Vă propun spre lectură câteva poezii ale doamnei Milena PRUNĂ (născută Surdu), din vol. „Menajera lui Dumnezeu”, Editura „Cărți Tango”, Popești – Leordeni, 2022. Cartea va avea lansarea în 14 August 2022, la Bârsana, alături de vernisarea expoziției de grafică a fiului dânsei, Mihai Prună.

Marin Slujeru

* * *

56.

O jumătate de aripă să văd
și știu că a fost cândva un zbor perfect.
O singură petală să-mi iasă în cale
și-n mintea mea se răsfață deja floarea dintâi.
O picătură de ploaie să-mi cadă pe obraz
și întregul râu și pietrele rotunde ale Izei îmi ating tălpile.
Dar mângâierea ta…
Nu.
Gândul mângâierii tale e destul.

59.
Te-am văzut căzut pe gânduri ieri.
Aveai în ochi o lumină aparte
și clipeai în ritmul respirației tale.
Corpul îți exista făra tine, în treaba lui.
Ceva din trecutul tău era mai viu
și mai aievea decât prezentul cu mine.
Aș fi plecat liniștită mai departe,
dar ai zâmbit
cum nu te-am mai văzut până atunci.
Stai!
Vreau să mor înaintea ta,
să poți să zâmbești la fel și despre mine.

64.
Sunt îndrăgostită, dar nu de tine,
pentru că viața ta nu e gata încă
și nu te pot cunoaște pe deplin.
Chiar acum
sunt îndrăgostită doar de felul în care te-a crescut mama ta,
de ochii ce seamănă cu ai tatălui tău
și de poeziile pe care le citești uneori.
E semn bun că îți plimbi câinele
și te joci cu el altfel decât te-au învățat părinții tăi.
Că preferi portocaliul dintre toate culorile,
dar nu ții neaparat să-mi arăți.
Și că, fără cuvinte,
îți faci o cruce peste trup
înainte de a merge la culcare.
Aseară ai făcut același semn peste fața mea
crezând că dorm.
Știi, s-ar putea să te iubesc în cele din urmă.
La sfârșit.

Milena Prună

Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș a fost inclus în campania Vizite Interactive la Muzeu, demarată de Twinkl, cu scopul de a oferi copiilor experiențe captivante în muzeele din România.
Reprezentanții Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș invită copiii (invitație permanentă!) să descopere cele mai interesante exponate și povești prin intermediul unei vânători de comori ce poate fi parcursă atât la Muzeul Satului, cât și în Clădirea Pavilionară a muzeului.
Copiii vor descoperi o mascotă personalizată, pe care trebuie să o găsească folosindu-se de hărți interactive pe care le găsesc la poartă. La plecare, vor putea lua acasă un desen de colorat cu mascotă, de care se vor putea bucura și mai târziu. Pachetul cu resurse personalizate pentru copii a fost realizat de Twinkl și poate fi descărcat și de pe site-ul Twinkle, cu un cont GRATUIT, care poate fi creat introducând adresa de e-mail și o parolă.

În lunile mai și iunie, pe lângă Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș, alte zece muzee din țară au fost incluse în proiectul Twinkl care dorește să facă vizitele la muzeele din România mai interactive pentru copii: Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, Muzeul de Științele Naturii Bacău, Observatorul Astronomic Bacău, Muzeul de Istorie (Muzeul Național al Bucovinei), Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui, Teatrul pentru Copii și Tineret Colibri Craiova, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad, Muzeul de Artă Brașov, Muzeul de Științele Naturii Aiud. Pentru vizitele prin muzeele care nu au fost încă incluse în proiect, părinții pot descărca și folosi hărți ale comorilor editabile, pe care copiii vor putea să le completeze cu fotografiile și informațiile lor.

Twinkl România (www.twinkl.ro) îndeamnă reprezentanții muzeelor care doresc un pachet cu resurse pentru instituția lor să le scrie un mesaj pe adresa de e-mail [email protected].

Persoana de contact
Alexandra Lazăr – Muzeograf, 0721 154 791
Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș
www.etnografie-maramures.ro

Vara aceasta, OXY MORE va participa în primul său mini-turneu internațional în România la sala Capitol a Filarmonicii Banatul din Timișoara (17 august), la Festivalul Zilele Muzicii la Oravița (19 august), ultimul eveniment fiind Concertul pentru Pace de la Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței la Sighetul Marmației (21 august).

Cine sunt interpreții?

Philippe Boaron este un pianist elvețian cu origini românesti, născut în 1988 la Geneva (Elveția). Fiind format la Conservatorul de Muzică din Geneva, a urmat studiile superioare la Școala Superioară de Muzică din Sion, Lausanne (la clasa pianistului Pascal Godart), iar apoi la cea din Neuchâtel, cu renumitul pianist și pedagog Paul Coker. Ca solist și partener de muzică de cameră, Philippe a cântat pe scene importante din Elveția, precum Victoria Hall și sala Franz Liszt din Geneva. Recent, tânărul pianist a fost recompensat cu Premiul Excelențelor Italiene 2022 de către organizația SAIG din Geneva.

Dinu Mihailescu este un pianist român născut la Timișoara în 1988. A urmat studiile superioare la UNMB din București (la clasa renumitei pianiste Dana Borșan), iar din 2009 la Școala Superioară de Muzică din Geneva (Elveția), cu profesorii Dominique Weber si Cedric Pescia. Este câștigătorul concursului internațional de pian Béla Bartók de la Szeged, din anul 2017. În calitate de solist si de partener de muzică de cameră, Dinu a cântat pe scene importante din România și Elveția, precum sala Studio a Ateneului Român, Yehudi Menuhin Forum din Berna și Victoria Hall din Geneva.

Ce este OXY MORE? Acest concept cu elemente inovatoare în domeniul muzicii clasice, a fost lansat într-o primă apariție publică în anul 2020 la Geneva și constă în asocierea suprinzătoare a unor compozitori de perioade și stiluri diferite și a unor lucrări muzicale aparent incompatibile.

Vara aceasta, OXY MORE va participa în primul său Concert pentru Pace, eveniment care se va desfășura la Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighetul Marmației, pe data de 21 august 2022. Acest concert este co-produs de către organizația In Between Productions SA din Elveția și de Fundația Academia Civică din București, sub egida Ambasadei Elveției în România.

Concertul este construit pe un program muzical de 51 de minute, interpretat aproape fără întreruperi între piese. Acestui program i se adaugă o scenografie minimalistă, creată doar prin amplasarea unor lămpi cu lumină LED pe pupitrele pianelor, cei doi pianisti confundându-se cu cele două instrumente în decorul aproape obscur. Obiectivul principal al OXY MORE este stârnirea emoțiilor și favorizarea proximității între public și interpreți.

Acest tip de concert se adresează unui public curios, alternativ, de toate vârstele.

Vă așteptăm cu inimile și brațele deschise, pentru a trăi un moment plin de emoție, uniți în muzică!

Sursă text: Radio România Cultural

Primăria și Centrul Cultural Sighet organizează Festivalul Concurs Național „Floare de Colț” 2022, ediția a X – a, care se va desfășura în Parcul Grădina Morii din Sighet.

Programul Festivalului

Sâmbătă, 20 august 2022, de la ora 18:00

Concurs
Recital Mircea Vintilă, Florin Chilian, Ducu Bertzi & Friends, Marius Bațu, Grupul Clasic.

Duminică, 21 august 2022, de la ora 18:00

Festivitatea de premiere a Concursului & Recitaluri premianți
Recital Ada Milea, Fără Zahăr, „Sunt un frate tânăr” (Dorin Andone, Teo Boar, Adi Vascu, Vlady Cnejevici), Adrian Ivanițki, Grupul Ecou (Magda Pușcaș, Sorina Bloj).

Salut, Sighet!

Primii evrei au ajuns în sat în anul 1730. La recensământul din 1735 este menționat un evreu pe nume Baruch Markez. Avea o soție și doi copii mici. Deținea un cal și o vacă. A plătit 10 florini taxe de închiriere pe an. Se afla sub protecția nobilului local Pop Istvan.

În 1930 aici trăiau aproximativ 91 de evrei.

Aparent, în ciuda dimensiunii mici a așezării evreiești din Desești, un număr impresionant de intelectuali evrei locuiau acolo. Registrele Chevra Mishnayos (grupul de studiu Mișna) din 1924 au fost păstrate și sunt în posesia Reb Yosef Halpert din Tel Aviv.

Membrii comunității locuiau în mai multe sate ale zonei, Crăcești (Mara azi), Hărnicești, dar marea majoritate a membrilor locuiau în Deseşti.

Sinagoga, construită înainte de Primul Război Mondial, a fost din piatră.

Majoritatea evreilor din aceste sate aparțineau de comunitatea hasidică din Sighet.

Evreii din Deseşti îşi câştigau traiul cu iscusință. Sursele primare de trai erau magazinele și crâșmele, precum și unele meserii. Unul dintre meseriași, cizmarul Shimon Ganz, confecționa cizme pentru toate satele din zonă.

La sfârşitul lunii aprilie 1944 autoritățile naziste maghiare au transferat evreii din Deseşti în ghetoul din Berbeşti, iar de aici au fost transferaţi în ghetoul Sighet, apoi deportaţi la Auschwitz.

Astăzi în Deseşti nu mai trăiesc evrei. Sinagoga există, dar s-a transformat într-un magazin.

Cotos Robert – președinte Asociația Maramureș Heritage
Baia Mare, Maramures, Romania
Phone: +4 0740 58 92 08
Web: www.regiomm.ro

Primăria şi Centrul Cultural Sighetu Marmaţiei organizează – în perioada 6 – 7 august 2022 – Festivalul Medieval Eternul Maramureş, eveniment care se va desfăşura în Parcul Central al municipiului. Ediţia a – XI -a va cuprinde o gamă largă de activități: parada costumelor medievale, prezentarea personajelor istorice, demonstraţii de lupte cavalereşti, concerte de muzica medievală, dansuri medievale etc. Organizatorii promit două zile… „cu totul speciale, muzică bună şi invitaţi de seamă”.

Programul Festivalului:

SÂMBĂTĂ, 6 August 2022

Ora 10:00, Parcul Central: instalarea Satului medieval şi a Expoziţiei „Medievalum”.
Expoziția „Medievalum”: arme de foc, tunuri, archebuze, arme cavalerești, halebarde, topoare, sulițe, arcuri, săgeți, buzdugane, bice de luptă, dispozitive de tortură, dispozitive de protecție cavalerească, platoșe, coifuri, camăși și glugi/ cagule din zale, instrumente muzicale. Expoziția cuprinde obiecte originale din filmele: „Mihai Viteazul”, „Dacii și romanii” și „Nemuritorii”.
Ora 11:00 – 11:45: Prezentarea armelor, a costumaţiilor şi a satului medieval; explicaţii şi poveşti despre exponatele „Medievalum”;
Ora 12:00 – str. Pietonală – PARADA FESTIVALULUI
Ora 12:30 – Deschiderea oficială (scena din parc). Parada costumelor medievale, prezentarea costumelor și a personajelor istorice;
Ora 13:00 – 14:00 – Atelier de muzică medievală – Lupus Dacus – o călătorie muzicală prin Evul Mediu european;
Ora 14:00 – 15:00 – MARAMORUS BARBARORUM – Scenariu istoric, cântece medievale, demonstratii de lupte;
Ora 15:00 -18:00 – ANIMAȚIE CU CAVALERI: CNEJII DE MARAMUREȘ – atelier de tir cu arcul tradiţional (longbow şi dacic) pentru copii şi adulţi, atelier de confecţionat zale, prezentare de echipament militar, jonglerii cu poiurile, şcoală şi antrenament cu publicul de mânuirea spadei, concursuri interactive şi amuzante, demonstraţii de lupte cavalereşti cu diferite arme ale Evului Mediu.

Ora 18:00 – 19:30 – LUPUS DACUS SIMFONIC
Ora 19:30 – 20:20 – Dansuri medievale – scoala de dansuri medievale pentru doamne și domnișoare
Ora 20:20 – 21:00 – Concert RAREŞ
Ora 21:00 – 21:45 – Concert RALUKA și PROIECTUL BALKANIC

DUMINICĂ , 7 august 2022

Ora 10:00 – trezirea la viaţă a satului medieval;
Ora 13:00 – şcoala micilor cavaleri: primele lecţii de mânuire a diferitelor arme de Ev Mediu;
Ora 14:00 – şcoala de dansuri medievale: primele lecţii de dansuri de la curţile domneşti; şcoala micilor arcaşi: primele lecţii de tir cu arcul tradiţional; Workshop de muzică medievală: „Cum să cunoaştem mai bine muzica medievală”.

Ora 15:00 – 16:00 – Expoziție Medievală la Muzeul Maramureșan

Ora 16:00 – 16:30 – Concert Questions Records
Ora 16:30 – 17:00 – Concert Gavrila

Ora 17:00 19:30 – concurs de tir cu arcul tradiţional pentru cei iniţiaţi (de la 10 m, 15 m, 20 m); lupte cavalereşti cu spada (de o mână, de o mână şi jumătate, de două mâini), bici de luptă, buzdugan şi topor; poveşti despre muzica medievală şi instrumentele muzicale din Evul Mediu; poveşti despre armele medievale, mânuirea lor şi costumul de luptă al unui cavaler.

Ora 19:00 – Concert MORBID TALES
Ora 20:00 – Concert LUPUS DACUS
Ora 21:00 – Concert ȘTEFAN BĂNICĂ

(informații comunicate de organizatori)

Salut, Sighet!

Foto: Alina Marincean

Sâmbătă, 30 iulie 2022, ora 16:00, la Biserica Reformată din Sighet va avea loc un Concert Caritabil susținut de celebrul violonist Zoltán Mága (Ungaria).

Organizația de Femei a UDMR s-a implicat în organizarea acestui concert la care se vor putea dona sume începând de la 20 lei, colecta urmând a fi înmânată de către artist – la sfârșitul evenimentului – domnișoarei Pál Eszter (pentru a continua tratamentul de Therasuit la Fundația Mihai Neșu – Oradea).

* * *

Virtuozul violonist Zoltán Mága trăiește și creează într-o țară mică, Ungaria, dar renumită în întreaga Europă Centrală și în întreaga lume, țară care se poate lăuda cu frumusețea naturală și cu mari realizări în arte și științe.
Stilul său caracteristic, unic – un „amestec” de muzică clasică, muzică populară, muzică pop și alte genuri de muzică – a câștigat recunoaștere și apreciere în întreaga lume. Repertoriul său artistic variază de la muzică populară la piese clasice până la jazz și chiar muzică pop. Trăsăturile distinctive ale artei sale sunt virtuozitatea, o forță imensă, o dorință care vine din adâncul sufletului său de a oferi și o speranță că muzica și dragostea care apare în ea pot fi un mijloc de a face lumea mai bună.
Zoltán Mága este unul dintre acei artiști care reprezintă tradițiile culturale maghiare, misiunea lui muzicală este de a face lumea să cunoască și să aprecieze națiunea maghiară și cultura maghiară. Prin concertele sale, el își propune să determine publicul să devină mai deschis către alte națiuni și culturi. Astfel, a câștigat nenumărați fani nu numai pentru el, ci și pentru muzica tradițională țigănească și clasică. Personalitatea sa inimitabilă, deosebită, îi face muzica unică și magică.

Cu concertele sale de caritate, el este capabil să mobilizeze și să unească împreună mii de oameni, în ciuda deosebirilor ideologice și politice. Invitarea maghiarilor iubitori de muzică să-și asume responsabilitatea socială este o inițiativă fără precedent. Așa se explică de ce este numit violonistul iubirii atât de muzicieni, cât și de publicul său.
Virtuozul violonist Zoltán Mága a susținut concerte în aproape o sută de țări de pe cinci continente, cântând pentru regi, șefi de stat, înalte fețe bisericești și vedete de renume mondial. El i-a încântat cu muzica sa pe Papa Benedict al XVI-lea, prințul Charles, moștenitorul tronului britanic, Mohammed al VI-lea, regele Marocului, Konstantin al II-lea, fostul rege al Greciei, actorul american Robert de Niro, laureat cu Oscar și, de asemenea, actrița. Salma Hayek. A lucrat împreună cu numeroși muzicieni de renume mondial, printre alții Didier Lockwood, Stephan Grappelli și Richard Clayderman.
Printre nenumăratele sale apariții la televiziune, Concertul de Crăciun pe care l-a susținut la Opera Națională din Ungaria în 2002 se remarcă ca o experiență frumoasă de care s-au bucurat telespectatorii din 22 de țări.
Scopul lui Zoltán Mága este de a vrăji milioane de oameni în concertele sale și de a permite tuturor grupelor de vârstă să experimenteze frumusețea muzicii clasice, pop și populare, universalitatea culturii muzicale maghiare.

Zoltán Mága și-a început educația formală la Școala Internațională de Artă, Dans și Muzică Talentum (Talent). În 1997 a obținut o diplomă de artist interpret la secția de muzică populară și și-a preluat diploma de la violonistul Miklós Szenthelyi, laureat al Premiului Kossuth (cel mai înalt premiu cultural din Ungaria).
În calitate de violonist principal al Orchestrei Rajkó de renume international și-a câștigat faima în aproape toate capitalele Europei, precum și în SUA și Orientul Îndepărtat. A făcut turnee pe toate meridianele lumii cu Orchestra țigănească din Budapesta, care a fost fondată de el, și a susținut peste tot concerte de mare succes. După primul său concert de succes a devenit liderul orchestrei, iar nu mult mai târziu, directorul artistic, regizorul și producătorul de programe de spectacol.

Activitatea de caritate a „Violonistului iubirii”!

Virtuozul violonist consideră că este foarte important să dăruiască, să doneze. Arta sa este împletită cu activitatea sa de caritate. Acesta este motivul pentru care a lansat numeroase acțiuni caritabile individuale. În decembrie 2006 a organizat și susținut un concert intitulat „Rugăciunea muzicală de Advent în cinstea lui Ferenc Puskás și a bolnavilor maghiari de boala Alzheimer”, în Biserica Mátyás din Budapesta, cu vedete invitate de renume internațional. În ianuarie 2007 a susținut un concert de mare succes în sala de banchete a Academiei de Muzică Ferenc Liszt, ale cărui venituri au fost folosite pentru achiziționarea de aparate de salvare pentru Serviciul Național de Ambulanță al Ungariei. În decembrie 2007 a susținut un concert caritabil de Crăciun în Sala Domului Parlamentului pentru a sprijini tratamentul copiilor bolnavi. El invită în mod regulat pensionarii la concerte şi oferă ajutor copiilor defavorizaţi. Câteva dintre viorile sale au fost vândute la concerte și licitații de caritate. Veniturile au fost oferite întotdeauna în scopuri nobile.
Violonistul iubirii poartă muzica chiar și în cele mai îndepărtate colțuri ale țării sale. Pe lângă activitatea sa muzicală, a organizat de multe ori campanii de caritate pentru eradicarea sărăciei. Cu vioara și muzica lui a militat pentru crearea de locuri de muncă, pace socială, pentru victimele inundațiilor, donații pentru spitale, oameni în nevoie, rude ale polițiștilor și soldaților care au murit eroic, săraci, orfani, familii numeroase, oameni bolnavi și copiii, comunitățile și familiile aflate în dificultate. Au fost nenumărate ocazii când a dat o mână de ajutor bisericilor, instituțiilor, școlilor, tinerilor care doreau să studieze și reprezentau speranțe de viitor.
Viața și cariera lui Zoltán Mága pot servi drept model pentru mulți tineri care pornesc în viață dintr-un mediu defavorizat. Crezul muzicianului este că esența integrării este în primul rând educația, iar cunoștințele astfel dobândite sunt viitorul. Cunoașterea aduce în viață prestigiu, valoare, recunoaștere și onestitate. El crede că acesta este singurul drum care duce la integrare reală și pace socială. Viața lui este dovada că, indiferent de culoarea pielii, origine, religie sau apartenență confesională, dacă vrei cu adevărat să ieși din sărăcie, o poți realiza prin educație, studiu, sârguință și muncă cinstită pentru a deveni un membru de succes, onorat și apreciat în comunitate.
A dat un exemplu personal când a obținut o diplomă la Facultatea de Artă a Universității din Pécs.
Prin rolul său public în societate și mesajele sale sociale, el atrage atenția continuu asupra importanței educației și a creșterii talentelor.

100 de concerte caritabile în biserici

În august 2009, Zoltán Mága a lansat o serie de concerte caritabile în Bazilica Sf. Ștefan din Budapesta, care au fost intitulate „100 de concerte bisericești” și a câștigat aprecieri inclusiv de la Papa Benedict al XVI-lea. A fost o inițiativă unică a violonistului în spiritul creării unității în Ungaria. Cu aceste serii de concerte și programele construite în jurul lor, scopul său a fost să ofere ajutor semenilor săi defavorizați și celor aflați în dificultate atât în Ungaria, cât și în afara granițelor acesteia.
La concertul cu numărul 100, peste zece mii de oameni au ovaționat în picioare în Bazilică, dar aceste sentimente înalte au fost împărtășite și de câteva mii de oameni în bisericile din orașele și satele mai mari și mai mici din Ungaria, pe unde a concertat artistul. Violonistul iubirii a încurajat, de asemenea, oamenii să-și unească forțele la evenimentele organizate în catedrale, biserici catolice, reformate și evanghelice, precum și în sinagogi. Violonistul și-a îndeplinit misiunea cu succes. A invitat și a adunat oameni din cele mai largi sfere posibile ale societății, din medii sociale diferite, a construit o punte între diferite părți ale țării, diferite grupuri sociale, între oameni.
Cei doi ani ai celor 100 de concerte bisericești au dovedit că în Ungaria sute de mii de oameni sunt capabili să-și unească forțele, să dea ajutor în scopuri nobile în spiritul iubirii frățești. El a mijlocit donații de peste 100 de milioane de forinți compatrioților săi maghiari defavorizați și celor aflați în nevoie.

În semn de recunoaștere a misiunii sale artistice și caritabile, Zoltán Mága a fost invitat la Vatican în septembrie 2011. A fost primit de Papa Benedict al XVI-lea. Violonistul a interpretat un cântec popular maghiar în cinstea Sfântului Părinte. Zoltán Mága a oferit în dar Preasfinției Sale o vioară, în numele întregului popor maghiar.

Magia viorii

Inspirat de succesul celor 100 de concerte bisericești, virtuozul viorii a anunțat în anul 2012 o nouă serie de 100 de concerte sub titlul „Magia viorii”. De această dată, a cooperat cu Teatrul de Operetă din Budapesta și cu artiști maghiari de renume mondial cu scopul de a răspândi, de a face cunoscută și prețuită cultura muzicală maghiară.
De data aceasta, locațiile seriei de concerte nu sunt biserici, ci teatre, săli de sport, centre culturale și chiar evenimente aeriene. El atrage atenția asupra frumuseții muzicii clasice, pop și populare maghiare, interpretând lucrările cunoscute sau mai puțin cunoscute ale celor mai importanți compozitori maghiari, Ferenc Liszt, Béla Bartók, Zoltán Kodály, Ferenc Erkel etc.

Violonistul, muzicianul Zoltán Mága a primit numeroase premii și decorații atât în Ungaria cât și la nivel internațional.

(Informațiile despre violonistul Zoltán Mága au fost preluate de pe site-ul www.magazoltan.com).

Salut, Sighet!

„Noblețea marginii – Cultură de rang înalt în Petrova și Țara Maramureșului”, volumul care a apărut la Editura Țara Maramureșului (Petrova, 2021), sub egida Fundației „Prof. univ. dr. Gheorghe Bilașcu” (Petrova, Maramureș) și a Cenaclului de Cultură și Artă „Mihai Eminescu” (Petrova, Maramureș) a fost lansat săptămâna trecută, joi, 21 iulie 2022 și la… Oraș, la Sighet.

Volumul a fost lansat la Palatul Cultural – Episcopal din Sighet în prezența unui numeros și elevat public. După cuvântul de întâmpinare rostit de preotul Dan Sidău, gazda întâlnirii, petrovenii (avându-l în avangarda „marginii” nobiliare pe prof. dr. Ion Petrovai) dar și iubitorii de carte scrisă, au vorbit despre Eminescu, Cenaclul „Mihai Eminescu” din Petrova, despre semnificațiile păstrării tradițiilor și culturii în zonele încă „neglobalizate” total, neinfluențate artificial de… Centru.
Au vorbit despre carte dar și despre istoria Cenaclului și Grupului de la Petrova, despre eforturile asumate de „periferie” pentru influențarea pozitivă a Orașului, Ion Petrovai, Bogdan Petrovai, Ștefan Marinca, Alexandru Leordean, Dorel Cordoș, Ilie Gherheș, Grațian – Florin Pârvu (consulul României la Solotvino – Ucraina), Ioan Borlean, Gheorghe Botiș, Nicolae Iuga, Teodor Ardelean, Gheorghe Mihai Bârlea.

Grupul de la Petrova și nobilii intelectuali iubitori de Neam și Țară sunt un exemplu că „marginea”, „periferia”, pot aduce plusvaloare trendului globalizării, promovând valori reale, nepervertite de rigidul și omniprezentul… consumerism.

Foto & text: Ion Mariș

Ioana Ileana Ștețco s-a născut în Borșa, Maramureș, în 24 septembrie 1952, „într-o familie de oameni de omenie, mama trăgându-se din neamul Albenilor, de pe Vălcineț iar tata era din neamul Hăisănenilor, din Moisei, de pe Izvor”.

Debut absolut – „Luceafărul”, 1974.
Debut editorial, în anul 2010, cu „Phoenix, vecina”, Ed. Grinta, Cluj – Napoca, volum pentru care a fost distinsă cu Premiul de debut la Vișeu, la Festivalul de Poezie și Marele premiu la Ocoliș, la Festivalul de Arte și Literatură.
Alte premii: Labiș (1974), Măiastra (1978), Premiul pentru debut la Festivalul Internațional de Poezie de la Sighet (2011).

Au urmat alte volume de autor, apreciate de critica literară: „În doze suportabile, iubirea”, Ed. Limes 2011, „Școala de fete”, Ed. Ethnologica 2013, „Ai să dai seamă, doamnă”, Ed. Școala Ardeleană, 2016.

Membră a Uniunii Scriitorilor din România – filiala Cluj din anul 2014.

Vineri, 22 iulie 2022, a plecat „puțin”, acolo Sus, pentru a locui pentru Veșnicie.

Dumnezeu s-o odihnească în pace… în veșnicia poemelor! Condoleanțe familiei îndoliate!

Salut, Sighet!

* * *

lasă pasărea din cuvinte să(-și) pună întrebarea
poetei Ioana Ileana Ștețco,
                                                                                     in memoriam

spre nordul adevărat tăioasa lumină
migrează întrebându-se-n somn
dacă mai ști-va să se-ntoarcă
peste țărmurile-nvelite în abisul de verde

peste desenul în alb-negru fluturele
aripa-și pleacă
îl lasă
prin noapte de departe venind
timpul se șterge revenindu-și în
pădurea de unde-ai plecat –
tot mai sigur și tot mai singur –
apropiindu-mă de toamna visării

și totuși
poate că acesta-i motivul pentru care
ai plecat să fii pentru totdeauna
singurul tău cuvânt în calea
alfabetelor dispărute

pentru pajiștea pe care-ai visat
pentru fiecare singurătate
ai să dai seamă, doamnă
eu la fel ca tine doar mai devreme
decât tine voi merge pe
spre cealaltă parte a întunericului
înconjurat de vicioase iluzii
a lipsei de drum

în ritmul versurilor tale
amurgul îmi șoptește
povestea ținutului interzis
într-o imposibilă vinere ♦»
                                   Echim VANCEA (22 iulie 2022)

Vă oferim o imagine inedită cu Nichita Stănescu în postura de… naș! Era naș la un dublu eveniment ce avea loc în anul 1982, în comuna Nereju (Vrancea): se căsătorea Carmen – Mihaela și, în același timp, își boteza și copilul.
Carmen – Mihaela era o bună prietenă și colegă de an la Universitatea din București (Facultatea română – franceză) cu Todorița (Dora) Stănescu, soția lui Nichita.

Salut, Sighet!

Nota redacției: Mulțumim scriitorului maramureșean Paul Romaniuc, prieten cu Nichita, pentru fotografia pe care ne-a oferit-o pentru publicare.

Mă îndărătnicesc în a scrie despre un subiect perimat pentru unii, actual pentru mine, despre filonul pur al sufletului țărănesc, atît al graiului cît și al comportamentului. Despre a face diferența între țăranul născut și cel făcut.
Nu intru neapărat în rîndul celor foarte bătrîni, dar am avut parte de o „interacțiune” cu această clasă, zic eu, de nobili, numiți Țărani.
Țăranul de la sat, cu regulile lui, cu credințele lui, cu înțelepciunea lui, care toate la un loc izvorau din cu totul alte surse decît cele de azi. Niște surse ancestrale, perpetuate și păstrate cu evlavie din generație în generație.

Portul era port. Avea o simplitate aristocrată, albul și negrul, cele mai pretențioase culori, erau la baza straielor. În această austeritate cromatică totuși femeile iscusite mai înseilau cîte un fir de roșu, de verde, de galben și de albastru, care făceau diferența între straiele bărbatești și cele femeiești. Zadiile cu roșu și negru completau paleta de culori. Ochiul era odihnit și dornic de frumos, dar atît cît să nu devină obositor.
N-am să înțeleg „valul”, „tsunamiul” care în ultimii ani ne bîntuie, moda asta modernă care acaparează, exagerează portul neaoș și îl transformă în „niște costumații” de prost-gust și calitate îndoielnică.
Mă doare să văd cum se bagatelizează adevăratele valori. Gust o glumă bună dar urăsc bășcălia!
Munca adevărată a țărăncii, rîvna și talentul în a scoate adevărate perle din propriile mîini e luată în desuet.
Se fac programări la calculatoarele care „țes” pe bandă rulantă „cămăși țărănești”, pe ce culori vrei; pe roz pudră, pe mov, pe turcoaz etc., Exact culorile țărănești!
Acestea musai trebuie asortate cu zadii „gen” sumne, toate originale!
Pieptănăturile la fel; pe roz pe mov, pe blond, cu șuvițele ostentative la vedere (gen Giani din Las Fierbinți).
Unghiuțele false, buzele țuguiate, toate compun un tablou „original”, despre cum arată o țărăncuță română!
Facebookul abundă și inundă cu imagini cu titlul „Sara bună” sau Haida ha în Maramu”!
E mai mult noaptea minții să-ți închipui că așa sau prin așa ceva ne facem cunoscuți în lume ca țărani tradiționali. Nimeni însă nu protestează și nu comentează!
E o lume de forme fără fond!
Originalul este bagatelizat și este considerat depășit. Exact ca și cum ai da comandă unui pictor să-ți facă o Gioconda pe blond, cu cu buzele siliconate, cu sînii peste rochie sau cu o verigă în nas. Sau un „Car cu boi” tras de un Ferrari.
Ce atîta cramponare în vechi?!…

Am văzut o nuntă de motocicliști, cu cercei și verigi în nas și cu steagul mirilor pe umăr. Păi dacă ți-ai ales deja o ținută, o conduită, presupunîndu-se că deja ai evoluat, de ce să mai vrei să fii țăran? Credeți că-i așa de simplu?
Nici nu vă închipuiți de cîte secole a fost nevoie ca țăranul să fie definitivat!
La țăranul la care mă refer eu, toate lucrurile treceau mai întîi prin „filtrul” bunului-simț înnăscut și a fricii de Dumnezeu!
Curățenia trupească era legată de curățenia gîndirii și a conviețuirii cu ceilalți. Țăranul adevărat, la intrarea în gospodărie, își planta o poartă de lemn încrustată cu simboluri solare, cu colaci, cu flori, pentru ca acel/ acea care-i va trece pragul să se simtă onorat.
Acum în fața caselor se colectează dejecțiile rău mirositoare, în niște șanțuri betonate, infecte, de-ți vine să faci cale întoarsă!
Înainte, fiecare avea în fața casei săpată o fîntînă și o grădinuță cu flori. Acum fiecare și-a otrăvit fîntîna transformînd-o în decantor pentru dejecții, din care se ridică niște miasme care ucid orice boare de parfum și ucid ultima floricică din grădinuță.
Toate aceste anomalii eu le numesc „mutații nefaste”, care ne îngroapă mai rău ca niște bombardamente. Ni se strivesc valorile, filonul de originalitate și, din păcate, suntem percepuți ca un popor ciudat, cu port și obiceiuri bizare, pestrițe, împrumutate de nicăieri, cu construcții roz, mov, turcoaz, care se zgîiesc prin termopanele ieftine la turiștii rătăciți prin satele noastre…

Ileana PISUC

Foto: Ion Mariș

,,Să mă aștepți la răscruce de viață, te voi fluiera când voi fi pe aproape, însă mi-e teamă că tu vei fi deja pe muchie de cuțit sau vei încerca mereu să mergi pe ambele drumuri ale sufletului neștiind că fiecare are propria sa destinație. Ți-am dat o hartă când ai plecat, dar oare mai știi? Sau ai aruncat-o odată cu amintirea unei fete crețe cu ochii de migdală? Dacă ai aruncat-o, întoarce-te și ia-o pe a mea, eu n-am nevoie de hartă, știu cu ochii închiși drumul spre brațele tale, deoarece am alergat mii de km pe el, crezând că mă vei opri și-mi vei spune: ,,Fie mergem amândoi în aceeași direcție, fie alergăm o viață unul de celălalt? Cum îți este mai ușor?” Însă nu m-ai oprit și-am luat-o la fugă singură, am bătut pasul pe loc, mi-am rupt ligamente și am făcut sute de întinderi, am avut entorse, precum fotbaliștii, am văzut cum bătăile inimii urcă la 180 la ultimii 2 kilometri, dar niciuna dintre acestea n-a durut atât de mult cum m-a durut imaginea pustie lăsată în urmă. La fiecare 200 de metri, întorceam privirea în speranța că te voi zări, micșoram ritmul crezând că sunt prea rapidă, lăsam vise în urmă, pentru a mă prinde din urmă mai ușor, însă când am făcut cale întoarsă, mi-am dat seamă că tu nici măcar nu erai prezent la START. Acela a fost momentul în care după mult timp mi-am dat seama cât sunt de naivă și de puternică în același timp, cum simplul gând că tu mă vei urma m-a făcut să merg atât de departe, fără a spune că vreau să renunț, fără a mă plânge și fără a căuta validare, am tot înaintat, neștiind că nici măcar tentativa de a porni după mine nu ai avut-o. Și-acuma te-ntreb pe tine: ,,De ce-ai lăsat dorul la mine?”

Amfiteatrul era sub o tăcere de mormânt, însă vocea hotărâtă a domnișoarei psiholog continuă:

– Câte fărâme de dor ați lăsat pe unde ați trecut, dragii mei?

– Poți lăsa fărâme de dor? Eu știu că dorul e doar unul și nu îl poți lăsa înjumătățit. rostise un băiat cu vocea tremurândă.

– Da. Putem și sunt sigură că fiecare dintre noi are doruri călătoare, ia gândiți-vă dacă dorul ar fi doar unul mare și tare, am putea spune: mi-e dor și de mama și de tata, de cățel și de purcel?

– Păi atunci există mai multe doruri mari și tari. spusese de data asta o adolescentă frumoasă foc.

– Există fărâme de dor, niciodată mai multe doruri mari.

– În ce constau acele fărâme de dor, stimată domnișoară?

– În dorurile neîmplinite, pe care le lăsăm în urmă și care ni se lasă în suflet.

– Aveți doruri neîmplinite?

– Orice pasăre are nevoie de aripi ca să poată zbura.

– Vreți să spuneți că, cu cât avem mai multe doruri neîmplinite, puterea aripilor este mai mare?

– Vreau să spun că, cu cât avem mai multe doruri neîmplinite, zborul este mai greu.

– Ce înseamnă un zbor greu?

– Să fii un porumbel singur printre multe berze.

– Ați fost vreodată un porumbel singur, dar acuma nu vorbesc metaforic.

– Da. Am fost.

– Și cum explicați acea singurătate?

– Am să vă citez ce am scris în data de 25 iunie 2022, ora 20:14: „Iar astăzi când spun că sunt singură el nu este aici, în jurul meu există mii de oameni.”

– Nu pot să cred cum un singur băiat a putut tăia aripile unui porumbel atât de frumos și plin de grandoare cum sunteți dumneavoastră. spuse cu gingășie o studentă a domnișoarei lector.

– N-a fost doar un băiat, a fost băiatul visurilor mele.

– Și acum nu-l mai visați?

– Ba da. E singurul vis din care aș vrea să nu mă mai trezesc.

– Dar el?

– El?

– Unde este? De ce nu e cu dumneavoastră? De ce a plecat?

– Nu mai am nicio veste de la el. Însă sper ca de data asta a ales drumul corect.

– De ce credeți că drumul spre dumneavoastră nu era unul corect?

– A fost corect, dar mult prea dificil pentru el.

– De ce spuneți asta?

– Pentru că înainte de a-i da drumul din brațe am uitat să-i șoptesc că tot ceea ce este greu, este și frumos și că drumurile cele mai anevoioase au și cele mai fascinante destinații, iar el nu a știut niciodată asta.

– Dacă ar fi aici sau dacă v-ar putea auzi ce ați avea să-i reproșați?

– Să-i reproșez? Nimic. Însă i-aș spune că fără el mi-e frig și-n iulie.

Ioana TRIFOI
Facultatea de Educație Fizică și Sport, Cluj-Napoca

Școala de Arhitectură de la Mănăstirea OAȘA se va desfășura – în acest an – în perioada 30 iulie 2022 – 07 august 2022 și va fi condusă de dl. arhitect Dorel CORDOȘ. Oricine îi cercetează istoricul profesional își poate da lesne seama că dânsul este un om care luptă pentru păstrarea și perpetuarea chipului curat al acestei țări, întrucât, în proiectele desfășurate de-a lungul anilor, a căutat să folosească un limbaj arhitectural care să sintetizeze etosul spiritualității românești, să surprindă mesajul care vine de dincolo de timp și se proiectează în veșnicie, circulând astfel impregnat de natura umană și înconjurătoare, pe care pe parcursul veacurilor a și a încăput-o. De aceea, s-ar putea spune că arhitectura urmărită ca rezultat de către dl. arhitect Dorel Cordoș este una durabilă, folosind materiale trainice și cu o atentă rezolvare a concepției structurale.

Domnul arhitect Dorel Cordoș acordă o deosebită atenție incintei, adică felului în care cineva este întâmpinat de către un spațiu și gândește în avans experiența utilizatorului, încercând să creeze toate condițiile necesare unei redescoperiri și ale unei așezări în tihnă.
Școala de Arhitectură de la Mănăstirea Oașa își propune să lucreze cu puterea extraordinară a acestui domeniu de a clădi locuri, de a prilejui momente și spații ale amintirii, pentru a consolida pe pământ „tinda Raiului” și pentru a o face încăpătoare tuturor.

Școala de Arhitectură se desfășoară la Mănăstirea Oașa (loc. Șugag, jud. Alba) și se adresează studenților la arhitectură, la design interior, la peisagistică dar și arhitecțior de toate vârstele.

Data limită de înscriere: 20 iulie 2022.
Participarea este gratuită, masa și cazarea sunt asigurate de Mănăstire.
Link înscrieri: https://forms.gle/2kudWJNtjWerY7ZG8

Liga Studenților din Cluj – Școala de Arhitectură

Foto: Ion Mariș