avut ş-om ave, noi păcăliţi cu promisiuni am fo ş-om si, dar măcar să fim găzdoaie bune, cum se zice pe la noi. Ne lăudăm că maramureşeanul e ospitalier, gospodar şi turiştii se simt cel mai bine pe-aici, inclusiv în Sighetu Marmaţiei. Trec peste aspectul trotuarelor şi străzilor şi să ne imaginăm că vine turistul din te miri unde să vadă ce e de văzut prin Sighet.

Vine, vizitează, dar i se face şi foame. Eu nu sunt turist în Sighetu Marmaţiei, dar ceea ce mi s-a întâmplat mie în seara de 10 mai 2024, se poate întâmpla oricui, iar întâmplarea arată că aici e „Localitatea tuturor posibilităţilor. Rele”.

Azi, mie şi unei foarte bune prietene, ni s-a făcut poftă de o ciorbă la restaurant. La ora 18:00 eram deja acolo. Nu spun unde, dar locul cu pricina are şi terasă, vremea era prielnică pentru o mâncare bună şi o discuţie amicală. Ne-am dus acolo şi după 12 minute, timp în care n-a venit nimeni să ne întrebe ce vrem, după ce m-am dus să întreb dacă ne bagă cineva în seamă, a apărut în sfărşit cineva din personalul de servire.

Era ora 18:00, oră la care să mănânci o ciorbă acolo e înterzis! Încă de la ora 17:00! Scrie în cartea de meniuri. Ne-a arătat asta „găzdoaia”! Până acum, în anii trecuţi, de foarte multe ori mi s-a întâmplat să fiu rugat de turişti, în toiul verii, să le recomand un loc bun unde se poate mânca bine. Eu, invariabil, le spuneam unde să meargă, dându-le şi repere de orientare, adică acolo unde azi am aflat că e interzis la ciorbă după ora 17:00.

Dacă la vară voi fi întrebat, voi recomanda insisitent unde să NU meargă lumea, adică acolo unde de la ora 17:00 nu mai poţi mânca ciorbă, că aşa scrie în cartea de meniuri. Prietena cu care am fost zicea că recomandările ar putea continua, de exemplu să nu se mai servească peşte la lăsarea întunericului că poate rămane un os în gâtul clientului.

Am plecat de-acolo şi m-am gândit cine dracu i-a învăţat pe ăştia să nu dea omului o ciorbă, care nu trebuia atunci de făcut, ci doar de încălzit.

Am mers în altă parte, la un alt local, tot în aer liber. Aici serveau ciorbe, n-aveau probleme că timpul cirorbei trecuse. În schimb, cine ne-a luat comanda părea un client care venise acolo la socializare. N-avea nici un fel de element de îmbrăcăminte care să arate că e persoana căreia i te poţi adresa. Era îmbrăcată (era o domnişoară) ca şi cum ar fi mers la plimbare. De altfel, stătea la masă cu alte domnişoare, râdeau şi povesteau. Greu era să distingă cineva venit acolo cu gând de a mânca ceva cui trebuie să se adreseze. Lângă masa noastră, era altă pereche, care aştepta deja de 30 minute să vină pizza, care nu mai venea. Ba, a venit când domnul a făcut puţină vâlvă, întrebând cât mai trebuie să aştepte. Interesant, miraculos aş zice, dupa faza asta, pizza a apărut imediat.

Perechea de lângă noi n-a avut şerveţele la masă. Tot domnul s-a dus să ceară şi s-a rezolvat. Nici noi n-am avut şerveţele, dar am avut batiste şi am rezolvat problema.

Mă întreb, oare localurile astea primesc aviz de funcţionare oricum, nu merge nimeni în vizită de serviciu dintre cei care dau acordul, prefăcându-se în clienţi doritori de ciorbe după ora 18:00, sau de clienţi nemaipomenit de simandicoşi care vor şerveţele la masă?

Turistul, când ajunge undeva, vrea să vadă ce-i de văzut acolo şi să mănânce ceva din ce-i trecut în cartea de meniuri. Lucruri mărunte, cea mai bună invitaţie de a reveni.

La noi, loc al tuturor posibilităţilor rele (n-am terminat-o, lista e mai lungă…), cred că turistul pleacă bucuros de pe-aici.

Bucuros, şi cu pofta-n cui! În el, încap multe pofte. Cuiu-i mare. Ştie o ţară întreagă cum arată…

Horia Picu

VASILELUCACIU – erou național, specatcol al Teatrului ARARAT din Baia Mare va avea loc joi, 09 mai 2024 (Ziua Europei), ora 16:00, la Școala Gimnazială cu Program Suplimentar de Muzică și Arte Plastice – sala „Monica Chifor” din Sighetu Marmației.

Distribuția: Wanda Tămaș, Ruxandra Lăzărescu, Mihai Nae, Dan Cordea și Claudiu Pintican
Regia și scenariul: Claudiu Pintican, după piesa lui Dan Tărchilă
Scenografia: Ovidiu Pascal și Dora Sălăjan
Ilustrația muzicală: Călin Ionce

Turneul cu acest spectacol se desfășoară în 10 localități din județul Maramureș în cursul lunii mai și este cofinanțat de Consiliul Județean.
S-au stabilit 7 din cele 10 locații în care se va derula turneul cu „Vasile Lucaciu”:
1. JOI, 9 mai 2024 (Ziua Europei) în SIGHETU MARMAȚIEI, la sala de concerte a Școlii Gimnaziale cu Program Suplimentar de Muzică și Arte Plastice, de la ora 16:00,
2. VINERI, 10 mai 2024 (Izvorul Tămăduirii – Ziua Regalității) în MOCIRA la Biserica Greco-Catolică din sat de la ora 19:00,
3. DUMINICĂ, 12 mai 2024 (Duminica Tomii) în ȘURDEȘTI la Căminul Cultural( cu ocazia inaugurării acestuia) de la ora 19:00,
4. MIERCURI, 15 mai 2024 în BĂSEȘTI la Căminul Cultural, de la ora 14:00,
5. JOI, 16 mai 2024, în VIȘEU DE JOS la Căminul Cultural, de la ora 13:00,
6. JOI, 16 mai 2024, în BOGDAN VODĂ, de la ora 18:00,
7. MARȚI, 21 mai 2024 (Sfinții Constantin și Elena) în LĂPUȘUL ROMÂNESC, la Căminul Cultural, de la ora 19:00.

Intrarea este liberă!

Salut, Sighet!

Rugăminte
… – Buni, nu-mi place sucul ăsta!
– Da’ din care-ți place?
– Din ăsta! (Nepoțica fuge la vitrina cu sucuri și arată.)
– Da’ nu am bani!
– Atunci, fără bani! Te roog!

Băbucăle…
*
La Ponicleinică. Cercetează inscripționările de pe ușile de cabinet, una câte una, ca în biserică icoanele.
*
La Judecătorie. Se crucesc la procesele „in progress” – în primele rânduri, numărând mătăniile.
*
Așteptând doctorii. Ațipesc, suspinând ori râzând în somn – tihnit, ca lângă cupt’ior (lipsă motanul).

Telezavistie
Taxi, conferință prin stație. „În tăceți! Ce-ar fi dacă am face toți numai ce trebuie?”

Lexicală
Sighet, ziua în amiaza mare. O damă trece agale, mestecând gumă, la volanul unui „Mercedes” secunda (tertia?) manus. Are geamurile trase, boxele date la maximum, sufocând maneaua de rigoare (biata). Încât, se zguduie strada. …Știe cineva femininul de la „cocălar”?

Benzina baronului
„…Lasă să se scumpească! Și o sută de lei litru! Să să vadă cine-i gazdă și cine colduș… ”

La „Meniul zilei”
„Popă de roșu!, Crăiță de verde!, Tronf!…” – răsună cantina socială. Clubul brihanilor duduie: „hehehe, hăhăhă!”

OBSCURE
„Grădina Morii”. Icoanele umblă prin parc. Duminică, primăvară. * Senin de April – dulceag-amărui izul florii de cireș. * Sighet, Aprilie-Mai, boare de mălin. Ar trebui să trimitem câte o fiolă și celor duși în străini. * Aprilie-Mai. Tremur de floare la casa bătrânilor „sângurați”. * Zi de zi pe falezele Izei. Simt cum crește iarba.

Marin SLUJERU

170 de ani de la trecerea în neființă a lui Anton Pann, comemorați de violonista Diana Jipa și pianistul Ștefan Doniga în cadrul unui turneu național de 10 recitaluri camerale organizat cu susținerea Institutului Cultural Român.

În data de 15 mai 2024, începând cu ora 18:00,  violonista Diana Jipa și pianistul Ștefan Doniga vor susține, la Sala „Monica Chifor” a Școlii Gimnaziale cu Program Suplimentar de Muzică și Arte Plastice din Sighetu Marmației, un recital cameral din cadrul turneului național intitulat PANN-O-RAMA, dedicat personalității poetului și compozitorului Anton Pann. Prin acest eveniment, cei doi muzicieni propun publicului o călătorie de-a lungul a două secole de creație muzicală românească pe firul influenței gândirii artistice a acestui fascinant spirit creator, urmărind transformarea expresiei sale atât de caracteristice într-o veritabilă coordonată de marcă a muzicii autohtone.

Repertoriul prezentat în cadrul acestui turneu vizează exclusiv creații camerale românești ce dezvoltă filonul liric specific muzicii lui Anton Pann și se plasează sub o denumire sugestivă pentru intenția de a construi o perspectivă amplă asupra creației naționale pornind de la numele și creația sa: PANN-O-RAMA. Programul se deschide chiar cu pagini semnate de Pann, în adaptarea pentru vioară și pian realizată de compozitorul Ioan Dobrinescu, completându-se cu creații de George Enescu, Ciprian Porumbescu, Constantin. C. Nottara, Mircea Chiriac, Mihaela Vosganian, Ulpiu Vlad, Adrian Iorgulescu și Dan Dediu. Special pentru această ediție de turneu, tânărul compozitor Roman Vlad a dedicat celor doi interpreți o creație care va fi prezentată în premieră, intitulată „Cântătorul dorului”.

Alături de susținerea Institutului Cultural Român, turneul se bucură de valorosul sprijin al Societății Române de Radiodifuziune prin Canalul Radio România Muzical, al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România și de parteneriatul instituțiilor de cultură și de învățământ implicate în organizarea evenimentelor: Direcția Județeană pentru cultură Sălaj, Liceul de Artă IOAN SIMA  din Zalău, Casa memorială „Iuliu Maniu” și Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, Inspectoratul Școlar Județean Maramureș, Colegiul de Arte Baia Mare, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare, Asociația Muzica Rivulina, Asociația RECREART, Rotary Club Sighet și Școala  Gimnazială cu Program Suplimentar de Muzică și Arte Plastice Sighetu Marmației, Centrul Cultural „Eugen Simion” Dumbrăveni, Teatrul Municipal „Maior Ghoerghe Pastia” din Focșani, Ateneul Tecuci prin Fundația „Pelin”, Școala Gimnazială de Arte „Vespasian Lungu” din Brăila, Școala Gimnazială de Muzică „Victor Karpis” Giurgiu.

Intrarea este liberă!

Comunicat de presă