„Te binecuvântez, iubită Românie, țara bucuriilor și durerilor mele (…) Frumoasă țară pe care am văzut-o întregită, a cărei soartă mi-a fost îngăduit să o văd împlinită. Fii tu veșnic îmbelșugată, fii tu mare și plină de cinste, să stai veșnic falnică printre națiuni, să fii cinstită, iubită și pricepută.” (Maria, Regina României)

Foto & video: dr. Sorin Markus

Salut, Sighet!

Centrul Cultural Sighetu Marmației – Școala de Artă „Gheorghe Chivu” organizează Vineri, 02 decembrie 2022, ediția a XII–a a Concursului și expoziției de pictură și grafică „Gheorghe Chivu”. Expun artiști plastici din Sighetu Marmației.

Programul zilei de 02 decembrie 2022:
Ora 10:00 – moment de reculegere la mormântul lui Gheorghe Chivu,
Ora 12:00 – vernisajul expoziției și festivitatea de premiere (Muzeul etnografic al Maramureșului „Francisc Nistor”).

Centrul Cultural Sighet

La 18 ani de la înființare, Radio România Sighet ne propune o interesantă expoziție aniversară. Pe simezele sălii de la Radio Sighet vor expune artiștii plastici Ion Bledea (sculptură) și Ștefan Hegedüs (pictură).

Vernisajul expoziției va avea loc Vineri, 02 decembrie 2022, ora 15:00, str. Plevnei, nr. 8, Sighetu Marmației.

Salut, Sighet!

100 de ani de la naștere

Una dintre figurile marcante ale rezistenței greco-catolice din Maramureș în timpul prigoanei comuniste a fost părintele protopop Vasile Hotico, de la a cărui naștere se împlinesc azi 100 ani.

Născut la 23 noiembrie 1922 în comuna Ieud de pe valea Izei, din părinții Grigore și Ileana, a început Școala Normală de Învățători la Sighet și a absolvit la Gherla, apoi Academia Teologică din Oradea în 1946. S-a căsătorit în 1947 cu Iuliana, născută Dăncuș (tot din Ieud, nepoată a părintelui Grigore Dăncuș), având împreună 6 copii (Rodica, Vasile, Ioan, Grigore, Margareta și Claudia). Hirotonirea ca preot a avut loc în 1947 la Tăuții Măgherăuș prin punerea mâinilor Fericitului episcop Alexandru Rusu, ierarhul Maramureșului, fiind numit în parohia Borșa II.

După începerea prigoanei în 1948 a fost primul arestat dintre preoții din Maramureș, împreună cu sora Pelagia Iusco (tot din Ieud), deținut două săptămâni la închisoarea Sighet pentru „tulburări împotriva unificării religioase”. După eliberare, câteva luni a stat ascuns și a continuat oficierea de servicii religioase greco-catolice clandestine. Este arestat din nou în 1949 și condamnat pentru sprijinirea partizanilor din grupul Popșa, foarte activi în zona Ieud-Dragomirești (frații sigheteni Vasile și Ion Popșa, liderii celui mai important grup de rezistență armată anticomunistă din Maramureș, sprijiniți de un mare număr de țărani de pe Valea Izei și asistați spiritual de preoții și călugarițele din rezistența greco-catolică ). A fost anchetat la Sighet și torturat cu mare cruzime de către maiorul Samuel Retezaru, venit special de la Baia Mare, durerile mâinilor zdrobite resimțindu-le și după 40 ani… A petrecut 3 ani și 3 luni în închisorile comuniste Oradea, Cluj, Aiud și apoi munca forțată în regim de exterminare la Canalul Dunăre – Marea Neagră, în coloniile Poarta Albă și Capul Midia.

A doua perioadă de detenție a avut loc între 1959-1962 în urma unui proces total mincinos, în care au fost implicați mai mulți maramureșeni care executaseră deja o condamnare politică, fiind acuzați că după eliberare au înființat o nouă organizație anticomunistă cu sprijin din străinătate. Având deja 5 copii, familia Hotico a avut foarte mult de suferit, înfruntând mari greutăți materiale după arestarea părintelui. Cea mai mare parte a detenției părintele Hotico a petrecut-o în închisoarea Satu-Mare unde a avut ca și colegi de celulă pe profesorul Aurel Vișovan și elevii de la Liceul „Dragoș – Vodă” din Sighet.  În lucrările lor memorialistice, aceștia dau mărturie despre înalta ținută spirituală a părintelui Vasile Hotico în condițiile dure ale detenției (Aurel Vișovan, Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce m-ai părăsit, Ion Dunca Aur și noroi, Gheorghe Andreica, De la Cluj la Satu-Mare, etc).

După eliberare, a continuat activitatea greco-catolică clandestină oficiind în secret multe căsătorii, botezuri, parastase, servicii de înmormântare, liturghii la Ieud, Vișeu de Sus, Borșa, Bocicoel, Bogdan Vodă, Dragomirești, Botiza, Strâmtura, Bârsana, Breb, Hoteni, Hărnicești, Sat Șugatag, Berbești, Năsăud, Rodna Veche, în Țara Oașului la Târșolț, Aliceni, Trip-Bixad, și la domiciliu în Sighetu Marmației, unde a trăit ultimii 30 de ani din viață (în primii ani după detenție a supraviețuit în condiții materiale extrem de precare, cu soția și cei 6 copii ). A cutreierat neobosit satele Maramureșului pentru a menține aprinsă flacăra credinței catolice în sufletele românilor și speranța în redobândirea libertății de cult (ceea ce i-a atras o intensă supraveghere și mai multe chemări la Securitate). În câțiva ani, în lunile de vară  a celebrat servicii religioase în parohii romano – catolice din Moldova, înlocuind preoți aflați în concediu.

După legalizarea Bisericii Greco-Catolice în 1989 a avut o activitate intensă ca paroh și protopop de Sighet prin redeschiderea și consolidarea parohiilor greco-catolice din satele maramureșene dar și în satele românești din dreapta Tisei, recuperarea proprietăților Bisericii, etc. A reorganizat și condus comunitatea din orașul Sighet (în colaborare cu preoții profesori de fericită memorie Grigore Balea și Vasile Paul), a deschis capela de la Casa de Cultură (unde s-a celebrat până în 1999) și a demarat construcția noii biserici. A trecut la cele veșnice în ianuarie 1995, după câteva luni de suferință, fiind activ până aproape de final.

Am cunoscut personal îndeaproape activitatea părintelui protopop Vasile Hotico în anii 1990-1994, însoțindu-l la numeroase servicii și în multe deplasări. Dânsul a celebrat prima liturghie în parohia mea Șugău la 13 octombrie 1991, participând și ulterior la mai multe servicii religioase în perioada de organizare a parohiei. Din amintirile directe ale mamei mele și ale altor cunoscuți apropiați pot afirma că și doamna preoteasă Iuliana Hotico (decedată în 1968 în urma unui tragic accident) a fost un suflet nobil, de mare credință și dăruire.

Reîntâlnirea la Sighet după ieșirea din iadul închisorilor comuniste, a prilejuit lui Aurel Vișovan o evocare emoționantă, cu care încheiem această scurtă biografie:

„În ianuarie 1968, l-am invitat pe părintele Hotico să ne sfințească casa de Bobotează, cât mai discret posibil. A sosit după lăsarea serii, împreună cu soţia lui. Purta un palton pe cât de vechi, pe-atât de lung, sub care se puteau ascunde cele necesare. O cruce mică, o sticlă cu apă sfinţită şi câteva fire de busuioc.
Am stins lumina. Beculețele de pe pom erau suficiente. Secondat de soţia sa, care avea o voce foarte frumoasă, a cântat: În Iordan botezându-te, Tu Doamne… . Rostind rugăciunile cuvenite, a înmuiat busuiocul în apa sfinţită, ne-a dat crucea să o sărutăm şi apoi a sfinţit toată casa. Câteva picături au căzut şi pe micuţul nostru, care nu înceta să privească pomul de Crăciun. Aşa am avut parte în casă de o frântură de viață a Bisericii noastre prigonite.” (Aurel Vișovan, Dincoace de gratii)

Veșnică odihnă și memoria binecuvântată!

Preot prof. Marius Vișovan

Hédi FRIED, psiholog și scriitor, supraviețuitoare a Holocaustului, s-a născut la 15 iunie 1924 în Sighet (în familia Smuck, întreprinzători locali), fiind cea mai mare dintre cele două surori ale familiei.

În luna mai a anului 1944 Hédi Fried a fost deportată, împreună cu familia sa și cu alți evrei din Sighet, de către autoritățile maghiare din nord-vestul Transilvaniei, în lagărul de concentrare de la Auschwitz. Părinții și rudele ei au murit acolo. A fost transferată apoi în lagărul de muncă forțată de la Bergen-Belsen, de unde a fost eliberată în aprilie 1945 și, cu ajutorul Crucii Roșii, s-a stabilit în Suedia, unde a ajuns în iulie 1945. În iunie 1948 se căsătorește cu Michael Fried, un supraviețuitor și el al Holocaustului – tot din Sighet – și au trei copii.

În iunie 1957 își ia licența (BA) în Psihologie și Pedagogie la Universitatea din Stockholm.
Hédi Fried a lucrat în Suedia ca psiholog și a participat la „educarea tinerelor generații, promovând toleranța și înțelegerea între oameni”.

A publicat cinci cărți cu conținut autobiografic, care au fost traduse în peste 20 de limbi. Patru cărți au fost traduse în limba română: „Frânturi dintr-o viață. Drumul la și de la Auschwitz” (publicată în limba suedeză în anul 1992), „Întoarcere la viață” (publicată în lb. suedeză în anul 1995), „A treia viață” (publicată în lb. suedeză în anul 2002), „Pendulul Vieții – Fragmente, experiențe, reflecții – Date istorice și îndrumător pentru profesori” (publicată în lb. suedeză în anul 2003).

Frågor jag fått om Förintelsen (2017, Suedia) – „Întrebări pe care le-am primit despre Holocaust” n-a fost încă tradusă în limba română.
Hédi Fried a fost distinsă cu medalia Illis Cvorum (1998) și a fost numită Europeanul Anului în 1999 iar în anul 2000 a primit Natur & Kulturs Kulturpris, un premiu cultural pentru opera ei literară.

În 2015 a fost distinsă cu Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler, în 2016 cu Ordinul de Merit al Republicii Federale Germania, clasa I, iar în anul 2018 a fost numită Eroul Anului, printr-un vot exprimat de cititorii revistei Magazin M.
În decembrie 2017 i s-a acordat Premiul Olof Palme pentru „eforturile neobosite de apărare a egalității în drepturi a tuturor oamenilor, precum și pentru munca de o viață de a face cunoscute atrocitățile produse de nazism și rasism, violență și prejudecăți”.

Hédi Fried a efectuat două vizite la Sighet, în anii 2010 și 2011 (consemnate la vremea respectivă de regretatul jurnalist Ioan J. Popescu). În luna mai 2011 a fost invitata de onoare a Clubului Rotary Sighet, unde i s-a înmânat o Diplomă de Excelență pentru activitatea excepțională în slujba păcii și a toleranței.
În august 2021 Hédi Fried a primit titlul de Cetățean de Onoare al Municipiului Sighet.

Cunoscuta scriitoare Hédi Fried s-a stins din viață azi, 20 noiembrie 2022.
Dumnezeu să o odihnească în pace!

Salut, Sighet!

Asociația Ecouri Tinere susține sâmbătă, 26 noiembrie 2022, orele 17:00, la Școala Gimnazială cu Program Suplimentar de Muzică și Arte Plastice din Sighetul Marmației, sala „Monica Chifor” un Concert Extraordinar de Colinde: DESCHIDE POARTA, OM BUN! Grupul folcloric Ecouri Tinere va evolua alături de invitați de seamă: Gemenele Folclorului Maramureșan – Suzana și Daciana Vlad, Ansamblul Mugurelul, Alessia Câmpan, Gheorghe Ștețca!

Banii din vânzarea biletelor vor fi folosiți – o parte – pentru cumpărarea de cadouri de sărbatori pentru copiii cu posibilități materiale reduse (hăinuțe, încălțăminte, hrană, medicamente), iar o altă parte din bani vor fi folosiți pentru promovarea copiilor talentați! Realizarea acestui concert implică mari cheltuieli financiare de aceea vă invităm să cumpărați bilete. Copiii pâna în 10 ani însoțiți de părinți sau bunici, au acces gratis!
Cei care doresc pot să facă donații/ sponsorizări pentru a ajuta copiii defavorizați, pentru a fi în ton cu titlul concertului „Deschide poarta, om bun”!… așadar… „Deschide-ți sufletul om bun”!

Vă așteptăm cu drag la concert!

Asociația Ecouri Tinere

A XII – a ediție a Bucharest Jewish Film Festival va avea loc în perioada 15–21 noiembrie 2022 cu o selecție de filme semnate de regizori evrei de renume, concerte, expoziții și conferințe.
Filmele și evenimentele din cadrul festivalului au fost selectate pentru a oferi o viziune cât mai amplă asupra culturii, valorilor și tradițiilor evreiești, precum și asupra provocărilor poporului evreu din întreaga lume. Pe lângă filme, programul oferă publicului bucureștean muzică tradițională, dans, operă, dezbateri, conferințe și expoziții.

Institutul Liszt – Centrul Cultural Maghiar București este un partener tradițional al festivalului și astfel în ediția din anul acesta propunem un documentar despre un supraviețuitor al lagărelor de la Auschwitz-Birkenau.

Nussbaum 95736
2017, film documentar, 52 min., subtitrat în limba română.
Regia: Csibi László; Imagine: Daniel Tyukodi; Muzica: Bocsárdi Magor

Subiectul documentarului: În 1940, familia tânărului László Nussbaum s-a mutat din orașul Turda, rămas în România, la Cluj, oraș care tocmai revenise Ungariei, cu speranța unei vieți mai bune într-o țară în care se simțeau acasă și a cărui limbă o vorbeau. Aici s-a pregătit pentru viață adolescentul László, ale cărui povești creionează evenimentele din anii care au urmat arbitrajului de la Viena. După săptămânile petrecute în ghettoul clujean, întreaga familie a ajuns într-un mărfar compus din vagoane pentru vite cu destinația Auschwitz-Birkenau. Singurul supraviețuitor al familiei sale, László, deținutul nr. 95736 ne relatează o poveste despre luptă, speranță și iertare.

Institutul Liszt – Centrul Cultural Maghiar București

ceva

am jurat solemn
că lucrurile vor sta altfel,
că nu mă voi mai gândi la atingerile tale
care-mi inscripționau pe piele hieroglife,
pe care numai noi doi le înțelegeam cu adevărat.
ploaia și vântul îmi desenează alte tatuaje;
mă sleiesc, mă eliberează și apoi uit.
uit de tot ce îmi păsa cu adevărat și mă gândesc din nou
s-o iau de la capăt.

***

de când mă știu

de când mă știu creez, compun
și mă transpun…
rup bucăți din amintiri care mă dor.
amintirile le iau, le pictez,
le rostogolesc și mă înjunghii cu ele
creez
și nu mă opresc.
mă aflu printre ele, le mai ucid cu stiloul cu un peisaj
în singurătate și iar mă ridic,
devin puternică și plec;
cu speranța că n-am să mă mai întorc.

Alina POP
CNDV, clasa a XII-a F

„Toamna este o a doua primăvară, când fiecare frunză e o floare.” (Albert Camus)

Avem parte de o toamnă frumoasă, cel puțin zilele acestea soarele ne zâmbește și e plin de flori colorate, dovlecei, legume, o abundență a pământului care ne oferă un spectacol de culoare, aranjamente create de paleta autumnală cu nuanțe ruginii… Toamna, anotimpul culorilor sale fermecate și schimbătoare, cu miros de mere, struguri, frunze uscate… cel mai frumos anotimp din punct de vedere vizual… toamna este „însuși un artist”, este „începutul schimbării naturii și a pregătirii noastre pentru un nou sezon”.

Această „paletă de culoare” s-a văzut și în lucrările copiilor, lucrări cuprinse într-o expoziție -concurs, organizată în cadrul Proiectului Educațional „DARURILE  TOAMNEI” destinat elevilor cu CES din clasele 0-VIII, din instituții de învățământ special și învățământ de masă integrat din județul Maramureș și județele limitrofe, Concurs  Interjudețean de Creație Plastică, ediția a IV – a, concurs organizat în perioada 7-11 noiembrie 2022, la Centrul Școlar de Educație Incluzivă Sighetu Marmației, în colaborare cu instituțiile partenere: Inspectoratul Școlar Județean Maramureș, Școala de artă „Gheorghe Chivu” și Școala Gimnazială cu Program Suplimentar de Muzică și Arte Plastice.

Prin intermediul acestui proiect s-a urmărit „dezvoltarea și stimularea creativității și expresivității copiilor” din învățământul primar/ gimnazial, copiii reușind să redea aspecte de toamnă prin desen, pictură, colaj.

Sub îndrumarea cadrelor didactice, copiii au realizat lucrări în culori și forme variate, prin care au pus în valoare frumosul din natură, „magia toamnei ca anotimp al bogăției” după o observare atentă a ceea ce se întâmplă cu natura în acest anotimp.

„Produsele” activităților artistico – plastice au fost expuse într-un cadru organizat, pe cele două secțiuni: Artă Plastică – desen/ pictură și Colaj, iar comisia de jurizare a desemnat câștigătorii fiecărei secțiuni, evaluând prestația participanților pe baza unor criterii de performanță. Pentru fiecare secțiune s-au acordat premii, mențiuni și premii speciale.

Felicitări tuturor copiilor care au participat la această expoziție deosebită, școlii organizatoare – Centrul Școlar de Educație Incluzivă Sighetu Marmației, director prof. Vârsta Liliana, coordonatorilor de proiect, prof. psihopedagog Ștefănoiu Daniela și Mutaffof  Melania, tuturor celor care au făcut parte din echipa de proiect și nu numai.

Așteptăm cu interes următoarea ediție a concursului interjudetean de creație plastică „Darurile Toamnei”.

Într-adevăr… „FIECARE COPIL ESTE UN ARTIST” (Pablo Picasso)

Mariana Petrovai

omul își pune diagnostic

când scrii ești orfană
nu tu mamă în conformitatea vremii nu tu tată
care să-ți reproșeze că ai consuma prea mult curent nu tu frați
te sprijini în cuvânt ca într-un plisc de pelican
te sprijini de cuvânt cu toată carnea ta râncedă
și taci dracului odată din gură
în camera tăcerii ești orfană
decongelezi fierbi marinezi mușchiul cuvintelor
și speri ca cineva să-ți guste amestecul și să exclame
„Da nicodana asta se numește poezie iar tu te numești poetă”
dar până atunci ești mică și orfană în lumea alfabetului
tu ești dislexică   (din nou) mică orfană mică orfană
și te crezi poetă sau ce-o fi
când tu vei gusta numai carne crudă
(va fi delicioasă)
și nu vei putea tăcea niciodată dracului din gură
pentru că ce scrii nu e poezie nu e cuvânt nu e vers nu e
și e total în regulă să fie așa
poezia ta nu e cuvânt
nicodana ucide-te
tu ești poezia!!
te vor căuta… și nu vor ține cont că ești orfană

ea își împărțea corpul în 4 puncte cardinale

ea era alergică la corpuri
la carne la oase    la ei
se frământa zi lumină și niciun aluat
nu era destul de bun pentru copt
ar merge până în capătul luminii
violente și hidoase    de-ar ști
o de-ar ști că boala asta se poate vindeca
ea era alergică la oseminte    la ei
dar tânjea zi lumină după ceva inexplicabil
după aer și priviri după sinele întors cu spatele
ea nu-i putea iubi pe ei
oricât s-ar fi străduit
ea era stricată
și totuși măgulită de o fericire scârboasă

confort care va urma

infidelitatea aceea obscură față de sine
în șapte zile muritoare din șapte
atunci când realizezi că urăști pântecele poeziei
urăști femeia aceea     pe tine te urăști
ura…
tu nu vei găsi niciodată ombilicul timpului
așa că într-o zi monotonă când mamele vor avea
jumătate din vârsta ta iar omul cu cotărcile
nu va mai veni pe uliță    îl vei tăia pe al tău
așa grețos și plin de cuvinte cum va fi
atunci în a șaptea zi muritoare din șapte
pe când va înflori singurul mac din satul acela îndepărtat
te vei numi fericită
ura…
un pantof prea strâmt pentru tine

Nicoleta GIURGI
clasa a XII-a B
Colegiul Național „Dragoș – Vodă” Sighet

Consiliul Local Sighet, Primăria Sighet și Centrul Cultural Sighet invită sighetenii la… Itinerarii muzicale… Joi, 10 noiembrie 2022, ora 16:00 la Sala de spectacole a Centrului Cultural Sighet.

Sunteți așteptați la un interesant Recital de pian susținut de Prof. dr. Ionică POP cu un program care include mari nume ale muzicii clasice: Johann Sebastian Bach, Béla Bartók, Johannes Brahms, Erik Satie, Aleksandr Scriabin, Claude Debussy.

Centrul Cultural Sighet

Dragi elevi și părinți,

În perioada 4 – 14 noiembrie 2022, se va desfășura selecția elevilor capabili de performanțe înalte, pentru constituirea grupei de Dezbateri (20 de locuri).

Sunt invitați să participe la selecție toți elevii capabili de performanțe înalte de la toate unitățile de învățământ din județul Maramureș.

Admiterea elevilor în Centrul Județean de Excelență Maramureș se va realiza în două forme:
a) admitere directă. Aici se încadrează elevii care au participat la olimpiadele școlare, etapa internațională/națională. În limita a 7 locuri, Comisia de evaluare a potențialului elevilor capabili de performanțe înalte poate decide selectarea elevilor pe baza rezultatelor școlar obținute la etapa regională/județeană a olimpiadelor/concursurilor școlare. Evaluarea acestora se va face pe baza Grilei de evaluare (Anexa 4) postată pe site-ul Centrului Județean de Excelență Maramureș, www.cjexmm.ro, la butonul https://www.cjexmm.ro/elevi.

b) admitere pe baza susținerii unui interviu
Calendarul selecției:
4 – 9 noiembrie 2022 – înscrierea elevilor pe baza rezultatelor obținute la olimpiadele/concursurile școlare, în anul școlar 2021/2022.
4 – 10 noiembrie 2022 – înscrierea elevilor pentru susținerea interviului
10 noiembrie 2022 – evaluarea dosarelor în cadrul comisiilor constituite prin decizia inspectorului școlar general
10 noiembrie 2022 – publicarea listei elevilor admiși pe baza rezultatelor obținute la olimpiade/concursuri școlare
11 noiembrie 2022 – publicarea listei cu elevii înscriși care vor susține interviul
14 noiembrie 2022 – susținerea probei (interviul)
14 noiembrie 2022 – afișarea rezultatelor

Conform Apelului lansat de Centrul Județean de Excelentă Maramureș, înscrierea elevilor capabili de performanțe înalte se face cu ajutorul formularului disponibil pe site-ul CJEXMM (https://www.cjexmm.ro/elevi), accesând linkurile:
INSCRIERE SELECTIE Centrul Județean de Excelență Maramureș (pentru elevii care se încadrează la admitere pe baza performanțelor): https://docs.google.com/forms/d/1f92xVigGhqjNxRt6fz8sDtDyFbY8MhiKBrk7IPJHNac/edit
INSCRIERE SELECTIE Centrul Județean de Excelență Maramureș (pentru elevii care vor susține testarea): https://docs.google.com/forms/d/1Sjoxzvbph5NkDdkPIDguemZxKsfnDvNocdSWxTK7yiA/edit

Vă dorim mult succes!

Centrul Județean de Excelență Maramureș

C10H12N2O

Fericirea
O poți vinde
În cești de porțelan

nu are gustul
pe care papilele tale
îl rostogolesc prin fantezii

Ochii n-o pot savura.
E incoloră
Străvezie
aș putea spune

Dai un shot
Te amețește
Te îmbată (poate)

Ocazional
Îți place
Ocazional
Nu

și totuși
Fericirea
e prea scumpă
să ți-o permiți

Tocmai de aceea
se servește
câte un shot

într-o ceașcă
de porțelan
desenată
de propria imaginație

„… ”

Liniștea
se cațără
în trupul meu
din degetul mic
de la piciorul stâng
|
|
|
până în genunchi,
până în
mijlocul imaginației
până în
depărtarea

de tine

și mă face să pierd
un neuron,
doi, trei,
un creier mic
în mijlocul
palmelor tale

Se instalează
Paralizia
în măduva oaselor
din ochi,
din firele de păr,
din discuția asta
Fără sens

Amorțesc
închid ochii
și încep să văd
Lumea
în culorile tale

Mihaela – Ioana TRIFOI
Colegiul Național „Dragoș-Vodă” Sighet
Clasa a XII-a B