Să-i ascultăm pe sigheteni! (autor, Luminița Colopelnic)

Ce preferințe au sighetenii? Este întrebarea pe care și-a pus-o Comisia pentru activități științifice, învățământ, cultură, sănătate, protecție socială, sportivă, de agrement, tineret și femei din cadrul Consiliului Local al municipiului Sighetu Marmației și de aici s-a ivit necesitatea realizării unui sondaj de opinie în rândul populației locale.

Tinerii voluntari de la Serviciul de Ajutor Maltez, sucursala Sighet, au avut același imbold și, în perioada 2-4 iunie a.c., au cutreierat străzile, au stat de vorbă cu zeci de persoane de toate vârstele. Iată concluziile lor.
La întrebarea Ce fel de activități propuneți să aibă loc în orașul nostru? pe primul loc în preferințele sighetenilor s-a aflat promovarea oamenilor de cultură și a antreprenorilor locali. Sighetenii își doresc mai multe activități culturale, sportive și caritabile, festivaluri cu artiști consacrați, concursuri/ concerte de promovare a artiștilor tineri. De asemenea, se așteaptă la o mai bună diseminare a informațiilor cu privire la aceste activități.
Respondenții au considerat că tinerii, și nu numai, au nevoie de amenajarea unor locuri de agrement precum piscine, patinoare, piste pentru biciclete, parcuri pentru copii, zonă de promenadă, skate parc, alocarea unei săli sau a unui teren în aer liber pentru jocuri diverse, o sală de expoziții, zonă pentru canotaj.
Întrebați ce propuneri au pentru a îmbunătăți imaginea orașului, sighetenii, dar și turiștii aflați în zonă au estimat ca fiind primordială realizarea infrastructurii orașului, a clădirilor de patrimoniu, cu respectarea planurilor arhitecturale, a parcărilor, apoi amenajarea spațiilor publice (parcul dendrologic, fântâna arteziană din centru) și a spațiilor libere din parcul central pentru producătorii locali. Printre priorități s-a aflat și îmbunătățirea calității turismului local. Unii au considerat necesară existența toaletelor publice.

Să recunoaștem, pandemia a avut și ea o parte de vină în anularea evenimentelor culturale, artistice sau sportive, dar unele, precum reprezentațiile de teatru ale Centrului Cultural, încetaseră cu ceva timp înainte din lipsa unui spațiu adecvat.

Faptul că unele dintre dorințele sighetenilor au fost împlinite, ca să amintim doar de succesul târgului producătorilor locali, includerea în circuitul spațiilor destinate activităților artistice a „Casei Pălărierului” sau reușita ediției a IX-a a Festivalului Național „Floare de Colț” care, într-o formă inedită, a avut și o secțiune de concurs, nu poate decât să ne bucure. Așteptăm ca și celelalte să figureze în agenda comisiei și să fie implementate cu succes, iar cele deja existente să îmbrace o haină nouă, atractivă pentru localnici și pentru vizitatori. În definitiv, propunerile sighetenilor sunt cât se poate de firești pentru un oraș de talia capitalei Maramureșului istoric și, dacă e să credem vorba unui consilier local, pentru cultură se găsesc mereu bani!

Luminița Colopelnic




O nouă speranță a Sighetului pe tărâmul artelor: Ilinca Sofia Oros!

Ilinca Sofia Oros este o fetiță talentată deși are doar… 10 anișori. Este elevă a Școlii Gimnaziale „George Coșbuc” (învățătoare Alina Ardelean).
De la o vârstă fragedă și-a devoalat talentul și înclinația spre artă. A scris primele poezii în jurul vârstei de 6 ani iar primul roman – pe care l-a prezentat în clasă – ,,Un vultur pierdut” la vârsta de 8 ani. Scrie poezii în care „personajele” sunt colegii de clasă, însoțite de caricaturi, pe care le-a cuprins într-un mic „compendiu”.

La vârsta de 9 ani a început și cursuri de pictură cu dna prof. Ierima Laura, câștigând în cadrul ,,Festivalului Internațional de Arte 2020” Premiul Publicului cu lucrarea ,,Nakhazan”.
În anul 2020 a fost singurul copil (avea 9 ani) acceptat în grupul internațional de tineri pictori „Art Freaks Global People s Choice”‚ cu lucrarea „Iarna în culori de gheață”. Lucrarea Ilincăi a fost inclusă într-o expoziție virtuală internațională, alături de mari artiști plastici internaționali.
Continuă să scrie pooezii și proză publicând pe diverse grupuri literare, printre care și un grup internațional ,,Festival 4 Arts Literary Group”.

În această vară (2021), Ilinca a participat la „Festivalul Internațional de Arte” la secțiunile creație literară (poezie – poezie pentru copii, proză – povestiri pentru copii) obținând Premiul I pentru proză cu lucrarea ,,Joaca-n culori”, Premiul I pentru povestiri pentru copii cu lucrarea ,,Secretul încrederii” și Premiul II la secțiunea poezii pentru copii.
În cadrul secțiunii Arte plastice – pictură lucrarea „Anayamar” a fost distinsă cu Premiul II iar la secțiunea Artă dramatică Ilinca și-a trecut în palmares un onorant Premiu II cu monologul „Fetița răsfățată” (The spoiled little girl).
Interesantă această pasiune integrată pentru artă, literatură și „ploaia” de premii obținute de Ilinca Sofia, care ne duc cu gândul la un viitor spectaculos pentru acest copil.

În imaginea principală (sus) sunt reproduse două picturi ale Ilincăi și, în continuare, vă oferim poemul „Iarna-n culori de gheață”.

Dimineața văd pe fereastră
Flori de gheață
Pictate de o iarnă îndrăzneață.

Am cules câteva
De acolo, de undeva…
Și nu știu unde să le așez.

Cu săniuța,
Fără să mai stea pe gânduri,
Iarna a venit!

Curtea-i înghețată
Toată pictată
În vibrante culori de gheață!

 

Felicitări, Ilinca și succes pe drumul… Artei!

Salut, Sighet!




Sigheteanca Gafia Coman-Galay, membră în juriul orașului Lausanne, Elveția (autor, Ion Mariș)

În fiecare an, orașul Lausanne decernează un pemiu pentru roman. Procesul alegerii cărților pentru concurs (6 autori în fiecare an), debutează în vara anului anterior. Este ales un juriu compus din „lectori”/ cititori de romane, literatură, care acceptă să facă parte dintr-un grup de 10 persoane care trebuie să aleagă romanul premiat din cele 6 nominalizate anterior. Membrii juriului se angajează să citească romanele și să le comenteze/ recenzeze în funcție de preferințele lor literare. Juriul este coordonat de un profesionist din domeniul cultural (în anul 2020 – 2021 președintele juriului a fost un scenarist și actor de teatru).

Fiecare roman selectat este prezentat publicului pe parcursul toamnei și iernii (2020), cele șase volume nominalizate fiind – succesiv – prezentate iubitorilor de literatură într-o întâlnire în care autorul este intervievat de către președintele juriului (responsabilul cultural) din Lausanne, dar și publicul putând adresa întrebări. Până în luna martie a anului următor (2021) toate romanele sunt prezentate, juriul reunindu-se în spatele ușilor închise, alegând/ votând laureatul căruia îi va fi atribuită suma de 20000 franci elevețieni, valoarea în bani a premiului, plus un sejur de o lună la un castel de patrimoniu din Elveția, o reședință unde câștigătorul poate scrie în liniște. Întâlnirile publice, dezbaterile sunt urmărite și prezentate de mass media. În acest an – afectat de pandemie – întâlnirile publice au fost înlocuite cu video-conferințe.

Pe parcursul sesiunii finale, a galei concursului, iau cuvântul atât responsabilul pentru cultură (reprezentantul autorităților) cât și președintele juriului. Fiecare operă este prezentată de către unul sau doi dintre membrii juriului, după care urmează lectura unor fragmente din romanul analizat totul pe un fond de improvizații muzicale. La încheierea ceremoniei decernării premiului anual pentru roman se face cunoscut numele laureatului.

Anul acesta (2021), premiul a fost atribuit scriitorului Laurent Koutaïssoff, autorul romanului „ATLAS”. Acest premiu are meritul de-a promova lectura romanelor scrise de autori de limbă franceză din Elveția și de-a se vorbi despre literatură în general.

Pentru a face parte din juriu, doritorii trebuie să-și manifeste interesul pentru acceptarea întregului proces: lecturarea tuturor romanelor selectate, discuții atente cu autorii, recenzia cel puțin a unui roman, dezbateri cu ceilalți membrii ai juriului etc. Acesta este – de fapt – și farmecul literaturii, un domeniu deschis dezbaterii și polemicii, finalmente fiind rețeta pentru existența artei… scrisului.

Doamna Gafia Coman – Galay a făcut parte din grupul celor 10 privilegiați care au decis câștigătoul premiului pentru roman, decernat în acest an în luna aprilie. Informațiile mi-au fost furnizate cu amabilitate de către doamna Gafia Galay – Coman și domul Jean – Louis Chancerel, acasă la… Sighet, în urmă cu câteva zile, în discuțiile pe care le-am purtat cu domniile lor în orașul nostru, cu locuitori care „ascund” un apetit literar – artistic… idescriptibil.

Ion MARIȘ

***

Gafia Galay – Coman s-a născut în comuna Bogdan – Vodă (Cuhea), este absolventă a Liceului „Dragoș-Vodă” din Sighet (promoția 1967), a Facultății de Filologie (limbi romanice) „Babeș-Bolyai” – Cluj Napoca (1971), unde i-a avut profesori pe Doina Cornea, Maria Vodă – Capuşan, Radu Andrei, Ion Vlad etc.
În anul 1972 a părăsit România și s-a stabilit în Lausanne (Elveția).
În Elveția și în Franța (Paris), în alternanță, a urmat o serie de specializări (Bachelor) în domeniul destinat persoanelor cu dizabilități – educație incluzivă – defectologie, abordate pluridisciplinar (psiho – socio – pedagogie) – domenii legate de cariera profesională ulterioară.
A fost o îndelungată perioadă Profesor la HES – SO (Haute Ecole Spécialisée de Suisse Occidentale), Lausanne, Cantonul Vaud, Elveția.
A organizat diverse activități la Lausanne – în cadrul zilelor francofoniei – invitând și artiști maramureșeni.
La Editura „Valea Verde” din Sighet doamna Gafia Coman – Galay si dl. Jean Louis Chancerel au publicat în anul 2018 volumul „Cultures francophones” (Culturi francofone).




Sighet – Album retro (LXXX)

Piața centrală din Sighet la începutul secolului XX (1918), zonă de intens comerț „neconvențional” într-un orășel foarte liniștit și, în același timp, stație de taxi-uri eco… caleștile (fiaker).
În fundal se poate observa Statuia Fecioarei Maria.

Comentariile cititorilor la această imagine sunt binevenite!

Salut, Sighet!

NR: Fotografie din arhiva familiei Timea & Christoph Müller.




Se lansează un nou număr al Revistei Memoria Ethnologica

Colecția revistei Memoria Ethnologica, publicată de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Liviu Borlan” Maramureș la Editura Ethnologica, s-a mai înnoit cu un număr (78-79), care urmează să fie lansat marți, 17 august, 2021, începând cu ora 13:00, la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” din Baia Mare. Numărul este dedicat memoriei prof. dr. Ștefan Mariș.

O viață de revistă

Memoria Ethnologica a debutat în anul 2001 ca o revistă de etnologie, ce însuma colecțiile de folclor ale unor cunoscuți etnologi, folcloriști, cercetători și oameni de cultură. Publicația, avându-l drept coordonator, la acea vreme, pe regretatul etnolog Dumitru Iuga, reprezenta un mănunchi de obiceiuri calendaristice, rituri de prag, lirică populară, poezia obiceiurilor, proverbe și fotografii – document. Cu timpul, revista a evoluat, a pornit de la tradiție și a ajuns la modernitate, fiind în pas cu lumea contemporană. Din anul 2002, revista îl va avea coordonator, iar apoi, din 2005, redactor-șef, până în aprilie 2021, pe prof. dr. Ștefan Mariș, managerul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Liviu Borlan” Maramureș. Începând cu anul 2005, revistele au cuprins două părți, prima parte formată din studii științifice, iar a doua parte cuprinzând Colecții de folclor. Câțiva ani mai târziu, revista a dobândit și a treia parte, ce conține recenzii de carte. Din 2008, începând cu numărul 28-29, revista Memoria Ethnologica devine un document științific, bine catalogat, atât în țară, cât și în străinătate, fiind evaluată de o bază științifică internațională. Fiecare studiu cuprinde cuvinte cheie și un rezumat în limbile română și engleză, precum și corpul studiului. Astfel, publicația a dobândit vizibilitate atât online cât și în formă tipărită, în mediul academic național și în cel internațional.

Despre un 2021 cu schimbări și încercări

Numărul 78 – 79 al revistei ar fi trebuit să fie unul aniversar, festiv, publicația aflându-se la 20 de ani de existență. A fost, în schimb, un număr bulversant și încercat, întrucât Centrul Creației l-a pierdut pe cel care a fost aproape două decenii manager al instituției și mai bine de un deceniu coordonator, respectiv redactor-șef al Memoriei Ethnologica. „Dedicăm noul număr memoriei prof. dr. Ștefan Mariș, care ținea deosebit de mult la această revistă. Cu toate obstacolele, am reușit, să mergem mai departe, să păstrăm continuitatea publicației, să îi păstrăm consistența, complexitatea abordării, ba chiar să îi îmbunătățim aspectul, noul număr fiind primul care se bucură de fotografii color”. (Lucian Iluț – manager interimar CJCPCT „Liviu Borlan” Maramureș)

Viața și vremurile au făcut ca noul număr să aibă și un nou redactor-șef: Corina Isabella Csiszár, care de ani buni face parte din redacția Memoria Ethnologica, pe care o consideră o revistă de suflet: „Mă întorc în timp, la momentul în care unchiul meu îmi oferise cadou primul număr al revistei Memoria Ethnologica, editat în anul 2001! Cu emoție, interes, curiozitate și căldură, am citit, am răsfoit paginile revistei, admiram fotografiile și îndrăzneam să visez… Punând revista la piept, am exclamat: «Uite, eu aici aș vrea să lucrez! Asta m-ar împlini!» Amintirea mă emoționează și acum și mă trezesc după ani, ținând la piept revista cu același titlu, dar pentru care, începând cu acest număr 78-79, sunt redactor-șef. Acest titlu mă onorează, mă responsabilizează. Revista Memoria Ethnologica nu nu mai conține doar cultură tradițională, ci reprezintă o lucrare de studii culturale. Avem datoria morală de a ne face auziți în civilizația europeană și acest fapt se poate realiza doar prin redescoperirea istoriei și a culturii noastre populare”.

Despre amintiri, despre prezentul și despre viitorul unicei reviste de patrimoniu ethnologic și memorie culturală a județului se va vorbi și marți, 17 august, în Salonul Artelor de la Biblioteca Județeană din Baia Mare, în cadrul evenimentului de lansare a celui mai recent număr, eveniment la care vă invităm și pe dumneavoastră să participați.

*Accesul în sală se va face în limita a maximum 50 de persoane, cu obligativitatea purtării măștii de protecție.

CJCPCT „Liviu Borlan” Maramureș
(foto: Rada Pavel)




Sighet – album retro (LXXIX)

Fotografie de referință cu sigheteni (nume importante în cultura locală) participanți la expoziția sculptorului Ion Bledea din anul…. 1987.

Sculptorul Ion Bledea (în stânga imaginii) alături de (de la stânga la dreapta) Gheorghe Mihai Bârlea, Mihai Dăncuș (┼) și dr. Victor Pop (┼).

Completările cititorilor la această fotografie sunt binevenite.

Salut, Sighet!

 

NR: Fotografie din arhiva sculptorului Ion Bledea.




Nu postezi, nu exiști (autor, Crina Voinaghi)

E vremea vacanțelor, a pozelor albastre și însorite postate din plin pe facebook, instagram și mai știu eu câte rețele sau pagini virtuale. Sunt vacanțele trăite real dar și virtual, cu telefonul la îndemână, de parcă reacțiile primite ar valida calitatea sejurului. Farfurii din care rânjesc pești cu ochi sticloși, caracatițe și rapane, deserturi aranjate fantezist, ochelari de soare lăsați neglijent într-un colț al pozei, stânci albe ieșind dintr-o mare turcoaz, ireală pentru cel care muncește de o viață pământul într-un sat de pe Valea Izei și care nu înțelege de ce alții umblă aiurea, pe la străini, în loc să aibă grijă de ce este al lor. Plajele întinse, pustii sau colorate de nenumărate umbrele de soare, lichidul verzui sau portocaliu dintr-un pahar aburit unde parcă poți să auzi sunetul pe care îl scot cuburile de gheață atunci când se lovesc unele de altele, pozele Iola, cum le numește un prieten, adică io la mare, io pe un cal pe drumuri de munte, io la Tour Eiffel, ca o dovadă, am fost acolo, jur, să mor io dacă mint. Concediul ideal, cosmetizat pe ici pe colo, povestit, arătat, bifat. Nu intru în detalii gen Mamaia sau Vama Veche versus Antalya ori Egipt ori Turcia. Hai să lăsăm așa partea asta.

Altceva vreau să spun. Să vorbim puțin despre partea ascunsă a vacanțelor. Dark side of the moon. Dincolo de poze. Dincolo de virtual. Realul. Gogoașa mâncată pe plajă, înmuiată într-o cafea dulce care poate e mai bună ca mic dejunul repetitiv de la un hotel mediocru. Coada la șaormerie. Copilul care nu mai are răbdare. Soarele. Loțiunile de plajă cu care nimeni nu vrea să se dea, doar dacă îl dă cineva. Nota de plată de la cină. Oboseala de la 5 dimineața când te trezești ca să vezi răsăritul. Hainele murdare pe care le îndeși în bagaje. Și totuși, și astea fac parte din vacanță, din realul și farmecul ei. Nu le poți surprinde în poze dar cu câtă nostalgie te gândești la nisipul prea fierbinte care îți ardea tălpile, la cabina de duș mult prea mică de la hotel sau la ploaia care a venit de nicăieri și te-a udat până la piele într-o seară cu nuanțe de portocaliu. Cât de mult contează cu cine ai fost, ce ați vorbit când nu aveați ce vorbi, cum te-ai așezat pe o terasă și ai comandat din meniu fără să te uiți în dreapta la prețuri, cum ți-a zâmbit chelnerul sau cum ai zâmbit tu orizontului.

De fapt, toate lucrurile care contează cu adevărat nu sunt surprinse de nicio poză, de pe nicio rețea de socializare, niciuna nu îți poate transmite esența, e doar o imagine frumoasă și nimic mai mult, de obicei analizată, refăcută, retrasată, pe care o promovăm pentru că ne face viața mai simpatică. Și, în fond, fiecare știe cât de mult s-a apropiat vacanța lui de ceea ce dorea să fie, în ce măsură i-a reușit evadarea pe care a planificat-o și care îi va da chef de muncă pentru încă un an sau cel puțin până la următoarea vacanță. Până atunci rămân emoțiile, bucuriile și de ce nu pozele, postate în lumea virtuală a prietenilor conștiincioși care dau like.

Crina Voinaghi




Medalia Omagială „Preot Nicolae Gherman” conferită lui Ioan Borlean, autorul volumului VADU IZEI – CARTEA DE IDENTITATE!

Duminică, 08 august 2021, de la ora 16:00, la Parohia Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei” din Vadu Izei a avut loc un concert de pricesne, susținut de corul parohiei, care a aniversat 30 de ani de activitate corală bisericească.
La acest concert (închinat Maicii Domnului) a participat și Părintele Timotei Sătmăreanu, Arhiereu vicar al Episcopiei Ortodoxe Românea a Maramureșului și Sătmarului.

După concertul de pricesne, Părintele Timotei Sătmăreanul, Arhiereu Vicar al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului, a înmânat Medalia Omagială „Preot Nicolae Gherman”, vădeanului Ioan BORLEAN, autorul bine documentatului volum „VADU IZEI – CARTEA DE IDENTITATE” (Editura Valea Verde, Sighet, 2021), distincția fiind un gest de gratitudine pentru efortul consistent depus de autor, dedicat istoriei comunității locale.

 

Salut, Sighet




Floare de Colț – „miracolul” de la Sighet a continuat și a doua zi! (video dr. Sorin Markus)

Duminică, 08 august 2021, s-a încheiat Festivalul Concurs Național FLOARE DE COLȚ, ediția a IX – a!

A fost o nouă zi – a doua zi – de muzică de bună calitate și atmosferă de vacanță în Parcul „Grădina Morii” din Sighet.
După acordarea premiilor pentru tânăra generație de folk-iști (vom reveni cu amănunte) au intrat pe scenă… profesioniștii!
Vă oferim înregistrarea video a recitalului artiștilor Andrei Păunescu și Mircea Baniciu!

Foto & Video: dr. Sorin Markus

 

Salut, Sighet!




„Miracolul” de la Sighet: Floare de Colț – prima zi! (video, dr. Sorin Markus)

Și totuși, Sighetul nu moare! Mai trăiește printr-o…. Floare!

Floarea de Colț a Sighetului a ajuns la ediția a IX – a, are artiști, talente, se reinventează și, mai ales, are public iubitor de muzică bună!

Iar noi vă oferim o înregistrare din prima zi de muzică folk! Cu sigheteanul… Ducu Bertzi!

 

Foto & Video: dr. Sorin Markus

 

Salut, Sighet!




Un concert excepțional la „marginea” Sighetului! (autor, Ion Mariș)

Sighetul a fost ocolit – în ultimii ani – de evenimente culturale majore. Cauzele le cunoaștem, în general este de vină… infrastructura. Pandemia a contribuit suplimentar la plasarea Sighetului într-un con de umbră (aproape) permanentă. Unele evenimente locale sunt făcute doar pentru a justifica – nuanțat – existența unor programe „tradiționale”, menite să consume bugete sărace dar cu încărcătură organizațională… stufoasă.

Și totuși, mai există locuitori ai Sighetului care își doresc să antreneze cetățenii municipiului într-o mișcare de reconfigurare a unui prezent mai… optimist.

Profesoara Andreea Biro este implicată activ în organizarea unui concert care încearcă să aducă o schimbare în vara liniară a Sighetului (și a localităților învecinate) și ne face o ofertă artistică interesantă: un concert marca Eugen Doga. Concertul va avea loc Miercuri, 18 august 2021, ora 18:00, locația – Ballroom Miraj.
Cred că avem nevoie de câteva detalii!

Ion Mariș (IM): Ce rol are sigheteanca Andreea Biro în această… „schemă”?
Andreea Biro (AB): Pe scurt, de organizator. Pe la începutul anului 2020, înainte ca pandemia să lovească nu doar trupuri, ci şi spirite, prin limitarea accesului la, practic, orice evenimente culturale, am organizat un Bal al debutanţilor, pentru a sărbători primul pas în lumea adulţilor făcut de absolvenţii Liceului Teoretic Leowey Klara, unde lucrez. Balul a avut tema Spărgătorul de nuci şi am avut atunci onoarea de a-i avea oaspeţi pe minunaţii artişti de la Opera Vox, interpretând actul II din celebrul balet, aducând, pentru prima oară după mai mult de trei decenii, acest gen de artă în oraşul nostru. Am colaborat atunci perfect cu proprietarii Ballroom Miraj, care mi-au fost parteneri în această superbă nebunie, astfel încât acum, când am primit din partea dumnealor propunerea de a-l aduce pe Maestrul Eugen Doga la Sighet, nu am avut nicio ezitare în a accepta.

IM: Ce propune acest concert? Prin ce ne va… surprinde?
AB: Este vorba de un concert al orchestrei Opera Vox, intitulat Simfonia iubirii – Eugen Doga şi muzica sa, care ne va purta în universul creaţiei celui considerat a fi cel mai mare compozitor român în viaţă, cu 2 piese incluse în patrimoniul cultural UNESCO, cu participarea extraordinară a Maestrului Doga. Vor fi alături de publicul sighetean soprana Diana Birta, tenorul Marius Boroş, violonistul Cătălin Advahov şi acordeonistul Vitalie Advahov (un titan al acestui instrument). Spectacolul va aduce în faţa sighetenilor dansatorii ansambului de balet al Opera Vox, pe o coregrafie semnată Vlad Sebastian, care este deja un prieten de nădejde al strădaniilor mele de a aduce cultură clasică aici, la Sighet, totul sub bagheta dirijorului Matei Pop. Prin ce ne va surprinde acest concert? Cu siguranţă prin complexitatea actului artistic: trăiesc în Sighet de aproape 50 de ani şi nu-mi aduc aminte să fi fost martoră, aici, la o asemenea… desfăşurare de forţe! Am avut concerte ale unor orchestre filarmonice, am avut solişti de operă, anul trecut am avut balet (şi mă închin pios în faţa celor care au reuşit să ne bucure spiritul în toate acele ocazii, aducând acele evenimente la Sighet!), dar cred că este pentru prima oară când le avem pe toate în acelaşi spectacol.

IM: De ce se desfășoară concertul la Sarasău și nu la Sighet?
AB: Din motive… logistice. Un asemenea spectacol necesită o sală adecvată: chiar dacă Sala Viorel Costin ar fi fost deja restaurată, tot nu puteam să o utilizăm, întrucât scena este neîncăpătoare pentru a acomoda orchestra, soliştii şi aria necesară pentru balerini. În plus, ambientul sălii de bal mi se pare adecvat, având în vedere că vorbim de muzică, de artă clasică.

IM: Dacă despre maestrul Eugen Doga cunoaștem multe lucruri, despre Orchestra și Ansamblul de Balet Opera Vox din Cluj avem mai puține informații. Care sunt „atuurile” lor?
AB: Vorbim despre prima şi singura companie privată de operă din România, fondată pe la începutul deceniului trecut de solistul de opera Ioan Vrăsmaş, care pune în scenă spectacole integrale de operă, da capo al fine, şi care includ: cor, orchestră, ansamblu de balet, figuranţi, scenografie, costume, lumini, recuzită – un spectacol complex, care poate ajunge până la 100 de oameni angrenaţi în realizarea sa. Dar poate mai multe detalii despre ce înseamnă proiectul Opera Vox le veţi putea afla de la Ioan Vrăsmaş însuşi, pe 18 august.

IM: Programarea concertului în luna august are vreo semnificație?
AB: Spectacolul este în turneu, deci a trebuit să mă pliez pe disponibilitatea dumnealor de a ajunge la noi, în plus, după cum ştiţi, e o perioadă destul de aglomerată pentru proprietarii de locaţii de acest gen. Am dorit să evităm weekendurile, când mulţi dintre concitadinii noştri sunt fie plecaţi, fie ocupaţi cu alte evenimente.

IM: Achiziționarea unui bilet include – din câte am aflat – și niște surprize?
AB: Aşa este! Am conceput evenimentul în format spectacol plus socializare post spectacol, adică un soi de mică petrecere, cu gustări, cu un spectaculos taur la proţap şi deserturi răcoritoare, precum şi un bar de cocktailuri (acestea din urmă nefiind incluse în preţ).

IM: Cât de pregătit este Sighetul (și împrejurimile), mai precis populația zonei, pentru o muzică „puțin” mai… elevată?
AB: Parte dintre sigheteni sunt mai mult decât pregătiţi şi dornici de asemenea evenimente, iar pe restul sper să îi putem convinge să încerce, să… deguste acest gen! Este o falsă premisă că lumea nu doreşte, sau nu e pregătită pentru aşa ceva: dacă le oferi ocazia, se vor educa întru asemenea muzică mai elevată, cum spuneaţi, dar nu ne putem aştepta ca lumea, şi în primul rând tinerii, să achieseze la cultura clasică dacă nu găsim modalităţi de a-i expune la ea. Ca şi profesor, nu cred că am dreptul să rămân indiferentă la scăderea apetitului cultural al educabililor, nu acum, când avem nevoie, poate mai mult ca oricând, de repere, de ancore, de rădăcini, de identitate.

IM: Ce mesaj – imbold – argument suplimentar aveți pentru a ne convinge să participăm la acest concert?
AB: Dacă m-aţi limita la două vorbe, aş spune Eugen Doga. Mi se pare un lucru fantastic să primim vizita Maestrului, să îi percepem şi savurăm arta în interpretare proprie, să ne delectăm cu creaţii care ne-au bucurat auzul, chiar dacă, poate, nu am ştiut mereu că sunt semnate Eugen Doga. Maestrul Doga are o vârstă venerabilă şi face acest efort de a ne oferi muzica sa. Cred cu tărie că este una din acele ocazii de neratat! În plus, seara de 18 august poate fi privită şi ca o oportunitate de a petrece câteva ore de calitate în compania prietenilor, sau de a oferi în dar cuiva această şansă, dată fiind apropierea de sărbătoarea Adormirii Maicii Domului. În cadrul petrecerii vor mai fi surprize, dar nu le voi divulga acum, pentru că îşi pierd calitatea de surprize şi pentru că acele persoane care le vor furniza doresc deocamdată să păstreze misterul.

IM: Cât de normală este doar implicarea privată în animarea unui municipiu cu… ștaif?
AB: Nu aş merge aşa departe… eu nu mi-am propus să acţionez lăsând pe dinafară autoritatea locală sau de orice fel, de altfel veţi observa prezenţa multora dintre cei care conduc destinele oraşului în sală şi vă mărturisesc sincer că aşa a fost mereu la evenimentele pe care le-am organizat. Pur şi simplu de data aceasta aşa se întâmplă. Dar asta nu înseamnă că exclud colaborări pe viitor. Cât priveşte ştaiful, acesta e dat de felul în care ştim să ne respectăm tradiţia citadină (să nu uităm ca Sighetul este de aproape 700 de ani oraş!).

IM: Mulțumesc pentru această discuție și așteptăm un public numeros pentru a se delecta cu/ la un concert de o înaltă ținută artistică!
AB: Eu vă mulţumesc pentru oportunitatea de a-mi expune ideile şi proiectul! Simfonia iubirii vine la Sighet şi, personal, promit, alături de colaboratorii mei, că nu ne vom opri aici! Vă aşteptăm la spectacol, vă aşteptăm să vă lăsaţi învăluiţi în muzică şi dans, în artă la cel mai înalt nivel, în frumos, în optimism. Biletele se pot achiziţiona până pe data de 17 august, direct sau online.

Ion Mariș




„Cântec cu miros de țară” în Grădina culturală… din Breb!

A IV-a ediție a evenimentului „Cântec cu miros de ţarã”, de la Casa din Vale Breb va avea loc în perioada 15-16 august 2021, pe tãrâmul magic de la Breb, Maramureș.

Și anul acesta, banii adunați în urma târgului și a concertelor vor fi donați Centrului de zi „Micul Prinţ”, din Sighetu Marmaţiei, pentru activitățile educative și de formare a 45 de copii din sistemul de protecție socială. Anul trecul, în urma evenimentului-concert de la Casa din Vale Breb, Centrul „Micul Prinț”, aflat în administarea Asociației SOS Bambini România, a beneficiat de o donație de 6000 de lei, valorificată în consumabile și aparatură necesare funcționării cercurilor de creație la care copiii învață diferite meșteșuguri.

Evenimentul de la Breb începe dumincã, 15 august, cu un târg cu componenta caritabilă, la care vor expune meșteri populari și mici producători din zonă. Târgul se desfășoară ĩntre orele 10:00-18:00, nu se percepe o taxă de participare, iar 10% din vânzări vor fi donate cauzei evenimentului.

Luni, 16 august, a doua zi a evenimentului găzduit de Casa din Vale Breb, în centrul de cultură în aer liber vor concerta Irina Sârbu, alături de Puiu Pascu, Ceterașii din Breb, Grupul de copii „Coconii din Breb” și Radu Nechifor alături de Marius Tuță și Fazakas Csaba.

Pentru ca atmosfera sã fie și mai deosebită, Bogdan Bob Rãdulescu se va alãtura, şi ĩn acest an, evenimentului, ĩn calitate de gazdã.

„Cântec cu miros de țară”, este o invitație perfectă, atât pentru turiștii aflați în zonă, cât și pentru localnicii dornici de evenimente cu iz special.

Accesul la concert este gratuit, dar cei prezenţi vor trebui sã facã dovada vaccinãrii sau să prezinte un test negativ pentru a li se permite accesul ĩn grãdina culturalã.

Oaspeţii se vor bucura de un cadru de poveste, vor sta pe baloţi de fân şi vor gusta magia unui loc de vis!
Vă așteptăm!

(Comunicat de presă)

Pentru detalii:
Roxana Vale 0747- 812 409, Casa din Vale Breb




În Parcul „Grădina Morii” ne așteaptă un week-end cu… „Floarea de Colț”!

Sâmbătă și Duminică, 07 – 08 august 2021, suntem așteptați la a IX-a ediție a Galei Folk „Floare de Colț”, care de anul acesta este… Festival Concurs Național.

Anterior Galei a avut loc o preselecție pentru concursul care își propune promovarea muzicii folk și a tinerelor talente. După preselecția decisă de Juriul Festivalului (format din personalități ale muzicii de gen, personalități culturale și de radio) au rămas în concurs un număr limitat de concurenți. Lista candidaților admiși va fi afișată public, probabil mâine, atât pe site-ul Primăriei Sighetu Marmației, cât și pe pagina Centrului Cultural Sighetu Marmației.

Gala și festivitatea de premiere vor avea loc în cea de-a doua seară, pe 8 august, în cadrul cărora vor fi acordate premii în bani pentru locurile I, II și III, pentru cea mai bună creație și pentru virtuozitate instrumentală, iar premiul de popularitate va fi oferit de Asociația interculturală Ducu Bertzi și va consta într-o valiză, acesta fiind și premiul obținut de îndrăgitul interpret sighetean la debutul său, în anul 1973.

În Parcul „Grădina Morii”, de la ora 18:00, în cele două zile ale Galei, vor evolua – în afara concursului – invitații speciali la această ediție: Mircea Baniciu, Teo Boar, Vlady Cnejevici, Andrei Păunescu și trupa Totuși, Ocru (AdrianMărgineanu și Ovidiu Pitariu), Adrian Bezna, Cătălin Stepa, Ovidiu Mihăilescu, Nicu Zotta, Kripton (Claudia Serdan și Eugen Mihăescu), Vali Șerban, Marius Matache.

Prezintă spectacolul – gală actorul Adrian Păduraru iar directorul artistic al Festivalului este concitadinul nostru, cantautorul Ducu Bertzi.

Organizatori: Primăria municipiului Sighetu Marmației și Centrul Cultural Sighet.

Salut, Sighet!