Semn de carte: Compendiu „Dincolo de Științe”

Semnalăm apariția cărții Compendiu „Dincolo de științe”, un volum care cuprinde lucrările științifice ale elevilor prezentate și premiate în cadrul celei de-a IV-a ediții a concursului regional „Dincolo de științe”, organizat anul trecut (2022), la Colegiul Național „Dragoș-Vodă”, Sighetul Marmației.

Lucrările publicate au fost elaborate, sub coordonarea cadrelor didactice, de către elevii de la grupele de excelență atât din Maramureș, cât și din țară.

Potrivit site-ului Centrului Județean de Excelență Maramureș, și în acest an școlar, concursul „Dincolo de științe” a fost inclus în CAER. Pentru detalii privind organizarea concursului în acest an școlar, puteți accesa pagina electronică destinată concursului www.cjexmm.ro/proiecte-și-activități/dincolo-de-științe.

Salut, Sighet!




La Memorialul Sighet se va proiecta filmul „Experimentul Pitești” în scop caritabil!

Asociația Culturală SunRai vă invită la proiecția filmului în scop caritabil „Experimentul Pitești” care va avea loc la Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței (str. Corneliu Coposu nr. 4, Sighetu Marmației), sâmbătă 18 martie, de la ora 18:00.

Intrarea se va face doar pe bază de rezervare la numărul de telefon 0743200095, fiind disponibile un număr de 100 de bilete gratuite pentru acest eveniment realizat în scop caritabil. Filmul este subtitrat în limba engleză. Turneul românesc începe cu proiectarea filmului în Sighetu Marmației.

„Experimentul Pitești” este primul lung-metraj istoric românesc finanțat exclusiv din colectare de fonduri pe platforme naționale si internaționale. Documentarea a început în 2011, filmările având loc în 2015 sub coordonarea regizoarei Victoria Baltag, având la bază un scenariu scris de Victoria Baltag și Alexandra Axinte. Filmul este produs de Victoria Baltag Production prin Asociația Connections.

Actorii principali ai filmului sunt Ion Caramitru (decedat în 2021), Axel Moustache, Sergiu Moraru. Impresionat de subiectul dar şi de miza artistică a filmului, precum şi de cadrul independent de realizare, Ion Caramitru s-a alăturat echipei pro bono.

Povestea începe cu momente din viața socială a anilor 1942-1948 (zona Moldovei, Iași), aduce în prim-plan psihologia umană și culminează cu punerea în imagini a „fenomenului reeducării” în România (1948-1954). Reconstituirea evenimentelor petrecute în această perioada s-a realizat în urma unei documentări de arhivă amănunțite, de mai bine de trei ani.

Prima parte a filmărilor s-a desfăşurat la Iaşi – Colegiul Naţional „C. Negruzzi”, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Casa Memorială „Mihail Sadoveanu”, Vila Sonet – Muzeul „Mihai Codreanu”, Râpa Galbenă, strada Sărărie, Primăria şi centrul oraşului, de la Palatul Culturii, până la Catedrala Mitropolitană. De asemenea, s-a filmat şi în Aroneanu, sat tradiţional românesc, unde sunt două case autentice din 1944.

Potrivit realizatorilor, primul material filmat a fost realizat la Fortul 13 Jilava, iar materialul a fost folosit la prima campanie de colectare de fonduri pentru acest proiect (mai 2015).

Peste 5000 de tineri au fost torturați la Pitești. Mulți dintre ei au sfârșit fie schingiuiți, fie loviți cu bestialitate, fiind înregistrați aproximativ 200 de morți. Aceștia erau dintre cei mai buni studenți români, victime ale experimentului de reeducare de la Pitești: oameni mutilați, torturați, electrocutați (1948-1954).

***

Victoria Baltag despre film:
„La 30 de ani de la căderea comunismului, numărul exact al victimelor Experimentului Pitești nu este nici până astăzi cunoscut. Unii deținuți erau îngropați în ciment și corpurile acestora nu au fost niciodată găsite, pe de o parte, pe de altă parte, familiile multora dintre aceștia nu știau unde le-a dispărut copilul, soțul sau fratele/ sora și nici nu aveau voie să întrebe. Rudele celor decedați au trecut prin acești 30 de ani cu mare rană în suflet. O rană care nu s-a închis niciodată, căci ei simt că nu s-a făcut dreptate. Că nu au fost identificați și condamnați cei găsiți vinovați. Cu un efort început acum 8 ani, ne-am propus să aducem în atenția publicului o parte dintre evenimentele petrecute atunci. Este un film artistic, cu o componentă puternică de documentare. Timp de 3 ani am discutat cu victime, cu familiile acestora, cu istorici, cu reprezentanți ai Institutului de Cercetare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc. Experimentul Pitești nu a fost un simplu accident. A fost un efort programatic de distrugere, prin tortură fizică și emoțională. Experimentul Pitești trebuie să fie în manuale, pe ecrane, în muzee, pentru a ne asigura că istoria nu se repetă și că vinovații sunt, chiar și la zeci de ani distanță, măcar identificați, dacă nu trași la răspundere. Le mulțumim tuturor celor care ne-au susținut până acum și le mulțumim în avans românilor care aleg să spună un ÎMI PARE RĂU simbolic și să doneze pentru ca Experimentul Pitești-Filmul să ajungă pe ecrane și să ofere un mic ajutor în cunoașterea istoriei și ororilor comunismului.”

O parte din echipa proiectului, alături de regizorul/ producătorul filmului Victoria Baltag, vor fi prezenți la premiera din Sighet. După proiecția filmului va avea loc un dialog deschis între echipa proiectului și publicul prezent.

https://www.youtube.com/watch?v=6LqgwVafnF0

Evenimentul este organizat de Asociația Culturală SUNRAI care își are lansarea oficială odată cu premiera filmului. Scopul asociației este de a crea evenimente culturale/ de patrimoniu pentru comunitatea locală.

Parteneri și Sponsori:
Memorialul Victimelor Comunismului și Rezistenței Sighet, SunRai Village, Fundația Romanian Business Leaders, Asociația Suntem Vocea Lor, Oratoriul Sfântul Francisc Sighet, Liceul Tehnologic Marmația, Casa Lu Dochia, ASKA Grafika, The  Coffee Factory, Kis Pipa.

Organizator:
Asociația Culturală SunRai (Str. Doboieș nr. 80A, Sighetu-Marmației, Maramureș)




PoetikS – Lysanna – listă de cumpărături

listă de cumpărături

  • 150 g brânză feta
  • o caserolă de roşii cherry
  • fulgi de ovăz

 

înşir alimente pe banda rulantă
şi deja mă concentrez pe cum o să le pun repede în pungă
doamna de la casă are răbdare de data asta
mă întreb dacă are şi ea o fiica, dacă se gândeşte la ea
când vede adolescente singure încercând să pară stăpâne pe viața lor,
cu căştile în urechi şi privirea rătăcind asupra pachetelor de țigări repulsiv de atrăgătoare
te aştept în parcare cu feta şi roşiile pentru paste
nu mă sinchisesc să îți fac inventarul cumpărăturilor
oricum nu te mulțumeşte niciodată ce gătesc
încerc să îți povestesc câte ceva despre cum mi-a mers ziua,
ştii tu, conversații de oameni normali
dar tu deja vorbeşti de hârtiile care îți decedează în torpedou
pentru că uiți de ele şi le abandonezi – ironic
şi mă gândesc la cum mă enerva în copilărie să fiu tot timpul asemănată cu tine
apoi am crescut puțin şi tot ce voiam era să fii mândru de mine,
să te aud zicând „o vedeți? asta e fiica mea!”
acum, când încep să văd frânturi din tine în bărbații din viața mea, mă trece un fior
nu am de gând să implor (nici pe ei şi nici pe tine) pentru validare sau iubire
până la urmă îți semăn prea mult, ştii şi tu, mama o zice mereu
am impresia de multe ori că ea vede direct prin pânza asta groasă care ne maschează relația
dar pur şi simplu nu e gata să confrunte adevărul
m-am obişnuit să fiu un fel de colateral damage
al lucrurilor pe care nu vreți să vi le spuneți, voi doi,
să tratez răni de adulți atât de vechi că au prins rădăcini în oase
rănile mele nu sunt vizibile cu ochiul liber; ăsta mi-e bagajul genetic.
regretele vi se adună în mine ca prietenii vechi ieşiți la o cafea
e greu să îți creezi o identitate sub greutatea lor
dar eu nu o să sfârşesc ca una din multele jane doe

Autor, Lysanna

Sursă foto: Pinterest




Mozaic (autor, Marin Slujeru)

La proceduri

*
-”…și alte stresuri!” – încheie o nevastă etiologia bolii care tocmai răpuse un om tânăr din sat.
– Așe, așe…! – îi răspunde o alta.
*
– Miha’ , oare nu mi-or fa’ ceva rău la cap procedurile aieste?
– Ce să-i facă? …Poate ți l-or face mai bun!
*
– …Noa, pe astăzi am terminat. Le-am făcut pe toate. Hai și la suflat! – zice nevasta.
– Nu mă mai duc nicăieri! – zice bărbatul.
– Da’ d’i ce?
– C-am răsuflat destul!
*
– 300 de replici azi-noapte! Așe’ o zis la radio dimineață. Oaminii ‘ceia nu dorm. Tot se gândesc că vine altu’, tot așe’ de mare.
– Săracii! Și ce suferință au cei vii! Că morții ca morții, nu mai simt nimic… Săracii!

La farmacie
”Aș dori niște tablete pentru viermișori… Pentru vecina mea. Vă roagă frumos! …Patru, dacă este posibil… Vă mulțumesc frumos! Sănătate dumneavoastră și la toată lumea!” – încheie glasul tremurat.

Family
O casă, o curte, un gospodar.
– Miha’, hai în casă…
– Ceă?
-…să mânânci!
– Nu mn’i foame!

Meniul zilei
Deodată se face o liniște mare. Toți păpăm (tot). De parcă tocmai a intrat în sală, pe vremuri, tovarășa educatoare.

Dimineți cu nea

*
”Ți-ai lăsat aprinsă lumina în cameră. Pot să o sting?… A, nu, era de-afară!”

*
Astăzi dimineață, mergând în parc la cafea, Io am făcut pârtie!…

*
”Alo! Salvarea! Veniți! S-a spart lumina la râu! Și-s numai răni – orb!”
*
Pe o bancă, în parc, două fete – una-i tristă, de neconsolat. Mâine-i 1 Martie. Habar nu are de păru-i auriu.

Numai la Sighet

*
Mă plimb Duminica. Pe lângă Liceul ucrainean îmi ies în cale 3 paznici ai edificiului. Unul dintre ei se proțăpește chiar în fața mea, mă privește țintă în ochi:
– Țigări?
Îl privesc țintă și trec mai departe.
– Ăsta-i mort de mult! – încheie el conversația.
– Arăt rău. Va trebui să mă reapuc de fumat – o închei, și eu, în gând.
*
– Ie’i țâgări?
– Nu fumez, mulțumesc.
– Lasă că-i fuma, unch’e!
*
Lângă o poartă, o cățelușă cafenie mișună de-a bușilea printre picioarele trecătorilor. Csöpike? Un patruped miriapod!
*
Meniul zilei. Atentă, ospătărița ia comanda. La urmă, se înclină: ”Bin’iucă!…”
*
La intrarea în supermarket, o necăjită, probabil în ziua de ajutor social, îmbie cu o banană un domn în vârstă:
– Nu, mulțumesc! – zice respectuos acesta (!).
– Noa, dară, cum vrei… – nu-i vine a crede femeii.

Decât…
Creditor: „Am zis că-i recuper înt’-o lună de zile, da’… * La cassă: ”Să le marc pe amândouă, ori separat?” * La Radio România: ”…Poate să navige în orice condiții de navigabilitate.”

Marin Slujeru
​




„Ziua Păstrătorilor Tradiției” la Sighet!

Sâmbătă, 11 martie 2023, de la ora 14:00, în Parcul Central al Sighetului va avea loc deschiderea oficială a evenimentului „Ziua Păstrătorilor Tradiției” la care vor participa domnii Moldovan Vasile (primarul Sighetului), Szalay Bobrovniczky Vincze (Secretar de Stat Adjunct pentru Relații Civile și Sociale – Ungaria), Kovacs Pifka Peter (director Hungary Helps), Bojoga Ștefan (președinte  Asociația Jávorfa Virága Sighet).

După deschiderea oficială a evenimentului va avea loc parada formațiilor participante (de la scena din parc până la Biserica Reformată și retur) urmată de spectacolul formațiilor participante.
Vor evolua: Corul Bisericii Reformate din Câmpulung la Tisa, Formația Buzavirag din Câmpulung la Tisa, Asociația Pro Skola (dansuri populare) – Ardud, Ansamblul Florile Cosăului – Budești, Asociația Agape (dansuri populare) – Coltău, Copiii din Piatra, Teceu Mic, Coștiui recită & cântă, Asociatia Kinder (dansuri populare) – Cavnic, Tiszamenti akacok (dansuri populare) – Câmpulung la Tisa, Asociația Culturală – Dămăcușeni, recită Bartos Odett – Ocna Sugatag și elevi de la Liceul Leöwey Klára – Sighet, etc

De la ora 17:00 se va oficia o liturghie la Biserica Reformată din Sighet de către preotul Kovács Péter Zoltán.

La ora 19:00, în Parcul Central din Sighet va avea loc Concertul Formației Kiss Kata  (muzica ușoară/ dance).

Salut, Sighet!




Doamna Ana SIMONI și florile… artei! (Video, dr. Sorin Markus)

Marți, 07 martie 2023, la Sala Radio România Sighet, în prezența unui public numeros, a avut loc vernisajul primei expoziții personale de pictură a doamnei Ana SIMONI.
Un număr de 23 de lucrări (ulei pe pânză), flori și peisaje, au fost expuse pe simezele Sălii Radio, oferind privitorilor o revărsare primăvăratică de culori optimiste, liniștitoare.
Expoziția va fi deschisă până la sfârșitul lunii martie a.c. vizitatorii având acces între orele 10:00 – 16:00.

Organizatorii expoziției: Radio România Sighet și Asociația Valea Verde.

Foto & Video: dr. Sorin Markus




Purim și… Purim Party la Sighet! (Video, dr. Sorin Markus)

Luni, 06 martie 2023, evreii de pretutindeni au sărbătorit PURIM-ul (trad.: sorți), o sărbătoare veselă, nereligioasă, în amintirea unui eveniment biblic. Marți, 07 martie 2023, a avut loc continuarea sărbătorii cu… Purim Party, la Casa Memorială Elie Wiesel.

Haman, nepotul lui Hagag din tribul Amalek – simbolizând Îndoielile – a vrut sa distrugă poporul israelit (simbol al spiritualității), însă Megillat Esther (în traducere-revelația ascunsului) dezvăluie secretele prin care poporul israelit este salvat, iar Haman este ucis în locul iudeilor. Purim nu este nicidecum celebrarea uciderii unui om, chiar dacă acesta este Haman, ci victoria asupra îndoielilor și negativităților, culminând cu terminarea perioadei de exil prin reconstrucția Templului din Ierusalim.
Purim simbolizează, așadar, victoria noastră asupra propriilor îndoieli.

Imagini de la cele două „momente” Purim puteți viziona în continuare:

Foto & Video: dr. Sorin Markus

 




Teatrul care deschide ochii la Sighet!

Inspectoratul Școlar Județean Maramureș dă startul unui nou proiect de impact în rândul tinerilor maramureșeni.

“Împreună cu Teatrul Național “Aureliu Manea” din Turda, cu Asociaţia Artspot, cu sprijinul financiar al ASSOC și al Asociației Avocaților din Baroul Maramureș, ducem mesajul riscului consumului și traficului de droguri în mijlocul elevilor.”

Primele orașe în care se va pune în scenă piesa de teatru și în care Răzvan Dragu va discuta cu elevii, sunt: Borșa, Vișeu de Sus și Sighetu Marmației, în zilele de 06-07 martie 2023.

Vor urma reprezentații atât în Baia Mare, Seini, cât și în alte localități.

Sperăm într-o reducere și conștientizare puternică a pericolului acestui fenomen.

Salut, Sighet!




Milostivirea (autor, Gheorghe Bărcan)

Milostivirea este o însușire nobilă cu care a fost înzestrat omul, care este atât de frumoasă pentru a nu fi nicicând abandonată. Chiar și în Biblie, când Isus îi învață pe apostoli, le spune  „Fericirile”, de la 1 la 10. La Matei 5, punctul 7 se afirmă:  „Ferice de cei milostivi, că aceia vor avea parte de milă”. Cât de frumos se îmbină aici, frumusețea și dărnicia umană din viața curentă, la nevoi, cu caracterul ei spiritual, care apare  ca în spiritul unei rugăciuni, a unei porunci.

Aproape la tot pasul ai ocazia să dai viață acestei însușiri, mai ales în vremile de azi, când întâlnești pe drumuri oameni cu diferite nevoi, lipsuri ce se văd, se observă, chiar dacă nu se exprimă printr-o mână întinsă. Acestea sunt mai mărunte, câțiva bani, o masă oferita celui înfometat, o haină celui ce are nevoie de ea ș.a.

Dar sunt deseori pericole mari și multe, de viață, care reclamă ajutor, milostivire de urgență pentru a salva vieți în mare pericol. Așa sunt inundațiile, care fac în atâtea țări ravagii, cu mulțime de victime ce n-au reușit să reziste furiei apelor. În aceste situații intervine, pe lângă oamenii milostivi și sprijinul din partea statului, a statelor, dar uneori nu se poate ajunge la cei în pericol, ori se ajunge prea târziu. În asfel de cazuri, mulți oameni sunt cuprinși de milă și-și manifestă ajutorarea, chiar cu riscul vieții, care în anumite situații se și produce. Casele distruse, pagubele enorme se refac în timp mai îndelungat, cu ajutor și sprijin. Multe familii primesc în locuințele lor pe cei rămași pe drumuri, chiar pe perioade mai lungi, într-un spirit de milostivire profund.

Așa a fost și cu puternicele inundații de la noi, din 1970, când ploile masive, în neoprire zile în șir, au determinat pe străzi și în multe localități, ape adânci, un adevărat  „potop”. Case, animale, mașini și mulțime de alte bunuri au fost luate de furia apelor și duse cu ele, în drumul lor nesfârșit. Sute de mii de persoane au fost evacuate, folosind și elicopterele. Suprafețe agricole întinse au fost compromise, distruse unități economice și, din păcate, destule persoane au însoțit apele în ducerea lor. Au fost pagube enorme și s-au primit și ajutoare dinafară.

Sunt alunecări de teren, destul de frecvente, uneori instantanee, cu multe victime, când se reclamă și se manifestă acelaș sentiment nobil pentru cei scăpați de furia acelui pământ „curgător”, oferindu-le o largă milostivire cu cazarea și multe alte  trebuințe, acest spirit creștin fiind foarte dezvoltat la români. Astfel de evenimente au o frecventă răspândire, mai ales în zonele cu precipitații abundente sau acolo unde pădurile aproape au dispărut. În toate aceste cazuri se manifestă o solidaritate umană între state și o milostivire în cazuri mai izolate, concrete.

Un alt fenomen distrugător, de mare frecvență în timp si spațiu, sunt cutremurile devastatoare. Acestea apar instantaneu, nu sunt previzibile și de aceea lumea este profund lovită de ele, prin suprindere. Așa s-a întâmplat și recent cu cumplitele cutremure din Turcia și Siria, cu multe zeci de mii de morți și atât de multe alte distrugeri.

Cu totul surprinzător au apărut recent în Oltenia 3 cutremure de suprafață, de adâncime între 5 km si 40 km, într-un timp foarte scurt, ultimele două de magnitudine 5,7 pe scara Richter. Cu destule pagube materiale, multe blocuri fiind șubrezite, câteva persoane rănite ușor și populația rămasă în panică în orașe, sub cerul liber. Nu este o zonă seismică, dar totuși ne amintește cu multă neliniște de un cutremur de mică amplitudine în zonă, premergător marelui cutremur din 1977!  Cu peste 200 de replici, câte una la fiecare sfert de oră, cu totul neobișnuit și aducător de multe si mari griji, acestea fiind în avertizare și pentru zona Făgăraș.

Pentru Turcia și Siria s-a manifestat din plin sentimentul de solidaritate internațională, mai ales europeană, cu un profund spirit de milostivire, în urma acestora. România a trimis mai multe echipaje de salvatori, medici și alte materiale atât de necesare în asfel de nenorociri. S-au produs și adevărate minuni, copii sau bătrâni find salavați după peste 100 de ore dintre dărâmături. Și probabil vor mai fi cazuri. Pot exista victime în golurile dintre dărâmături unde cu puțină aerisire acestea pot să mai reziste, să fie salvate.

La fel a fost și la noi cumplitul cutremur din 1977, care a făcut pagube enorme, cu multe vieți distruse, mulțime de suprviețuitori fiind scoși de printre dărâmături. A fost puternic afectat Bucureștiul, unde mulțime de persoane de mare valoare și îndrăgite de public și-au pierdut viața, deși orice viață are valoarea ei. Zimnicea a fost aproape în întregime dărâmat. S-a primit și sprijin extern, așa cum se obișnuește în astfel de catastrofe, în baza solidarității umane mult manifestată, evidențiindu-se și în aceste cazuri un profund spirit de milostivire: oferirea unui spațiu de locuit și ajutor de întreținere și de refacere a daunelor, acolo unde locuințele au fost distruse sau avariate, chiar pentru perioade mai lungi de timp. Efectele distrugătoare depind de intensitatea lor, de adâncimea la care se produc și de infrastrustura existentă. Sunt zone unde acestea se produc cu mare frecvență, populația fiind mereu în alertă și s-a adaptat o infrastructură  prin construcții antiseismice. La noi, marele cutremur s-a produs în zona Vrancea și mai ales de acolo au venit în timp numeroase semnale de „tremurare” a pământului, cu intensități mai mici. Se crede că acestea sunt avertizări pentru un nou mare cutremur și de aceea Statul intervine cu reparația urmelor celui petrecut și ia și alte măsuri protectoare suplimentare, dar nu cum și cât ar trebui.

Pe întinse zone se produc „tornade” de mare forță, acel „con masiv”, cu vârful spre pământ, rotindu-se cu o mare viteză și forță, distrugând totul ce prinde în drumul lui, case, construcții, mașini, ridicând de la pământ greutăți enorme. Se determină locul de producere a lor și traectoria „preferată” și se fac evacuări, se iau și alte măsuri de protecție din timp. Și în acest caz se produc victime umane și multe distrugeri pe  care acest suflu puternic a vântului în răsucire le prinde pe drumul lui. Sentimentul de solidaritate umană și de milostivire se manifestă și în aceste catastrofe.

Un mare și periculos fenomen sunt și „incendiile”. Unele sunt mai izolate și în aceste cazuri intervin pompierii și populația din apropiere pentru stingerea lor, salvările fiind și cu jertfe de sacrificii. În destule cazuri nu pot fi salvați bătrânii și copiii, în neputința mișcării lor, și sunt asfixiați de fum până la sosirea salavatorilor. Se manifestă și în acest caz spiritul de solidaritate umană cu promptitudine și cel de milostivire, mai ales după stingerea acestora. Sunt frecvente și la noi, în diferite locuri, de mai mică sau mai mare amploare. Mari și multe tragedii s-au produs la unele cluburi, în plină activitate, cu mulțime de victime. Sunt însă și incendii de mare amploare și cuprindere, mai ales în zonele cu vegetație uscată sau forestieră, de durată, amenințând și afectând orașe întregi, stingerea lor fiind cu  greu realizată, cu participarea mai multor state. Pierderile diferite sunt uriașe, multe persoane de intervenție pierzându-și viața sau cele pe care focul le-a cuprins în interiorul lui și cu multime de bunuri și animale pierdute. Toate acetea se produc în unele locuri predispuse la aceasta, din negligență, adormirea cu surse de incendiu nestinse, cu ieșirea la iarba verde, pot fi determinate și de fulgere, sau chiar puse cu intenție criminală și multe alte cauze.

În toate aceste cazuri cu multă durere se reclamă imperios spiritul de soldaritate umană, cu dezvoltarea frumosului spirit de milostivire. Este o vorbă de avertizare: „Să nu te joci cu focul”!

Gheorghe Bărcan
Minneapolis – Minnesota – SUA




Sighetenii s-au „împărtășit” din muzica pianistului Teo Milea | VIDEO (Sorin Markus)

La invitația Rotary Club Sighet, pianistul și compozitorul Teo Milea a oferit, pentru prima dată pe o scenă sigheteană, un recital excepțional.

Compozițiile artistului au pătruns și vibrat în sufletele numerosului public prezent aseară (03.03.2023) în Sala „Monica Chifor” a Școlii Gimnaziale cu Program Suplimentar de Muzică și Arte Plastice Sighet.

A fost o seară memorabilă, o alchimie perfectă între public și Teo Milea.

În continuare, puteți urmări înregistrarea video a concertului:

Foto & Video, dr. Sorin MARKUS

N. R.: Pentru o audiție fidelă, vă recomandăm să utilizați căștile.

Salut, Sighet!




Despre palmele pe care Milea dat tata! (autor, Roxana Pontoș)

Nonconformist. Într-o sală cu ochii ațintiți spre ușa destinată intrării artiștilor, Teo MILEA urcă pe scenă din sală, din mijlocul publicului. Vorbește cu noi și apoi clapele prind viață. Ne poartă spre alte sfere. Prefer să scriu în timp ce ascult muzica pentru a nu scăpa nimic din ceea ce transmite interpretarea lui Teo. În sală e o liniște de catedrală, peste care se revarsă muzica. Și apoi, ropote de aplauze. Și iar vorbele calde ale lui Teo Milea, despre Dumnezeu, despre har, despre oameni, despre părinți și iubire necondiționată, despre prietenie fără sfârșit, despre viață și moarte.

Oare unde aleargă clapele pianului? Să întâlnească prima rază de soare, să aducă primăvară, că doar e martie, să ne aducă pe noi mai aproape de lumină, să ne ducă sufletul și gândul la cei care și-au găsit liniștea în neliniștea noastră, ori să încalțe papucii dansatori. Cuvintele nu pot înlocui mesajul transmis de pian, de interpret, de muzica invadând tot spațiul sufletului și dincolo de el.

Mulțumim, Teo Milea, că ne-ai ales pe noi, cei de la cuiul unde se agață harta, pentru a ne oferi o seară de neuitat și, împreună cu tine, sărutăm palmele date de tată tău.

Roxana PONTOȘ

 

Foto: Ion Mariș

 




Expoziție de pictură: Ana SIMONI

Radio România Sighet și Asociația Valea Verde (Editura Valea Verde) invită sighetenii la vernisajul expoziției de pictură a doamnei Ana SIMONI. Vernisajul va avea loc la Sala Radio Sighet (str. Plevnei, nr. 8), marți, 07 martie 2023, ora 14:00.

Parteneri: Salut, Sighet! și Aska Grafika

Salut, Sighet!




Pictorul sighetean Gheorghe CODREA a împlinit 95 de ani! La mulți ani, Maestre!

Gheorghe CODREA s-a născut la 02 martie 1928, la Sighet. Locuiește la Cluj. Are un fiu, Dan, arhitect, stabilit în Anglia, și o nepoată Anna, stabilită în SUA.

Gheorghe Codrea a absolvit Liceul „Dragoș Vodă” în anul 1948. Pe la sfârșitul anilor ’40 este remarcat și îndrumat spre artele plastice de către cunoscutul pictor maramureșan Traian-Bilțiu Dăncuș. A urmat și absolvit Institutul de Arte Plastice „Ion Andreescu” din Cluj (1949 – 1953), specializarea pictură, clasa profesorilor Catul Bogdan, Aurel Ciupe, Nagy Imre, Andrassy Zoltan, după care a continuat studiile în scenografie la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti (1953 – 1956) avându-i profesori pe Alexandru Moscu, Toni Gheorghiu, Walter Siegfried.

La încheierea studiilor, conform uzanțelor, a fost repartizat la Teatrul de Stat din Oradea dar, iubind Clujul, a aplicat la un concurs deschis pentru un post similar în inima Transilvaniei, unde a şi fost angajat în 1956 până la pensionare în anul 1989.

A inovat și modernizat tehnica scenografică a secolului trecut, introducând în spectacole proiecțiile, creând elemente scenografice ce relevau și talentul de pictor, adevărate lucrări de artă de sine stătătoare.
Gheorghe Codrea a fost 33 de ani un scenograf – artist al Operei Române din Cluj, aducând în scenografie o abordare modernă, fiind adept al spectacolului vizual total.

A creat scenografia pentru spectacole lirice memorabile, Bărbierul din Sevilla, Coppelia, Don Carlos, Lacul lebedelor, Secretul lui Don Giovanni, Tripticul puccinian (1972), Povestirile lui Hoffmann, Nunta lui Figaro, Flautul fermecat, Don Juan, Zamolxe și Ulysse, Voievodul țiganilor, Nabucco, Falstaff, Boris Godunov etc.

S-a remarcat și în pictura de șevalet, având mai multe expoziții personale atât în țară cât și în străinătate.

La mulți ani „colorați” și cu multă sănătate, Maestre!

Foto & text: Ion MARIȘ