Deoarece concetățenii noștri, ucrainienii, sărbătoresc aztăzi 25 de ani de la reînființarea Liceului Pedagogic Sighet, ne-am gândit să le facem o mică surpriză, publicând această fotografie cu absolvenții anului 1955.

I-am cunoscut pe foarte mulți și știu că unii dintre ei mai sunt în viață și îi vor putea identifica și pe cei care… nu mai sunt, ca un meritat moment de reculegere peste ani. Directorul școlii a fost atunci profesorul de muzică Mihai Mitriniuc, cel care, în ultimii săi vreo 20 de ani activi, a condus Corul Bisericii ortodoxe „Nașterea Maicii Domnului” din orașul nostru. Între profesori se mai găsesc și: Bucicovschi, Eracle Titircă, Vladimir Danieliuc…, iar între elevi, foarte mulți dintre cei care au fost după absolvire, tot restul vieții, învățătorii și profesorii școlilor ucrainiene din zona noastră. Câțiva au fost directori de cămine culturale și au întreținut flacăra culturii ucrainiene de-a lungul anilor, mai cu seamă în celebra „Orchestră de mandoline ” (în fotografia de sus, principală), unică în țară și apreciată la concursurile artistice și în spectacole, înființată și condusă câteva zeci de ani de același neobosit Mișa Mitriniuc, profesor și la Școala Populară de Artă și la Școala de muzică.

Dedic aceste imagini și aceste câteva cuvinte frumoșilor ani (1960-70), în care, ca instructor la Casa de cultură din Sighet, am colaborat cu Orchestra de mandoline și m-am bucurat de succesele ei, membrilor acesteia, directorului Căminului cultural din Rona de Sus, Nicolae Ardelean, gazda repetițiilor și „patronul” formației, dar, în mod special!, memoriei profesorului Mihai Mitriniuc, cu care am colaborat frumos și cu folos decenii multe la rând și care, atunci când era vorba de muzică, a știut să fie și ucrainian și român în aceeași măsură.

Prof. Ioan Ardeleanu-Pruncu

Sâmbătă, 01 aprilie 2023, de la ora 16:00, în Sala Cavalerilor a Castelului Károlyi din municipiul Carei va avea loc dublul vernisaj de expoziții fotografice având ca temă oameni și tradiții din județul Maramureș, expoziția realizată de Mariana Scubli intitulată „Ecou de viață din Maramureș” și expoziția realizată de Virgilio Bardossi (MFIAP- EFIAP d3) intitulată  „Maramureș la sfârșitul Secolului”.

Bogăția tradițiilor și frumusețea locurilor ocupă un loc special în inima artiștilor fotografi care astfel își aștern sentimentele prin intermediul fotografiilor ca un ecou de viață.

Expozițiile pot fi vizitate în perioada 01 – 17 aprilie 2023, în centrul expozițional GPU PHOTO Global Photographic Union, conform programului Muzeului Municipal Carei.

Evenimentul este organizat de Fundația Centrul de Promovare a Turismului Cultural „Gróf Károlyi”, Foto Clubul „Vasile Vénig László” din Carei cu sprijinul Asociaţiei Artiştilor Fotografi din România și Fotoclubul Varadinum din Oradea.

Intrarea la expoziție este liberă!

Profesorul, pictorul și poetul Gheorghe Chivu a fost mentorul câtorva generații de intelectuali maramureșeni.
Prin anii ‘60 ai veacului trecut era singurul  reprezentant al Sighetului în Uniunea Scriitorilor și în Uniunea Artiștilor Plastici. În preajma lui s-au format toți cei care astăzi au ajuns pictori și scriitori consacrați și membri ai celor două uniuni și nu sunt deloc puțini pentru un oraș ca al nostru, care își revendică numele de „Orașul cu poeți”. Aici  s-a așezat, în 1986, Domnul Chivu și întru odihna sa cea veșnică, și comunitatea l-a ales, post mortem, Cetățean de Onoare, iar Școala de Artă, al cărei dascăl a fost timp de un sfert de veac și care îi poartă numele, îi cinstește memoria printr-un concurs anual de arte plastice, premiul cel mare fiind susținut de familia Zaharia din Baia Mare. Lăudabilul gest este semnul de recunoștință al acestei familii, originară din Sighet, față de cel care le-a fost ca un adevărat bunic, sfătos și iubitor, iar de curând, gestul s-a îmbogățit, i-au refăcut mormântul obosit de ani și de vremi și i-au dat o haină nouă și pe deplin meritată.

Felicitări domnului ing. Gelu Zaharia și doamnei sale, arh. Laura Zaharia, doi oameni implicați în salvarea, conservarea și promovarea valorilor patrimoniale ale satului  maramureșean și nu numai.

Ioan Ardeleanu – Pruncu
(Asociația „Firul Vieții” Sighet)

Foto: Ion Mariș

Beneficiind de primitoarea locație de la Galeria Vassiliev, pusă la dispoziție de cunoscuta creatoare de modă, am ales să finalizăm ediția 2023 a proiectului „Lumea lui Teodor Mazilu” cu un eveniment de suflet intitulat „Jos pălăria, domnule Mazilu!” Concursul literar, filosofic și de arte plastice care a început în 24 ianuarie ne-a dat ocazia să-l descoperim, să ne amintim sau, după caz, să aprofundăm ceea ce știam despre Teodor Mazilu, un om care și-a dedicat întreaga viață literaturii. Contemporanii săi l-au admirat, l-au contestat, l-au cenzurat, l-au pus în descendența unor scriitori români sau străini cu care nu s-a identificat. Opera sa, originală, de o mare forță și vitalitate a fost sursă de inspirație pentru pelicule cinematografice de o certă valoare pentru anii ‘70. Însă lumea pe dos din tragi-comediile sale continuă să fie o oglindă pentru mulți indivizi din vremea noastră. De aceea, la patruzeci și trei de ani de la moartea sa, piesa Frumos e în septembrie la Veneția se joacă pe scena Teatrului Național din București, dar și în străinătate. La Teatrul Național din Turda se lucrează la punerea în scenă a piesei Don Juan moare ca toți ceilalți. La Festivalul Național de Teatru pentru amatori de la Reghin, unde am participat în 2018, alături de trupa Centrului Cultural, am avut ocazia să vedem piesa cu care Mazilu a debutat în teatru, Proștii sub clar de lună, în regia lui Lucian Pintilie, piesă care i-a adus autorului atâtea neplăceri, dar mai ales cenzura, exilul. În 2020, Muzeul Național al Literaturii Române a publicat într-o nouă ediție volumul său de poezii „Cântece de alchimist”. În urmă cu 2 ani, au fost republicate eseurile adunate în volumele Ipocrizia disperării și Fotbalul n-a fost creat de diavol. Sunt doar câteva dovezi ale viabilității în timp ale operei maziliene.

A fost o onoare să o avem în mijlocul nostru pe doamna Ioana Mazilu, fiica marelui scriitor, pictoriță stabilită în Franța, departe de locul în care Mazilu a strălucit, cum spune chiar ea, pentru a fi puțin mai suportabilă despărțirea. A lăsat Valea Loarei ca să vină lângă Iza, să ni se alăture în călătoria noastră pe urmele lui, deși toate potecile îi sunt deja cunoscute.

Adevărul este că fiecare a trăit cel puțin o dată în viață o „situație Mazilu” și fiecare se regăsește undeva în opera sa, atât de ofertantă. Teodor Mazilu a fost un spirit creator care a avut voluptatea de a se exprima prin mai multe voci: a fost dramaturg, nuvelist, romancier, poet, eseist, umorist, jurnalist, scenarist, memorialist, actor, traducător. La prima ediție, ne-am propus să aducem în atenția publicului poezia lui, adunată în volumul Cântece de alchimist, însemnările sale de călătorie intitulate Este corida o luptă cu moartea? și câteva dintre lucrările doamnei Ioana Mazilu.

La reușita evenimentului a contribuit o echipă numeroasă, formată din profesori, elevi, studenți, scriitori și artiști plastici, de la Centrul Județean de Excelență Maramureș, Colegiul Național „Dragoș – Vodă”, Corul „Armonia”, Facultatea de Geografie Extensia Sighetu Marmației, Centrul Cultural, Clubul de dans Mini Maxi. Tuturor le mulțumim pentru implicare, dedicare și profesionalism.

Un alt moment așteptat a fost premierea pe secțiuni la concursul „Lumea lui Teodor Mazilu”. Au fost în total 118 lucrări. Ne-am bucurat să avem participanți de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Centrul Universitar Nord, din Baia Mare, de la Colegiul Economic „Nicolae Titulescu”, de la Colegiul Național „Mihai Eminescu”, de la Ulmeni, Șomcuta, de la Colegiul Național Pedagogic „Spiru Haret” Focșani, de la Centrul de Excelență Caraș Severin, din Alba Iulia și Brăila, dar și din Sighetu Marmației, de la toate școlile, liceele și de la Clubul Copiilor. Felicitări tuturor participanților pentru talentul și munca depusă!

O pălărie din Maramureș a plecat pe Valea Loarei în semn de respect și de mulțumire pentru doamna Ioana Mazilu care a venit să spună alături de noi „Jos pălăria, domnule Mazilu!”

Luminița Colopelnic

Foto: Florian Szabo

Artistul vizual Gheorghe CODREA va fi prezent pe simezele Centrului Cultural – Pastoral „Sfântul Iosif Mărturisitorul” din Sighet cu vernisajul expoziției „Șapte Taine”. Vernisajul va avea loc joi, 30 martie 2023, ora 14:00.

Maestrul Gheorghe Codrea, a împlinit în această lună 95 de ani (s-a născut la 02 martie 1928, Sighet) și revine pe plaiurile natale cu o „retrospectivă maramureșeană” de excepție.

Invitați speciali: prof. univ. dr. Negoiță Lăptoiu – istoric și critic de artă și Demostene Șofron – jurnalist cultural.
Curatorul expoziției este Alexandra Ilnițchi – Ardelean.

Expoziția va fi deschisă până la 30 aprilie 2023, program de vizitare de Luni până Vineri, între orele 08:00 – 16:00.

***

Gheorghe CODREA s-a născut la 02 martie 1928, la Sighet. Locuiește la Cluj.
Gheorghe Codrea a absolvit Liceul „Dragoș Vodă” în anul 1948. Pe la sfârșitul anilor ’40 este remarcat și îndrumat spre artele plastice de către cunoscutul pictor maramureșan Traian-Bilțiu Dăncuș. A urmat și absolvit Institutul de Arte Plastice „Ion Andreescu” din Cluj (1949 – 1953), specializarea pictură, clasa profesorilor Catul Bogdan, Aurel Ciupe, Nagy Imre, Andrassy Zoltan, după care a continuat studiile în scenografie la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti (1953 – 1956) avându-i profesori pe Alexandru Moscu, Toni Gheorghiu, Walter Siegfried.

La încheierea studiilor, conform uzanțelor, a fost repartizat la Teatrul de Stat din Oradea dar, iubind Clujul, a aplicat la un concurs deschis pentru un post similar în inima Transilvaniei, unde a şi fost angajat în 1956 până la pensionare în anul 1989.

A inovat și modernizat tehnica scenografică a secolului trecut, introducând în spectacole proiecțiile, creând elemente scenografice ce relevau și talentul de pictor, adevărate lucrări de artă de sine stătătoare.
Gheorghe Codrea a fost 33 de ani un scenograf – artist al Operei Române din Cluj, aducând în scenografie o abordare modernă, fiind adept al spectacolului vizual total.

A creat scenografia pentru spectacole lirice memorabile, Bărbierul din Sevilla, Coppelia, Don Carlos, Lacul lebedelor, Secretul lui Don Giovanni, Tripticul puccinian (1972), Povestirile lui Hoffmann, Nunta lui Figaro, Flautul fermecat, Don Juan, Zamolxe și Ulysse, Voievodul țiganilor, Nabucco, Falstaff, Boris Godunov etc.

S-a remarcat și în pictura de șevalet, având mai multe expoziții personale atât în țară cât și în străinătate.

Salut, Sighet!

Ne propunem să facem mai atractivă transmiterea informației istorice legate de comunism.
De aceea, dăm startul unui proiect educațional interactiv, prin care tinerii pasionați de istorie (și nu numai) își vor putea descoperi aptitudinile de cercetători în acest domeniu.
În ultima duminică a fiecărei luni, vă invităm la Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței la o ALTFEL de oră de istorie.
După o discuție pornintă de la tema anunțată pentru luna respectivă, va urma o „vânătoare” de informații istorice prin expozițiile noastre, cu scopul completării cu succes a unui chestionar tematic.
Drept premii, vor fi acordate cărți publicate sub egida Memorialului Sighet.

Prima întâlnire a avut loc duminică, 26 martie 2023, la orele 14:00. Tema propusă pentru această primă întâlnire a fost „Umbra lui Stalin în România”, iar indicii despre acest subiect se regăsesc în multe din expozițiile muzeului.

Vă așteptăm cu drag la viitoarele întâlniri și veți vedea că istoria poate fi domeniul vostru preferat!

Echipa de proiect: Lumința Țînțaș și Norbert Kondrat (educatori muzeali)
(sursă text: pagina de facebook a Memorialului)

Foto & Video: dr. Sorin Markus

Ce magistu!… Ce discipoli!… Nae Ionescu, magistrul și discipolii săi Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu, Mihail Sebastian, Petre Țuţea, Costantin Noica, Emil Cioran…

Aproape că se poate spune că viaţa lui Nae Ionescu se defineṣte ea însăși prin ilustrele nume enumerate mai înainte. „Nae” ţinea studenţilor săi prelegeri entuziasmante. Profesorul și-a întrebat odată studenţii despre ce să le vorbească la următorul curs de metafizică. „Cioran îi sugerase să vorbească despre plictiseală. Nae a ţinut „cu nemaipomenită virtuozitate o lecţie despre plictiseală, în cadrul cursului dedicat misticii și transcendenţei. Cu altă ocazie, tot la sugestia lui Cioran, improvizase un curs despre îngeri”.

Tot „Despre îngeri″ are și Andrei Pleṣu o carte.

Tatiana Niculescu  ne oferă o interesantă biografie a unui om prea puţin prezent până acum în amintirea colectivă – poate din cauza apartenenţei filozofului la Miṣcarea Legionară – dar găsim în carte și elemente de istorie despre care nu ne-a spus aproape nimeni până acum. Amintind de bunicul patern al lui Nae (sper că acest apelativ are valabilitate ṣi post-mortem, că altfel nu mi l-aṣ fi permis!), „un ţăran clăcaṣ fudul din fire” care avea cărţi de vizită în care numele deţinătorului apărea în mijloc, iar în cele patru colţuri era scris: „Unire”, „Prinţ strein ereditar”, „Autonomia ţării”, „Regim constituţional reprezentativ”.

Interesantă lecţie de istorie! „Cărţile de vizită făceau parte dintr-o febrilă acţiune propagandistică în favoarea unirii Valahiei cu Moldova, organizată de un comitet al Unirii format din moșieri, oameni politici ṣi intelectuali”. Toate astea se întâmplau în 1856.

La 19 ani, Nae Ionescu era „un tânăr subţire ṣi negricios cu mers săltăreţ ca un pui de cioară”, destul de auster și frugal, purtând „o jachetă neagră, cravată roṣie, pantofi galbeni ca floarea de dovleac și pe cap pălăria tare numită melon”.

Lui Nae Ionescu i-a displăcut numele lui de familie, „care nu sună nici intelectual, nici aristocratic. Ionescu i se pare nume de negustor, de casap (măcelar) ori de băcan.”

Viitorul filosof s-a mutat la München în 1914, „o strălucitoare capitală a artelor ṣi a culturii europene, la care aspiră orice tânăr intelectual. Nae Ionescu o va descoperi treptat, pe măsură ce va lăsa în urmă stânjeneala de provincial îngâmfat”.

Acolo, la München, „la cea mai cunoscută berărie din oraṣ, Hofbräuhaus am Platzl, în marea de clienţi nimeni nu-l ia în seamă pe un tânăr pictor amator proaspăt sosit de la Viena, un singuratic de 24 de ani pe nume Adolf Hitler, care scoate un ban vânzând peisaje în acuarelă turiṣtilor”.

Cum ar fi arătat lumea dacă ar fi cumpărat tablourile acelui tânăr de 24 de ani?… Nu pot să nu mă întreb.

Nae Ionescu se împrieteneṣte în Germania cu un actor celebru al acelor vremuri, Frank Wedekind, interpretările acestuia  inspirându-l pe dramaturgul Bertold Brecht.

Revenind la activitatea de filozof a lui Nae Ionescu, trebuie spus că era dezamăgit de disciplina pe care trebuia s-o predea. Gândirea, spunea Nae, „se transformă într-o meserie scârboasă ca oricare meserie, pentru că  a ajuns pe mâinile unei cete de hamali intelectuali fără ideal, fără delicateţe sufletească, fără îndemânarea artistică pe care o cere preocuparea de asemenea lucruri”.

Studiile doctorale ale celui care mai târziu va umple cerul României ṣi al lumii totodată cu nume uriaṣe de filozofi români constau și în matematică, logică, biologie, istorie a filozofiei, psihologie. Interesant…

Evenimente importante se petreceau în lume în perioada când Nae Ionescu îṣi pregătea teza de doctorat. Pe 7 noiembrie 1917 Lenin și bolṣevicii preiau puterea în Rusia. La începutul lui 1918, se încheie o serie întreagă de tratate internaţionale. Vreau să amintesc aici doar unul. URSS recunoṣtea independenţa Ucrainei!!!

Pe 3 aprilie 1919, Nae Ionescu îṣi susţine teza de doctorat cu titlul „Logistica – încercare a unei noi întemeieri a matematicii”. Logistica din vremea „Seducătorului domn Nae” a devenit mai târziu logica matematică.

Și totuṣi, de ce „seducător”? Pentru că era „prieten, dascăl sfânt, demon”, acesta fiind și numele unui capitol din cartea Tatianei Niculescu. La Universitatea din Bucureṣti îl înlocuia – când era cazul – pe profesorul Vasile Pârvan. Studenţii aveau ocazia să vadă în faţa lor un „tânăr lung ṣi uscat, cu privirea întunecată de sprâncene stufoase, purtând redingotă ca profesorii germani și cu un discurs abstract, îmblânzit doar de gesticulaţia expresivă a mâinii drepte” – caracterizare făcută de Mircea Vulcănescu.

A fost o perioadă când Nae Ionescu a oscilat între filozofie ṣi teologie, „între raţionalitate ṣi simţire, între gândirea speculativă și misticism”.

Nae Ionescu preia în 1926 de la Nichifor Crainic (care a devenit atunci secretar de stat în Ministerul Cultelor ṣi Artelor) o rubrică duminicală a ziarului „Cuvântul”. Nichifor Crainic – pe numele său real Ion Dobre – era profesor universitar de teologie ortodoxă. Vor scrie la „Cuvântul” –  aduṣi de Nae Ionescu – Mircea Eliade, Mihail Sebastian, Petre Pandrea, Perpessicius, Mircea Vulcănescu.

E foarte interesantă perioada petrecută de Nae Ionescu la ziarul „Cuvântul”, de aceea insist puţin. Ziarul devenise „platforma de dezbatere și răspândire a principiilor pe care se poate construi noua orientare a tineretului ortodox al vremii”. Patriarhul Miron Cristea îl acuză pe Nae de „atitudini cezaro-crăieṣti, de purtări lumeṣti compromiţătoare ṣi de oportunism politic”.

Miron Cristea, cu prilejul restaurării bisericii patriarhale, cere ca pe zidul exterior unde e reprezentată Judecata de Apoi, diavolul care atrage lumea spre pierzanie să aibă figura lui Nae Ionescu!

Altă faţă a aceluiaṣi om, cea de Profesor care-și ţinea discursurile în faţa studenţilor săi ne-o arată Mihail Sebastian. „…glasul noduros, cu coţuri, cu asperităţi, cu ocoluri, aruncă aici un cuvânt, deschide dincolo o poartă secretă, loveṣte dincoace o piatră găsită în drum. Totul la întâmplare, oarecum în voia hazardului. Şi pe urmă, pe la sfârṣitul ceasului, când te uiţi cu dezolare la câmpul de gândire pe care l-a devastat în halul ăsta, deodată lucrurile încep să se ordoneze, nu ṣtiu cum, nu ṣtiu prin ce întoarcere de resort. Ideile aruncate în trei sferturi de oră în dreapta ṣi stânga, fără legătură, se întorc în ultimul sfert acasă liniṣtite, clare, necesare, într-o stringenţă uluitoare, încheind un ciclu de cugetare cum ar încheia o construcţie simfonică”.

Nae Ionescu a avut o viaţă zbuciumată, pe trei planuri, imposibil de delimitat fiecare faţă de celelalte două. A fost un ilustru filozof și un Profesor unic, a fost un om care a avut un crez politic, a avut și o viaţă personală tumultuoasă. După moartea sa, Constantin Noica și matematicianul Octav Onicescu vor forma un „Comitet pentru tipărirea operei lui Nae Ionescu”.

Prietenii Lui Nae Ionescu îi transcriu opera „cu pietate de copiṣti medievali”, iar opera „Sducătorului domn Nae” va fi continuată de discipolii săi. Mircea Eliade în domeniul filozofiei indiene și a istoriei religiilor, Mircea Vulcănescu va aborda calea ortodoxiei și filozofiei creștine, Emil Cioran „va desăvârṣi răfuiala cu ideile ṣi filozofia, Constantin Noica va prelua și va duce mai departe proiectul unei filozofii naţionale și visul unei pedagogii socratice”.

Pentru toţi cei enumeraţi și alţii de aceeaṣi notorietate, Nae Ionescu a rămas „seducătorul minţilor și al inimilor, viforosul și tulburătorul domn Nae”.

Horia Picu

Vineri, 24 martie 2023, la Galeria Vassiliev din Sighetu Marmației a avut loc premierea lucrărilor concursului „Lumea lui Teodor Mazilu”, ediția 2023, structurat pe trei secțiuni (A. eseu literar/ filozofic – limba română, B. eseu literar/ filosofic – limba franceză, C. creație artistică/ plastică). Mai jos sunt rezultatele și o scurtă înregistrare video din cadrul evenimentului organizat de prof. drd. Luminița Colopelnic.

Rezultate – Concursul „Lumea lui Teodor Mazilu”

Ediția 2023

Secțiunea A – eseu literar/ filozofic în limba română

Premiul I:
Nobili în beznă de Maria Pop, CNDV, prof. Brândușa Oanță
Să fii, să renaști, să rămâi… de Larisa Delia Pașcu, CNDV, prof. Brândușa Oanță

Premiul II:
Mamă, de Otilia Bogdan, CNDV, prof. Otilia Chindriș,
Propriul tău univers de Andrei Denis Soare, CN Pedagogic Spiru Haret, Focșani, prof. Carmina Corbeanu.

Premiul III:
Întunericul din noi de Iulia Negrea, CNDV, prof. Luminița Colopelnic,
Viața, binecuvântare și pedeapsă de Claudiu Bologa, CNDV, prof. Liliana Cheșa.

Mențiuni:
Lumea lui Teodor Mazilu de Gianina Nicoară, Colegiul Național Gheorghe Munteanu Murgoci, Brăila, prof. Livia Nicoleta Tihanov,
Flacăra originară de Ioana Mureșan, CN Mihai Eminescu Baia Mare, prof. Dana Monica Cândea,
Strălucește! de Mălina Stîngă, Colegiul Național Gheorghe Munteanu Murgoci, Brăila, prof. Livia Nicoleta Tihanov.

Secțiunea B – eseu literar/ filosofic în limba franceză:

Locul I – Ma terre de Valentin Bîrleanu, CNDV, prof. Luminița Colopelnic,
Locul II – Le principe d’une vie noble de Camelia Petrovai, CNDV, prof. Maria Pop,
Locul III – Vivre de manière authentique de Mihaela Pop, CNDV, prof. Luminița Colopelnic

Mențiuni:
Qu’est-ce que vivre? de Ioana Țiplea, UTCN, CUNBM, prof. Mihaela Munteanu Siserman,
Au cœur de ses propres ténèbres de Denisa Crișan, CN „Mihai Eminescu”, prof. Ramona Astalâș,
Le chemin du succès de Ionița Pop, CNDV, prof. Luminița Colopelnic,
L’inondation de Anamaria Ieudean, CNDV,  prof. Ioana Bîrsan,
Un véritable moi de Norica Roxana Bârlea, CNDV, prof. Maria Pop,
Une lumière dans le noir de Andrei Rus, CNDV, prof. Luminița Colopelnic,
Nous sommes la lumière de Mădălina Cupcea, CNDV, prof. Luminița Colopelnic.

***

Secțiunea C – CONCURS CREAȚIE ARTISTICĂ-PLASTICĂ

GIMNAZIU
LOCUL I
Crăciun Giulia, Școala G. Coșbuc, clasa a VII -a, prof. coord. Pasenciuc Liliana,
Rednic Bianca – Adelina, Clubul Copiilor, prof. coord. Todea Daniel,
Buftea Nuria Marta, Clubul Copiilor, prof. coord. Todea Daniel,

LOCUL II
Petcof Cosmin, Școala G. Coșbuc, clasa a VII – a B, prof. coord. Pasenciuc Lililana,
Sarmași Amalia, Lic. Teoretic Ioan Buteanu – Șomcuta Mare, clasa a VII- a, prof. coord. Lorincz Izabela.

LOCUL III
Vraja Denissa, Școala cu Program Suplimentar de Muzică și Arte Plastice Sighet, clasa a VII- a, prof. coord. Ciordaș Gabriela,
Petcof Cosmin Gabriel, Clubul Copiilor, prof. coord. Todea Daniel,
Vraja Denissa, Școala Gimnazială Ioan Mihalyi de Apșa, clasa a VII – a, prof. coord. Andreicovici Dorina.

MENȚIUNE:
Botean Patricia, Lic. Teoretic Ioan Buteanu – Șomcuta Mare, clasa a VII – a, prof. coord Lorincz Izabela,
Ierima Ionuț, Școala Gimnazială Ioan Mihalyi de Apșa, prof. coord. Andreicovici Dorina,
Dubei Giulia, Școala Gimnazială Ioan Mihalyi de Apșa, clasa a VIII – a, prof. coord. Andreicovici Dorina

LICEU:

LOCUL I
Vraja Lokos Emilia, CNDV, clasa IX – a G, prof. coord. Munteanu Ioan,
Demian Iasmina Dumitrița, Clubul Copiilor, prof. coord. Todea Daniel.

LOCUL II
Popovici Daria, CNDV, clasa XI – a F, prof. coord. Muntean Ioan,
Ardelean Diana, CNP Regele Ferdinand, clasa a X – a, prof. coord. Rus Claudia.

LOCUL III:
Stan Daniel, CNDV, clasa a XII – a F, prof. coord Zolopcsuk Robert.

Premiul pentru originalitate: Natalia Almași, Liceul de Artă Baia Mare, prof. coord. Anca Babuta.

Premiul II digital: Maria Orza, CNDV, prof.coord. Muntean Ioan.

Foto & Video, dr. Sorin MARKUS

Secția de teatru a Casei de Cultură – Centrul Cultural Sighet (str. Libertății, 24 A), invită iubitorii teatrului Luni, 27 martie 2023, ora 16:30 la un spectacol… savuros!

Din operele dramaturgilor I. L. Caragiale, Vasile Alecsandri, Tudor Mușatescu și alții, vă aduc scrisori, bilete, răvașe, urgențe și cântece: Ioana BÂRSAN, Lia CIOARĂ, Ildiko – Erika POP, Lia STAN, Florentina BLEDEA, Simona GODJA, Liliana OANȚĂ, Ileana POP-NEMEȘ, Delia ȘERBA, Deneyrra Maria CATRINEȚ, Anamaria GRIJAC, Delia POP, Hajni CUTH, Ionela POPSHA.

Regia: Ileana Pop-Nemeș;
Costume si recuzită: Adela Ștefania POP, Lia STAN, Ileana VASSILIEV.

Intrarea liberă!

Rotary Sighet & bEvent.ro vă invită la piesa de teatru „Toți bărbații mei” (un spectacol pentru femei și cei care vor să le înțeleagă), vineri, 24 martie 2023 de la ora 19:00 la Școala Gimnazială cu Program Suplimentar de Muzică și Arte Plastice Sighet, sala „Monica Chifor”. Spectacolul de teatru este o creație Inorog Art (București) după Cristian Juncu, cu actrița Diana Giubernea, în regia Monei Gavrilaș.

„Toți bărbații mei” este o comedie spumoasă, plasată în decorul urban. În centrul atenției avem o femeie care nu poate să doarmă din cauza vecinilor de bloc, prea zgomotoși.

Situația este absolut normală sau măcar binecunoscută de toată lumea. La fel e și femeia: cel puțin normală. Frământările și monologurile ei, mai mult sau mai puțin interioare, sunt însă pretextul pentru o comedie în care ne regăsim toți, femei și bărbați, cu neîncrederi, întrebări și gânduri secrete.

Actrița cameleonică Diana Giubernea (în „Monoloagele Vaginului” interpretează mai mult de zece personaje) intră sub incidența personajului creat de regizoarea Mona Gavrilaș, adică devine o femeie ca o „vioară Stradivarius cu corzile cam întinse, gata să plesnească”.

Firește că meditațiile doamnei în cauză se îndreaptă destul de repede spre universul masculin cunoscut sau în curs de cercetare. Un jurnal cu zâmbet al simțurilor, spectacolul „Toți bărbații mei” analizează cu ironie sau seriozitate experiențe și trăiri umane, predominant feminine.

Creația binecunoscutei echipe Mona Gavrilaș – Diana Giubernea (echipa semnatară a longevivului spectacol „Monoloagele Vaginului”) – „Toți bărbații mei” lansează teme de meditație și dă chei inedite de înțelegere a creierului femeiesc. Diana Giubernea și Mona Gavrilaș revin în Sighet după o absență de 7 ani! Sighetenii le vor arăta – printr-o prezență numneroasă! – că sunt dornici de cultură și se vor bvucura de o comedie savuroasă și plină de subtilități profunde!

Despre actrița Diana Giubernea puteți afla mai multe detalii din acest articol publicat în Elita României: https://elitaromaniei.ro/actrita-diana-giubernea…/

Posesorii de bilete la spectacol vor participa la o tombolă cu premii. După piesa de teatru va avea loc o sesiune Q&A (discuții libere) cu actrița Diana Giubernea și regizoarea Mona Gavrilaș care vor răspunde întrebărilor publicului!

Biletele se pot achiziționa de la Kis Pipa, The Coffee Factory, Cowley’s Pub.

Dacă vor rămâne bilete disponibile, acestea se vor putea achiziționa și la intrare, înaintea spectacolului. Preț bilet – 40 lei.

Sponsori: Aska Grafika, Kis Pipa, SunRai Village.
Parteneri media: Salut Sighet, Sighet Online, eZiarulTău.

Comunicat de presă

Ziua Internaţională a Poeziei este marcată, anual, în a 21-a zi a lunii martie. Poate mulți dintre voi ați trece peste ziua asta ca fiind una normală, dar Clubul Interact Sighet vă invită să celebrăm împreună această zi dedicată versurilor pe hârtie, printr-un Open Mic.

Acest microfon „deschis”, care vă va sta la dispoziție pentru a crea un spectacol live, va avea loc la The Coffee Factory, de la ora 18:00 (evident, 21 martie 2023!).

Dacă ai versuri rătăcite prin notițe sau prin colțuri de caiete, microfonul nostru îți va da ocazia să-ți faci vocea auzită și creația proprie cunoscută.

Te încurajăm să te înscrii pe link-ul de mai jos și… așteptăm cu încredere să-ți auzim versurile.

https://forms.gle/CfLJn6g2BxxXtao97

La finalul acestei experiențe unice, va avea loc și o tombolă cu diverse premii, realizată cu ajutorul sponsorilor noştri: Brisetto, luga’s Flower, Granell și The Coffee Factory.

Echipa Clubului Interact Sighetu Marmației

Vreau să relatez câteva evenimente legate de un săliștean, despre care s-a păstrat o tăcere nepermisă, deși acesta a luptat eroic cu regimul de teroare încă de la instalarea lui, îndrăzneală ce a plătit-o cu viața.

Eu am amintit despre el în cadrul grupului celor trei partizani ce s-a format în Săliștea de Sus: Pașca Gheorghe, Iuga Dumitru a lui Anuță și Vlad Gheorghe a „Împăratului” (nu știu de ce avea acest adaos la nume). Au început acest „protest” din 1945-1946, fiecare cu motivația lui, justificată, s-au reunit în grup armat și au luat drumul codrilor. Împreună se puteau proteja și supraveghea mai bine, rezistând o lungă perioadă de timp, dar până la urmă au fost eliminați toti prin împușcare, fără somație.

Primul căzut a fost  Iuga Dumitru, prin trădare, fiind toți trei la o famile de la marginea comunei, mai pe deal. Se pare că era puțin băut și a fugit direct spre ei, fiind inpușcat de securistul Ardelean, care a ajuns în partea finală șeful Securitătii din Baia Mare. „Merita!” După el a urmat Vlad Gheorghe, ucis pe dealurile comunei Romuli, și el prin trădare (o calitate parcă specifică românilor; au fost multe sute de mii cu astfel de „calități” și practici), unde se pare că era cioban la oi, împușcat fără somație. Ultimul a fost împușcat și desfigurat Pașca Gheorghe, tot prin trădare, tot prin zona Romuli; el, care cunoștea toate cărările și potecile pe dealuri și munți, pe unde tot umbla la vânătoare, a și condus micul grup de partizani. Au hotărât cu toții să nu tragă în urmăritori, decât în caz de pericol, ceea ce au și făcut. Pașca Gheorghe, înainte de a fi eliminat, a fost descoperit și înconjurat de securitate într-o mare „scobitură” a pământului, cu dublă intrare-ieșire, unde s-a  instalat „familial” și pentru a scăpa a doborât de acolo câțiva securiști, ofițeri și subofițeri, apoi a fugit.

Cât timp au acționat împreună, mai coborau prin comune și potoleau zelul celor mai înfocați activiști, făcând cu ei exerciții la sol. I-au cam ascultat, pentru că au lăsat avertismentul: dacă nu vă potoliți, când mai trecem pe aici nu va fi nevoie să vă mai ridicați de la sol!  Oamenii îi și protejau, le dădea sau îi lăsau să-și ia mâncare de pe unde aveau. Securitatea și miliția erau mai cu rezerve în a ieși pe dealuri după ei, având teamă de pușca cu lunetă a lui Pașca și de precizia lui extraordinară.

În aceste condiții, cei doi care erau cu Pașca erau mai „puțin văzuți”, fiind dominați total de personalitatea acestuia, prin curajul si colaborarea lui cu mai multe grupuri de fugari, elevi, studenți, țărani, fiind și armurier și având un „depozit” de armament din care îi aproviziona.

Pentru Vlad Gheorghe necazul a pornit de la alegerile din 1946, la care s-a furat cel mai mult din istoria tuturor alegerilor. Comuniștii ilegaliști, doar 800 de inși, la care s-au mai putut adauga câteva „racolări” au câștigat alegerile, făcând parte din „Blocul  Democrat”, în centru cu acel mic grup de comuniști cu racolările lui și garanția succesului dat de prezența Armatei Roșii în țară, care-i proteja. Un cetățean din comună, a furat urna întreagă cu voturi (se fura cu urna nu cu votul, izolat sau în serie!) și a fugit cu ea, urmărit de Vlad Gheorghe, neînfricat și cu spirit de dreptate, împotriva  acelui fals grosolan. S-a ascuns și nu l-a prins, dar el a intrat în vizorul securității, fapt semnificativ deosebit de relevant prin acestă acțiune plină de demnitate și curaj, dar care i-a pus informatorii pe urme, până când a căzut eroic, travestit în cioban. Prin această fermă si periculosă acțiune, Vlad Gheorghe și-a câștigat dreptul de a fi pus la un loc cu eroii și martirii acestui neam, aici pe pământ, în Ceruri având locul lor toți cei ce au luptat până la sacrificiu pentru dreptate, credință și neam, în răsplata Domnului.

În aceeași luptă eroică neînfricată au fost și Iuga Dumitru, pe care l-au fost „alergat” până la exterminare, datorită unei dispute mai agresive cu secretarul de partid comunal și Pașca Gheorghe care nu s-a putut despărți de arma lui cu lunetă, primită cadou de la nemți ca vânător neîntrecut, altfel un om pașnic, cinstit și demn.

Vlad Gheorghe a fost obligat să fugă pentru a-și proteja viața, în primă instanță, fiind acuzat că a devoalat și compromis grav procesul electoral în noul regim, „hoțul”, acum în demnitate publică, era și el pe urmele lui.

A rămas fără sprijin familia, soția lui fiind obligată să se descurce singură cu mare greutate în administrarea gospodăriei, având în supraveghere și creștere cei trei copii și suportarea persecuțiilor murdare ca soție a unui fugar politic primejdios. El nu o putea sprijini cu nimic și chiar atunci când „funcționa” ca cioban, decontarea „serviciului” se făcea o singură data în natură, la sfârșit (haine, un animal sau două) în luna octombrie, de „Sâmedru” și nici aceasta nu a prins-o, fiind împușcat.

Desigur și celălalt „hoț-erou” a fost răsplătit, fiind înscăunat primar al comunei, unde n-a stat mult în fotoliu, păstrându-și „năravurile”. A exercitat căsătoria unui cuplu sau două sub statut de bigamie (cred că nu pe gratis) și a sustras din cerealele adunate prin cote, făcând din acestea „țuică”. A fost condamnat la ani de închisoare unde la fel n-a stat mult, oameni cu astfel de apucături fiindu-le necesar și i-au folosit din plin „calitățile”.

                                                             Gheorghe Bărcan
Minneapolis Minnesota USA

Foto: Ion Mariș

Rotaract Sighet anunță în premieră primul ImproShow adus pe scena din Sighetu Marmației.

Show-ul va avea loc vineri, 17 martie 2023, ora 19:00, la Şcoala cu Program Suplimentar de Muzică și Arte Plastice, sala „Monica Chifor”.

Povestea şi desfăşurarea acestui spectacol o decide publicul, el alege teme de improvizaţie, titluri, nume de personaje, locaţii în care să se petreacă acţiunea, genul de film în care să se desfășoare, etc., iar trupa SILVER – în funcţie de aceste propuneri – improvizează scene de teatru în doi, trei sau mai mulţi actori. Nimeni nu semnează regia în mod special.

Trupa „Silver” a luat naştere în Baia Mare, în 2008, în cadrul Colegiului „Mihai Eminescu”. Din această trupă fac parte și Mircea Gligor, Han Andrei, Alex Macavei, Andrei Gîjulete – actorii care vor fi pe scenă din Sighet vineri seara.

Biletele sunt disponibile în două locații: Regatul Baloanelor și Şcoala cu Program Suplimentar de Muzică și Arte Plastice.

Preț bilet: 25 lei.

Echipa Rotaract Sighet
Tomoiagă M. Cristina – Secretar & PR