Lag Baomer sau Lag Ba’omer, „Focul spiritual” sau „Marele foc” a fost aprins simbolic și la Sinagoga Nouă Ortodoxă din Sighet, în seara zilei de 09 mai 2023.
Lag Baomer  este sărbătoarea evreiască ce se prăznuiește în a 33- a zi a numărătorii Omerului, în ziua de 18 a lunii ebraice Iyar. În calendarul gregorian Lag Baomer cade, de obicei, în luna mai.

Sărbătoarea este menționată pentru prima dată în literatura rabinică medievală referitoare la Rabbi Akiva. O tradiție o asociază în mod deosebit cu Rabbi Shimon bar Yohai, legendarul autor al cărții Zohar, iar sioniștii obișnuiau să accentueze legătura sărbătorii cu răscoala antiromană de sub conducerea lui Shimon Bar Kohba. Lag Baomer este una din sărbătorile iudaice cele mai îndrăgite, fiind celebrată în popor, prin focuri de tabără.

Urmăriți, în continuare, un scurt interviu și câteva secvențe video de la această sărbătoare iudaică:

Foto & video: dr. SorinMarkus

CANTEMIR 300 – ROMANIA UNIVERSALIS

Rotary Club Sighet se implică în sărbătorirea Anului CANTEMIR. La Sighetu Marmației, violonista Diana Jipa și pianistul Ștefan Doniga ne vor oferi un recital cameral, eveniment inclus într-un turneu național organizat cu susținerea Institutului Cultural Român.

 Vineri, 26 mai 2023, violonista Diana Jipa și pianistul Ștefan Doniga vor susține, la Sala „Monica Chifor” a Școlii Gimnaziale de Muzică din Sighetu Marmației, începând cu ora 19:00, un recital cameral dedicat sărbătoririi personalității lui Dimitrie Cantemir, la 350 de ani de la naștere și 300 de ani de la trecerea în neființă. Recitalul face parte din turneul național CANTEMIR 300, turneu inclus, la rândul său, în ciclul de evenimente ROMANIA UNIVERSALIS – un amplu program cultural consacrat promovării creației camerale românești în țară și peste hotare și pentru ale cărui ediții anterioare, cei doi muzicieni au primit, în luna ianuarie a acestui an, Premiul de Excelență din partea Uniunii Criticilor, Redactorilor și Realizatorilor Muzicali din România în cadrul Galei MUSICRIT.

Repertoriul prezentat în cadrul prezentei ediții de turneu vizează exclusiv creații camerale românești plasate pe traiectoria influenței bizantine de-a lungul celor 3 secole scurse de la moartea lui Dimitrie Cnatemir și va include creații semnate de Dimitrie Cantemir, în adaptarea pentru vioară și pian realizată de compozitorul Vlad-Răzvan Baciu, cântece de Anton Pann în aranjamente semnate de Ioan Dobrinescu precum și creații de George Enescu, Ciprian Porumbescu, Paul Constantinescu, Ulpiu Vlad, Carmen Petra Basacopol, Adrian Iorgulescu și Dan Dediu.

Prezentul proiect duce mai departe seria de evenimente pe care Asociația Culturală INNOVARTE și cei doi tineri artiști le dedică celebrării Anului Cantemir, serie începută în luna ianuarie 2023, de Ziua Culturii Naționale, cu un ciclu de 5 recitaluri și conferințe, lansări de clipuri muzicale și publicarea paginii web cantemir 300.ro și a continuat în luna aprilie cu un turneu de două concerte în Lima, capitala Republicii Peru, turneu organizat, de asemenea, cu sprijinul Institutului Cultural Român.

Alături de susținerea acestui prestigios for cultural, proiectul CANTEMIR 300 – ROMANIA UNIVERSALIS se bucură de valorosul sprijin al Societății Române de Radiodifuziune prin Canalul Radio România Muzical, al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România și de parteneriatul a numeroase instituții de cultură și de învățământ din România: Centrul Cultural Local „ION VINEA” din Giurgiu, Colegiul de Arte Baia Mare, Filarmonica de Stat „DINU LIPATTI” din Satu Mare, Rotary Club Sighetu Marmației și Școala Gimnazială de Muzică și Arte Plastice Sighetu Marmației, Asociația Fălticeni Cultural, Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” și Consiliul Județean Neamț, Consiliul Județean Brăila, Primăria Municipiului Brăila, Liceul de Arte „Hariclea Darcleé” și Școala Populară de Arte „Vespasian Lungu” din Brăila, Centrul Cultural și Educațional „Alexandru Marghiloman” și Primăria Municipiului Buzău, Filarmonica Pitești.

Comunicat de presă

Notă: Intrarea la concert este gratuită; cei care doresc să sprijine proiectul Clubului Rotary Sighet – „Burse pentru elevii de liceu provenind din familii cu situații financiare precare” (tema Balului de caritate din 27 mai 2023) – pot dona orice sumă la finalul evenimentului.

Când am scris despre cartea Tatianei Niculescu, „Seducătorul domn Nae”, am amintit și următoarele (mă citez-fără ghilimele – ṣi citez din cartea doamnei Niculescu folosind cuvenitele ghilimele):

Profesorul și-a întrebat odată studenţii despre ce să le vorbească la următorul curs de metafizică. „Cioran îi sugerase să vorbească despre plictiseală. Nae a ţinut „cu nemaipomenită virtuozitate o lecţie despre plictiseală, în cadrul cursului dedicat misticii ṣi transcendenţei. Cu altă ocazie, tot la sugestia lui Cioran, improvizase un curs despre îngeri″. Tot „Despre îngeri″ are și Andrei Pleșu o carte.

Revin acum la comentariul pe care vreau să-l fac despre cartea „Despre îngeri” a lui Andrei Pleșu, carte pe care am recitit-o acum, după vreo douăzeci de ani.

Mesajul autorului e clar. Suntem invitaţi insistent să renunţăm la gândirea binară, la a categorisi lucrurile și fenomenele din jurul nostru în doar două posibilităţi: dacă nu e aṣa, e în celălalt fel. Altfel nu se poate.

Nu… E ceva mai complicat de-atât… În capitolul „Farmecul lumilor intermediare”, Andrei Pleșu scrie: „Una dintre ideile care îmi sînt foarte antipatice e dihotomia, prestigiul gîndirii bi­nare, înclinaţia de a defini lumea în alb-negru. Mo­dul acesta de a gîndi e sursa cea mai la îndemînă a generalizărilor de bodegă. Cînd aud vorbindu-se de „materie-spirit”, „corp-suflet”, „bine-rău” simt cum bogăţia lumii pălește”.

După cel de-al șaptelea conciliu ecumenic de la Niceea din anul 787, se admitea „„reprezentabilitatea” îngerilor ca derivînd din faptul că ei nu sînt spirite cu totul netrupeşti. Teza radicalei necorporalităţi a îngerilor s-a impus însă în cele din urmă, cu autoritate de dogmă”.

Andrei Pleșu îṣi exprimă punctul de vedere despre „teza radicală a necorporabilităţii îngerilor”: „Tre­buie să vă mărturisesc că, urmărind această dispu­tă, simt iarăşi adierea nefastă a dihotomiilor. Avem, într-o parte, lumea corporalităţii, a materiei compac­te, şi, în partea cealaltă, lumea spiritului pur. Tot ce există trebuie să se situeze ori colo, ori dincolo. Şi dacă realul e mai complicat? Dacă există lumi în care asemenea diviziuni devin arbitrare?″.

E folosită argumentaţia Sfântului Toma pentru a înţelege că atât corporalul cât ṣi necorporalul sunt niṣte necesităţi create de unicul Dumnezeu. „…spune sfîntul Toma, nu se poate ca între desăvîrşirile lumii create să nu existe şi aceea a necorporalităţii, care să imite, aşa cum omul nu o poate face, necorporalitatea lui Dumnezeu″.

Mai concret, autorul afirmă că  „Avem nevoie în schema ierarhică a cosmosului de o treaptă a fiinţelor create şi necorporale. Îngerii se potrivesc perfect pentru a ocupa acest loc vacant, în măsura în care sînt creaţi şi necorporali. Ei sînt punctul cel mai înalt al lumii create în mă­sura în care imită calitatea de a fi fără corp a lui Dum­nezeu″.

Toma d’Aquino argumentează altfel necesitatea existenţei îngerilor. „El nu spune: îngerii există pentru că îi avem pomeniţi în textele sacre. El nu spune: îngerii există pentru că i-am văzut. El spu­ne: îngerii există pentru că există ordine”.

Cartea domnului Pleșu are – pe alocuri –  și note uṣor relaxante. De pildă, Clement din Alexandria categorisea îngerii ca fiind „de dreapta” sau „ de stânga”: „îngerii de dreapta se ocupă de sufletele ce­lor care s-au îndreptat prin pocăinţă, în vreme ce îngerii de stînga se ocupă, pedepsitor, de cei păcă­toşi, pe care îi aşteaptă iadul. Cum vedeţi, îngerilor de stânga le revine the dirtyjob, administrarea sufle­telor împietrite. S-ar zice că stânga se simte dintotdeauna bine, atît în cer cît şi pe pămînt, în postura „sinistră” a judecătorului…”

Din întregul text al cărţii reiese argumentul logic al necesităţii existenţei îngerilor.

„Preferăm varianta mămoasă, infantilizantă, a unei creaturi care are ca sarcină zilnică să ne scutească de necazuri. Scripturile nu promit nicăieri aşa ceva. Îngerul îl scapă pe Petru, dar nu pe Iacob, celălalt apostol oropsit. Pe Muntele Măslinilor, un înger apa­re lîngă Iisus, ca să-L întărească (Luca 22, 43). Nici un înger nu-L asistă pe Golgota”.

Dar „îngerul nu suspendă legile naturii, nu cultivă miracolul, nu se distinge prin performanţă „acrobatică”. Spre a te salva de la înec, el îţi salvează barca, dar nu te face, asemenea Mîntuitorului, să mergi pe apă. Protecţia angeli­că nu furnizează soluţii spectaculos implauzibile, ci o benefică adăpostire de rele, o garan­ţie de refugiu”.

Există – zice Andrei Pleṣu –  reticenţa omului „raţional” ṣi „ateu” de a accepta existenţa îngerilor, pentru că omul „nu crede în ordine, sau are despre ordine o imagi­ne inconsecventă. Prin contrast, omul tradiţional abor­dează cu o ameţitoare îndrăzneală problema inevidenţei, a nevăzutului şi a inclasabilului, preferind să forţeze înţelegerea, să sistematizeze provocator ceea ce noi, astăzi, expediem în chip primitiv la rubrica „norocului”.”

Ar fi poate cazul să gândim mai profund la ce spunea Toma d’Aquino: „Cele mişcătoare şi schimbătoare sînt mişcate şi ordonate de cele nemiş­cate şi neschimbătoare”. Sunt sigur c-am înţelege lumea mult mai aproape de marele ei adevăr…

Autorul spune – citându-l pe Etienne Souriau – că „separăm orbeşte „ceea ce este” de „ceea ce nu este”. Rezultatul e dezastruos”. Continuă, mai departe, punându-și întrebări pe care ni le punem și (unii dintre) noi.  „Cît de „reală” e o presimţire? Sau e reală doar atunci cînd se adevereş­te? Exis­ta în blocul de marmoră, cum pretindea Michelangelo, corpul statuii pe care urma să o facă?”.

În „Despre îngeri” se mai ridică o problemă, a acelui ceva care se cheamă „prezenţă”. Evident că nu mă refer la prezenţa de netăgăduit, cea fizică. E vorba de acea „prezenţă” care are „un statut ontologic aparte. Un prie­ten sau un maestru spiritual dispărut pot fi mai pre­zenţi, pentru mine, decît cei mai vii dintre cei vii. Sîntem înconjuraţi de inşi a căror „existenţă” nu poa­te fi pusă la îndoială, dar care sînt eminamente ab­senţi, nuli, incapabili să iasă din statistică pentru a deveni persoane”.

Andrei Pleṣu ne spune toate astea ca să vedem „ce babi­lonie se ascunde dincolo de aparentul „subînţeles” al „existenţei”.” Suntem invitaţi ca „de-acum încolo să vă gîndiţi de o sută de ori înainte de a afirma despre ceva că există sau că nu există, că e „real” sau „închipuit”.”

Fiecare înţelege această carte aṣa cum vrea, aṣa cum poate. E abordat aici un domeniu în care – zice autorul –  „originalitatea e primejdioasă”. Dar, tot Andrei Ple”u spune că nu ṣi-a „impus prudenţe parohiale” ṣi a „evitat, pe cât posibil, crisparea confesională”.

O carte pe care o recomand. „Reflecţia de­spre îngeri poate fi, vă asigur, o bună terapeutică pentru combaterea mediocrităţii intelectuale de a că­rei ameninţare nu scapă nimeni (Andrei Pleṣu)”.

                                                                                                Horia Picu

Sâmbătă, 13 Mai 2023, între orele 17.00 – 23.00 sunteți așteptaț cu drag și cu expoziții variate, cu jocuri și filme, cu tururi ghidate și oameni pasionați și cu… multe alte surprize! INTRAREA LIBERĂ!

Sursă: Muzeul Maramureșean

Ambasadorul Regatului Maroc în România, Excelența Sa Hassan Abouyoub se află într-o vizită oficială în municipiul nostru, prilejuită de evenimentele de evocare a personalității filosofului Ioan Bălin.

După o întâlnire privată în care discuția a fost centrată pe consolidarea cooperării dintre municipalitatea sigheteană și alte orașe similare din Regatul Maroc, cu accent pe posibile relații de dezvoltare economică și comerț, dar și din punct de vedere cultural, a debutat șirul evenimentelor de evocare a personalității filosofului Ioan Bălin, în Sala Transist a Primăriei.

Excelenţa Sa, domnul Ambasador, a transmis publicului prezent în sală un mesaj emoționant despre prestația diplomatică excepțională a regretatului Ion Bălin, care între anii 1997 şi 2001 a fost Ambasador al României în Regatul Marocului și pe care înaltul oaspete l-a cunoscut personal.

Tot astăzi a fost dezvelită o placă comemorativă la cafeneaua preferată a filosofului și omului de stat maramureșan, iar în fața Colegiului Național Pedagogic „Regele Ferdinand” a avut loc un parastas de pomenire urmat de depunerea unor jerbe de flori și de inaugurarea segmentului de stradă care începând de astăzi îi poartă numele.

De la ora 13.00, la Centrul Cultural Pastoral Sfântul Iosif Mărturisitorul a avut loc un simpozion omagial de înaltă ținută, la care oameni de cultură care l-au cunoscut și apreciat pe Ioan Bălin au susținut prelegeri și prezentări fascinante, împărtășind idei și experiențe trăite împreună.

Ambasadorul Bălin a fost un susținător fervent al promovării valorilor universale ale democrației, ale drepturilor omului și ale statului de drept. El a militat pentru consolidarea dialogului și a cooperării între state, pentru prevenirea conflictelor și pentru dezvoltarea relațiilor de încredere între comunități.

Prin urmare, într-un moment în care relațiile internaționale sunt tot mai complexe și tensionate, este important să ne reamintim de exemple precum cel al Ambasadorului Ioan Bălin, care ne arată că prin diplomație, prin dialog și prin cooperare putem construi un viitor mai bun pentru toți.

Doresc să mulțumesc tuturor celor care au răspuns invitației noastre de a participa la acest eveniment. Este o onoare și o datorie morală totodată, să ne aducem aminte de personalitățile locale care au contribuit la dezvoltarea comunității noastre. Ion Bălin este un astfel de exemplu, un om de valoare, cu idei și viziuni care ne inspiră și ne motivează să ne implicăm pentru a face orașul nostru un loc mai bun. Mulțumesc de asemenea celor implicați în organizarea evenimentului de astăzi: Asociației Tradițional Progresistă Tisa, domnului Alexandru Peterliceanu, Prof. Dr. Marinca Ștefan, Colegiului Național Pedagogic „Regele Ferdinand”, Colegiului Național „Dragoș-Vodă”, Episcopiei Ortodoxe a Maramureșului și Sătmarului și nu în ultimul rând doamnei Suprefect Fiorela Crina Chilat. (Vasile Moldovan, primarul municipiului Sighetul Marmației)

Sursă informații & foto: Primăria Sighetu Marmației

„Se poate arunca o privire / în inima atomului – / dar taina poetului / nu se poate ghici / niciodată″- zice într-o poezie din prezentul volum Paul Romaniuc. Aṣa e… Ce-l „împinge″ pe scriitor să se aṣeze la masa de lucru, ce sentimente, ce intenţii, ce amintiri, ce închipuiri îi dau acea stare necesară pentru creaţie, nu putem ști.

Oricum ar fi, poezia (ṣi e valabil pentru orice fel de scriere) trebuie să „stârnească″ în cititor curiozitatea, să deschidă izvorul emoţiilor pe care doar un text, un fragment oricât de mic din întreaga lucrare îl poate face, astfel încat cititorul gata pregătit sufleteṣte să se apuce de lecturat.

Mie, curiozitatea ṣi dorinţa de a citi volumul de versuri al lui Pablo (îmi permit să-i spun ṣi aṣa, fiindcă se ṣtie că se semnează Paul, Pavlo, sau Pablo) mi-au fost activate de una din poeziile puse pe www.salutsighet.ro în prezentarea cărţii.

Poezia se numeṣte „Lacrima″.

„Păşesc încet… / Tac, / să nu vedeţi / cum plâng zăpezile / în mine!…”

O emoţie la fel de puternică am avut-o cu mulţi ani în urmă, provocată de o poezie haiku.

„Anul pe ducă / Mi-am ascuns părul cărunt / De tatăl meu…″

Revin la cartea de buzunar „Clepsidra″ a lui Paul Romaniuc ṣi remarc iar ṣi iar că „greutatea″ unei cărţi n-are nicio legătură cu numărul paginilor. Nu sunt adeptul ideii că se poate citi în public, în tren, în autobuz. Ba mai mult, sunt unii care citesc ṣi mergând pe stradă. Exagerare… Când citeṣti trebuie să stai acasă, sau cel puţin într-un loc liniṣtit, fără deranjamente sonore. „Clepsidra″, o carte în format mic, trebuie să stea în bibliotecă, așteptând-și cititorul.

Pablo Romaniuc are sentimente, are nostalgii, e cuprins de acea taină a poetului pe care n-o vom ghici niciodată, precum spune chiar autorul.

Poetul stă „pe prispa însorită a soarelui portocaliu- / roṣiatic al toamnei″, încercând să prindă „o umbră a unui nor din orizontul îngândurat al cerului”.

Priveṣte „cu o uṣoară nostalgie spre pragul casei […] să pot intra în culcuṣul meu tomnatic”.

Se trezeṣte din visare ṣi o ia „la vale, spre satul cuprins de uitare″.

Se bucură de clipa pe care i-o oferă întâmplarea. Vine cu interesante inovaţii poetice, în idei, în cuvinte.

„…-mă salută/ două fetiţe cu cosiţele aurii, de parcă toate / razele soarelui s-ar fi strâns acolo, ducând în /spate geamantanele pline cu amintirile verii.″

Sau, în altă  poezie am găsit acest minunat vers: „Pe drum trecu o sanie cu copii ţinând / cerul pe umeri.″

Poetul îṣi cântă iubirea: „…tu stai / tăcută pe prispa anotimpului, / mângâind cerul cu lacrima ochilor tăi azurii, / oprind primul fulg imens, ce se rostogolea de-a / dura prin norii cuprinṣi de somnul înaltului / gând.″

Pe aceeaṣi temă, ceva de mare sensibilitate: „Brazii, luându-se de mână, / au ieṣit din mine ṣi-ţi fredonau iubirea… / Ploua…″ ṣi explicaţiile autorului, în aceeaṣi notă poetică de intensă vibraţie sufletească: „fragment din poezia „Ploaia de mai″, scrisă „pentru cineva care a uitat un strop de ploaie pe pervazuʼ  lacrimii mele″.

Pavlo schimbă uṣor registrul ṣi trece de la muzică (pe care ṣtim c-o stăpâneṣte bine) la  credinţă, în superbe versuri: „Flautul ṣi oboiul orchestrei umbrelor / anotimpurilor legănau Cuvântul. / Se acorda lumea. Era Crăciunul.″

„Se acorda lumea″… Ce frumos spus ṣi cât de intensă-i trăirea autorului !…

Autorul e un semen de-al nostru care se îndoieṣte de buna rânduire a politicii europene:

„Costume, ceṣti, hoteluri, conferinţe, / Iar noi umblăm sarmale ciugulind, / Pe la Bruxelles se schimbă referinţe, / Şi iarna-n gând o simţi tiptil venind″.

De unde-i vine inspiratia, de unde ṣuvoiul de cuvinte pe care-l stăpâneṣte ṣi-l aṣterne în porţii numai de el ṣtiute în poezie? Un posibil răspuns tot Paul Romaniuc ni-l poate da: „…am ieṣit din Itaca Cuvântului la pervazul castelului / meu: unicul, gânditor, tumultuos de tăcut″.

Sau, în altă poezie: „…alaltăieri, pe la amiaza / apusului de lună, i-am încântat cu privirea / sensul naṣterii ideii″.

Un fragment dintr-o poezie face legătura cu un simbol naţional ucrainean, pe care-l ṣtiu acum – dintr-un cântec mobilizator – ṣi românii, oripilaţi de calea aleasă pentru rezolvarea problemelor dintre două ţări. Mă refer la floarea călina roṣie ṣi la un minunat  cântec.

„În ochi îmi stă pitit / gândul la tine / (ca o rădăcină de călină / cuprinsă de sudoarea fierbinte / a pământului…)″.

Sigur, Paul Romaniuc are o colecţie bogată de amintiri. De altfel se spune că nu există oameni bătrâni, doar unii care au mai multe amintiri… Poetului, îi „Cade o ploaie atât de măruntă! // cade direct în palma de aur / a amintirilor″.

Iar inspiraţia nu-l părăsește niciun moment…

„O pasăre-mi aduse / un grăunte strălucitor / vorbitor cred / că inima-mi începu / să se zbată / ba în mine / ba în grăunte / palma-mi începu  / să înverzească / pescăruṣii să se ascundă / sub umbra lacrimei / câmpiei fără margini″.

Poetul, apăsat de colecţia de amintiri din ce în ce mai consistentă, se gândeṣte ṣi la momentul când… va trebui să se ascundă:  „E lung pământul / Şi e plat, // Rotundu-i lat ?…/ Latul e rotund ?… / Că vine moartea… / Unde să mă ascund ?″

Nicăieri… E un joc pe care-l joacă fiecare când îi vine rândul. Scriu aici ultima strofă a poeziei „De-a v-aţi ascuns″ a lui Tudor Arghezi: „Puii mei, bobocii mei, copiii mei! / Aṣa este jocul. / Îl joci în doi, în trei, / Îl joci în câte câţi vrei. / Arde-l-ar focul″.

Ne supunem legilor firii… Nu există un loc unde să ne ascundem. Întrebarea, reformulată altfel, este: Ce rămâne după noi ? Iar aceasta are, în cazul lui Pablo Romaniuc, răspunsul asigurat: scrierea!

Horia Picu

Ce poate fi mai potrivit în cea mai frumoasă lună a anului, când pomii înfloresc, iar natura toată își arată splendoarea sa maximă, decât o călătorie muzicală în “Bella Italia” pe ritmurile canzonetelor napoletane și a celor mai celebre arii din operele italiene, dar și cu gândul la țărmurile mărilor ce scaldă “patria muzicii”, cea Adriatică pe de-o parte și Mediterană, Tireniană și Ligurică pe de alta!

Și cine ar putea fi mai nimerit să ne poarte în această poveste muzicală, dacă nu cei trei tenori italieni care au crescut ascultând și cântând de mici aceste canzonete și arii celebre? Cine le-ar simți, le-ar trăi și le-ar cânta mai bine decât ei?

Tocmai de aceea ne-am gândit ca arii precum “Nessun dorma”, “E lucevan le stelle”, “La donna e mobile” sau canzonete ca “O sole mio”, “Santa Lucia”, “Funiculi, Funicula” sau “Caruso”, ca să amintim doar câteva dintre cele pe care le veți asculta, vă vor face să pășiți optimiști în vara ce va veni!

Spectacolul „3 Tenori Italieni” este un omagiu adus marilor tenori José Carreras, Plácido Domingo și Luciano Pavarotti, trei artiști legendari care au cucerit întreaga lume cu vocile și interpretările lor, iar vocile excepționale ale celor 3 tenori invitați, Domenico Menini, Alessandro Goldoni și Angelo Forte, voci în cel mai pur stil al belcanto-ului Italian, vor reaminti publicului de frumoasele voci ale celor care au fondat acest concept.

Ceilalți invitați, care vor desăvârși evenimentul nostru, nu vor fi mai prejos! De la cea mai mare academie de muzică din Europa, Academia Mozarteum din Salzburg, vine baritonul Fernando Araujo, profesor la “Clasa de Opera” din cadrul acestei prestigioase academii. Baritonul Alfio Grasso (Italia), va fi a doua voce gravă care va menține balanța registrelor vocale. Soprana Jeanne Marie Druce, vine din Franța și va trebui să facă față serenadelor celor 3 tenori, iar dacă nu va reuși, 3 balerine frumoase sunt gata să-i vină în ajutor!

Spectacolul va fi unul interactiv, conducerea muzicală fiind asigurată, după modelul lui Johann Strauss sau, mai nou, a lui André Rieu, “cu vioara în mână”, de tânărul dirijor și solist violinist Bogdan Costache, un nume deja cunoscut în toate filarmonicile și teatrele de operă din Europa. El va dirija celebra ORCHESTRA DI TEATRO D’OPERA ITALIANA si ORCHESTRA OPEREI VOX, facilitandu-va din nou intalnirea cu celebri artisti instrumentisti din Europa si din lume!

Coordonarea scenică a Orchestrei di Teatro D’Opera Italiana, a Corului, Orchestrei si Baletului Operei Vox, precum si a tuturor solistilor invitati, va fi asigurata de regizorul si coregraful Vlad Sebastian.

Publicul va fredona celebrele refrene ale canzonetelor, alături de frumoasele noastre coriste, așa încât toată lumea să vibreze și să trăiască arta la superlativ!

Nu ajungeți în viitorul apropiat în sălile marilor teatre de operă din Italia, să ascultați voci frumoase de tenori celebri italieni, în cel mai pur stil al belcanto-ului Italian? Aveți șansa să o faceți în orașul dumneavoastră! Vor veni ei la noi! „ÎN MINUNATA LUNĂ MAI”!

Pentru bilete sunați la numărul de telefon: 0744 536 550.

Concertul va avea loc Sâmbătă, 27.05.2023, ora 18:00 la Sala de concerte a Școlii Gimnaziale cu Program Suplimentar de Muzică și Arte Plastice.

Comunicat de presă

Asociația Română pentru Propaganda și Istoria Aeronauticii (ARPIA) „Smaranda Brăescu” Cluj și Rotary Club Sighet organizează prima întâlnire de la Sighet pentru evocarea personalității Smarandei Brăescu, pilot și prima femeie parașutist cu brevet din România, supranumită Regina Aerului.

Asociația Română pentru Propaganda și Istoria Aeronauticii „Smaranda Brăescu” Cluj, inițiatoare a Legii 19/2022 prin care se instituie Anul Smaranda Brăescu, a editat cartea „Smaranda Brăescu: Lăsați-mă să zbor!”, revista aniversară „AERONAUTICA”, a confecționat medalia aniversară și a organizat conferințe, simpozioane, evenimente aniversare în școli, licee, universități, muzee, în țară și în SUA (California).

Un asemenea eveniment va avea loc la Colegiul Național „Dragoș – Vodă” din Sighetul Marmației, vineri, 5 mai 2023.

Din programul întâlnirii: evocare despre viața și activitatea Smarandei Brăescu, prezentarea unui rezumat al filmului documentar „Măndița”, realizat de Studioul cinematografic al Armatei, lansarea cărții „Smaranda Brăescu: Lăsați-mă să zbor!”, prezentarea machetelor avioanelor din care a realizat recordurile mondiale de salt de la înălțime cu parașuta și ale avioanelor pe care le-a deținut, dialog despre aviație și răspunsuri la întrebări. Participă Comandor Aviator Rtr. Laurențiu Buzenchi – Președinte ARPIA „Smaranda Brăescu”, Cluj.

Sponsor: Hirsch Porozell (Hirsch Gruppe).
Eveniment realizat cu sprijinul: Statul Major al Forțelor Aeriene, Muzeul Național al Aviației Române și Colegiul Național „Dragoș- Vodă”.
Parteneri media: Trustul de Presă al Armatei (Ministerul Apărării Naționale), TVR Cluj, Radio România Cluj, Făclia (ziar independent de Cluj) și www.salutsighet.ro.

Salut, Sighet!

Joi, 27 aprilie 2023 au fost făcute cunoscute rezultatele finale la concursul ,,TALENTE SIGHETENE” care a ajuns la ediția a VI-a. Concursul a fost inițiat și coordonat și la această ediție de d-na Ileana Pop – Nemeș, referent cultural la Centrul Cultural Sighet.

Juriul format din prof. Doina Voina (președinta juriului), prof. Erika Luminița Colopelnic, bibliotecar Diana Iancu (șef serviciu Biblioteca Municipală „Laurențiu Ulici”), bibliotecar Delia Șerba și referent cultural Ileana Pop – Nemeș a acordat următoarele premii:

1. Secțiunea PROZĂ /LICEU

Premiul I
FIȚAI IRISZ MARIA – Colegiul Național Pedagogic ,,Regele Ferdinand”, clasa a XI-a D, Prof. LENGYEL Angela

         Secțiunea  PROZĂ (SCURTĂ)/GIMNAZIU

Premiul I
POP  IOANA – Școala Gimnazială ,,George Coșbuc”, clasa a V-a D, Prof. TRIFOI  Ileana
ROHNEAN FILIP RAREȘ – Școala Gimnazială ,,George Coșbuc”, clasa a V-a D, Prof. TRIFOI  Ileana

Premiul II
IEUDEAN DAMARIS–MIRIAM – Școala Gimnazială ,,George Coșbuc”, clasa a V-a D, Prof. TRIFOI  Ileana

Premiul III
GRIGOR MIRUNA – Colegiul Național ,,Dragoș – Vodă”, clasa a VIII-a, Prof. LOZBĂ Raluca

Mențiune
PINTEA RĂZVAN–ALEXANDRU – Școala Gimnazială ,,George Coșbuc”, clasa a V-a D, Prof. TRIFOI  Ileana
CÂMPEAN  MAYA ANDREEA – Școala Gimnazială ,,George Coșbuc”, clasa a V-a D, Prof. TRIFOI  Ileana

2. Secțiunea ESEU/LICEU

Premiul  II
FIȚAI IRISZ MARIA – Colegiul Național Pedagogic ,,Regele Ferdinand”, clasa a XI-a D, Prof. LENGYEL Angela

Mențiune
MOIȘ DELIA – Liceul ,,Mihai Eminescu” Solotvino (Slatina), Ucraina,  clasa a X-a , Prof. PULISKA Anna

3. Secțiunea – POEZIE GIMNAZIU

Premiul I
POP IOANA – Școala Gimnazială ,,George Coșbuc”, clasa a V-a D, Prof. TRIFOI  Ileana

Premiul II
KOSZTE  IASMINA – Școala Gimnazială Nr. 5(10),  clasa a V-a , Prof. CHIȘ Maria

Premiul III
BILAȘCO IOANA CARINA – Colegiul Național Pedagogic ,,Regele Ferdinand”, clasa a VI-a, Prof. ORGA Anca

Mențiune
MIHAI DANIELA – Școala Gimnazială ,,George Coșbuc”, clasa a VIII-a, Prof. TRIFOI Ileana

         Secțiunea POEZIE /LICEU

Premiul I
KOSZTE DELIA – Colegiul Național ,,Dragoș – Vodă”, clasa a X-a E, Prof. CHINDRIȘ Otilia

Premiul II
PAȘCA LARISA-SORINA – Colegiul Național ,,Dragoș – Vodă”, clasa a XII-a B, Prof. LOZBĂ Raluca

Premiul III
PUICAR VICTORIȚA VALENTINA – Liceul Tehnologic Forestier, clasa a X-a, Prof. LAZĂR Maria
TRIFOI MIHAELA IOANA – Colegiul Național ,,Dragoș – Vodă”, clasa a XII-a, Prof. LOZBĂ Raluca
ȘELEVER LUCICUȚA – Liceul ,,Mihai  Eminescu” Solotvino (Slatina), Ucraina,  clasa a X-a, Prof. PULISKA Anna
FIȚAI IRISZ MARIA – Colegiul Național Pedagogic ,,Regele Ferdinand”, clasa. a XI-a D, Prof. LENGYEL Angela
GODJA IULIANA MIRELA – Colegiul Național Pedagogic ,,Regele Ferdinand”, clasa a XII-a C, Prof. ORGA Anca

Mențiune
MAN VASC IASMINA EVELINA – Colegiul Național Pedagogic ,,Regele Ferdinand”, clasa a X-a, Prof. BOUT Odarca
VELE DENISA CAMELIA – Colegiul Național Pedagogic ,,Regele Ferdinand”, clasa a X-a B, Prof. TIBIL Anca
BLEDEA FLORENTINA – Liceul Tehnologic „Marmația”, clasa a XI-a F, Prof. VLAȘIN Daniela Camelia
BOTIȘ GEORGIANA – Colegiul Național Pedagogic ,,Regele Ferdinand”, clasa a XI-a B, Prof. LENGYEL Angela
BOȘCA MIRUNA ANA-MARIA – Colegiul Național Pedagogic ,,Regele Ferdinand”, clasa a X-a B, Prof. TIBIL Anca

Felicitări, tineri talentați!

Salut, Sighet!

Joi, 27 aprilie 2023, când am comemorat 70 de ani de trecerea la cele veșnice a istoricului român Gheorghe I. Brătianu, la vârsta de 55 de ani, în pușcăria de tristă amintire de la Sighet, Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței, a organizat pentru elevii pasionați de istorie din Centrului Județean de Excelență Maramureș, O altfel de oră de istorie, care a cuprins o vizită ghidată a expoziției permanente „Gheorghe I. Brătianu – un istoric în istorie”, evocarea personalității marelui istoric și o lansare de carte, în prezența autorului, profesorul Vasile Mîrza, „Marea Neagră în viziunea lui Gheorghe I. Brătianu”.

Asupra acesteia vreau să mă opresc. Volumul, apărut recent la Editura Argonaut din Cluj-Napoca, reprezintă varianta de popularizare a tezei de doctorat, este prefațat de istoricul Marius Oprea în „O nouă cheie de lectură – nu numai a unei cărți, dar și a istoriei”, este structurat într-un studiu introductiv și șapte capitole; coperta lucrării (foto) este semnată de către Cristian Moldovan, iar la final, cu bibliografia aferentă, este însoțită de câteva scurte considerații rezumative. Totodată, el își propune să studieze din perspectiva filosofiei, ce anume înseamnă sinteza dedicată de Gheorghe I. Brătianu, și să răspundă la întrebările: care este legătura istoricului cu filosofia (în speță cu filosofia istoriei și, în particular, cu filosofia politică), are Gheorghe I. Brătianu vreo relevanță pentru filosofia contemporană a istoriei și, dacă da, în ce constă aceasta. Răspunsurile la toate aceste întrebări o să le găsiți în cele 234 de pagini ale cărții, scrisă într-un stil captivant (de menționat că romanul Ploaie de noiembrie a profesorului Vasile Mîrza a obținut Premiul Special al juriului la Saloanele Rebreanu, Bistrița, ediția 2021), cu o lejeritate debordantă, cursivă, firească.

Construcția discursului debutează cu formația istorică, personalitatea și opera lui Gheorghe I. Brătianu (care ne-a lăsat o bibliografie selectivă de 38 de cărți și broșuri și 99 de articole), trecând prin în centrul reconstrucției istorice brătiene stă „Marea Neagră în viziunea lui Gheorghe I. Brătanu”profesiunea de credință (Pompiliu Teodor), Gheorghe I. Brătianu este într-adevăr un filosof al istoriei (Pamfil Nichițelea), stăpânirea suverană a surselor și a literaturii de specialitate (Stelian Brezeanu), sau metodele noii paradigme a cercetării istorice românești (Alexandru-Florin Platon), până la primul structuralist român de anvergură (Maria Crăciun). Cele mai multe capitole sunt dedicate, cum altfel, problematicii Mării Negre: cea filosofică, în care ne sunt evidențiate istoriografia problemei (1898 – Nicolae Iorga, 1935 – C. Marinescu, 1941 – Mihail Berza), preocupările istoriografice privind Marea Neagră și comparația două mări, doi istorici: Marea Neagră a lui Gh. I. Brătianu și Mediterana lui F. Braudel, respectiv problematica Mării Negre în sinteza propriu-zisă, care a văzut lumina tiparului abia după 20 de ani, la München (1969), la Editura Meridiane (1988) și Polirom Iași (1999).

Partea a doua a lucrării este dedicată formării poporului român în legătură cu Marea Neagră și cursul inferior al Dunării (ipoteze de lucru și modalități de argumentare), studiului trecutului ca bază de prognoză pentru viitor (confirmarea viziunii vine azi, din interesul manifestat de către Turcia, Rusia, Ucraina și N.A.T.O.), problemele „sintezei” în filosofia istoriei („a turna realitatea istoriei în formule rigide prestabilite, înseamnă să alegem din vastul material pe care istoria ni-l pune la dispoziție numai ceea ce convine tezei pe care o susținem noi”), moștenirea istoriografico-politică a monografiei lui Gh. I. Brătianu („noi nu putem fi desfăcuți de întregul complex geografic care ne mărginește și hotărește în același timp destinul, între cele două elemente care îl stăpânesc: Muntele și Marea”), impactul științific al monografiei (caracteristicile geopolitice și geostrategice ale spațiului pontic sunt confirmate de războiul din Ucraina) și impactul viziunii privind filosofia istoriei și filosofia politică (Gheorghe I. Brătianu a fost un om al timpului său, ale cărui cercetări se află la nivelul european al științei isorice – Lucian Boia).

Vă recomand din toată inima să descoperiți în „Marea Neagră în viziunea lui Gheorghe I. Brătianu” tot ceea ce are mai bun Vasile Mîrza: stilul literar armonios, orizontul filosofic incontestabil, dar mai ales cunoștințele temeinice de istorie, pentru că, nu-i așa, Adevărul rămâne, indiferent de soarta celor care l-au servit.

Prof. Vasile Mîrza a oferit elevilor, gratuit, 30 de exemplare din volumul său.

Autor, prof. Marius VOINAGHI

Vineri, 28 aprilie 2023, la Școala Gimnazială cu Program Suplimentar de Muzică și Arte Plastice, sala „Monica Chifor”, a avut loc o prezentare a Cetăților medievale din vechiul Maramureș (secolele XI-XVIII), de pe ambele maluri ale Tisei.
Invitat – Teofil Ivanciuc.
Mai jos sunt secvențe video de la interesanta prezentare:

Video: dr. Sorin Markus
Foto – reconstituire 3D Cetatea Hust: Zsolt Fodor

În această lună, Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței din Sighet, continuă proiectul educațional interactiv, prin care tinerii pasionați de istorie (și nu numai) își pot descoperi aptitudinile de cercetători în acest domeniu.

În 30 aprilie, la orele 14.00, Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței vă invită la o ALTFEL de oră de istorie.

După o discuție pornintă de la tema lunii – Brătienii în istorie. 70 ani de la moartea lui Gheorghe I. Brătianu – va urma o „vânătoare” de
informații istorice prin expozițiile noastre, cu scopul completării cu succes a unui chestionar tematic. Drept premii, vor fi acordate cărți publicate sub egida Memorialului Sighet. Istoria poate fi domeniul vostru preferat!

Echipa de proiect:
Gabriela Kadar și Anna Linzenbold
educatori muzeali

Miercuri, 3 Mai 2023, în Municipiul Sighetu Marmației vor avea loc o serie de evenimente prilejuite de evocarea personalității filozofului Ioan Bălin. 

PROGRAM
Ora 10.00 – Întânire cu oficialitățile municipiului Sighetu Marmației și ale județului Maramureș, în Sala Transist a Primăriei Sighetu Marmației
Ora 12.00 – Moment comemorativ la Bustul filozofului loan Bălin, amplasat în fața Colegiului Național Pedagogic „Regele Fredinand” din Sighetu Marmației
Ora 13.00 – Simpozion omagial și de evocare a personalității filozofului loan Bălin, la
CENTRUL CULTURAL PASTORAL SFÂNTUL IOSIF MARTURISITORUL din Sighetu Marmației, Sala Festivaă „Episcop Dr. Vasile Stan”.

Profesor universitar, filozof, ambasador, ziarist, laureat al premiului Academiei Române, loan Bălin, s-a născut la 1 ianuarie 1947 in localitatea Călinești (Maramureș). A urmat cursurile Liceului Pedagogic din Sighetu Marmației, iar mai apoi cele ale Facultății de Filosofie a Universității din București, remarcat ca un vârf al generației sale.
După absolvirea facultății lucrează, pentru scurtă vreme, la un ziar in București, iar între 1972-1978, ca profesor de filosofie la Liceul „Dragoș-Vodă” din Sighetu Marmației. În 1978 pleacã, prin concurs, asistent universitar la Catedra de Logică a Institutului Politehnic din București, unde va rămâne până în anul 2001. La Universitatea „Titu Maiorescu” va activa ca profesor universitar până la sfârșitul prematur al vieții sale, la 3 aprilie 2006.

Între anii 1997 și 2001 a fost ambasador al României în Regatul Marocului, unde a avut o prestație diplomatică excepțională, fiind decorat de către Regele Marocului cu Ordinul de Mare Comandor al Casei Regale.

Ca semn de apreciere a întregii sale activități diplomatice, la evenimentele din 3 Mai 2023 va participa și Excelența Sa, Ambasadorul Regatului Maroc în România, domnul Hassan Abouyoub.

Moldovan Vasile
Primarul Municipiului Sighetu Marmației