Cea de-a patra ediție a Zilelor Culturale Maghiare din Sighetu Marmației se desfășoară în perioada 6-12 iulie 2026.

Vineri, 10 iulie 2026, pe terasa de la Curtea Veche, trupa KisKödmön (din Sfântu Gheorghe) a interpretat cele mai cunoscute hituri maghiare din ultimele șase decenii într-un aranjament acustic interesant.

În continuare puteți urmări înregistrarea VIDEO a concertului:

Foto & Video: dr. Sorin Markus

Miercuri, 08 Iulie 2026, la Școala de Muzică și Arte Plastice din Sighet a avut loc concertul extraordinar al formației The Klezmer Band of JCC Oradea.

Muzica klezmer a încântat publicul prezent, rememorând o muzică foarte iubită și mult interpretată în perioada interbelică în Sighet.
Concertul, organizat în anul în care aniversăm 700 de ani de la atestarea documentară a Sighetului, a fost susținut financiar de Comunitatea Evreilor din Sighet, Primăria Sighet, Rotary Club Sighet și UDMR Maramureș.

În continuare puteți urmări înregistrarea VIDEO a concertului:

Foto & Video: dr. Sorin Markus

Miercuri, 08 IULIE 2026, ora 18:00, la Școala de muzică și Arte Plastice din Sighet (structură la Școala Gimnazială ,,Dr. Ioan Mihalyi de Apșa”) va avea loc un concert extraordinar al formației The Klezmer Band of JCC Oradea.
Concertul are loc în anul aniversării celor 700 de ani de la atestarea documentară a Sighetului, fiind organizat și susținut financiar de Comunitatea Evreilor din Sighet, Primăria Sighet, Rotary Club Sighet și UDMR Maramureș.

* * *

The Klezmer Band of JCC Oradea este un ansamblu dedicat promovării și valorificării patrimoniului muzical evreiesc din Europa Centrală și de Est, având rădăcini într-un oraș care a reprezentat, timp de generații, unul dintre cele mai importante centre ale vieții evreiești din această regiune a Europei.
Activând sub egida JCC Oradea și a Comunității Evreilor din Oradea, formația continuă o tradiție artistică începută în anii ’90 și este considerată una dintre cele mai vechi formații klezmer active din România după 1989. De-a lungul timpului, ansamblul a susținut concerte atât în țară, cât și peste hotare, reprezentând cultura evreiască românească în cadrul unor festivaluri, manifestări culturale și proiecte dedicate dialogului intercultural.
Repertoriul formației cuprinde melodii klezmer tradiționale, cântece în idiș și ebraică, piese instrumentale și vocal-instrumentale, precum și aranjamente contemporane inspirate din bogata moștenire muzicală a comunităților evreiești din Europa Centrală și de Est. Muzica interpretată transmite emoție, nostalgie, bucurie și vitalitate, caracteristici definitorii ale spiritului klezmer.
Fiecare apariție scenică reprezintă mai mult decât un simplu concert. Este o întâlnire cu memoria, tradițiile și valorile unei culturi care a contribuit semnificativ la istoria și identitatea orașului Oradea. Prin activitatea sa, ansamblul contribuie la păstrarea vie a patrimoniului cultural evreiesc și la promovarea dialogului între comunități prin limbajul universal al muzicii.
Între tradiție și prezent, între memorie și emoție, The Klezmer Band of JCC Oradea oferă publicului o experiență artistică autentică, în care patrimoniul cultural devine viu, accesibil și relevant pentru generațiile de astăzi.
Componența The Klezmer Band: Alexandrina Chelu – Schorr – voce, Henrietta Varady – pian & orchestrație, Gheorghe Călinescu – clarinet, Ilie Pop – trombone, George Rada – vioară, Lucian Hulban – tobe și Ciprian Vereș – contrabass.

Salut, Sighet!

Sighetu Marmației devine, la finalul lunii mai 2026, capitala folclorului pentru copii și tineret. Festivalul Național cu Participare Internațională „Am fost, s-om fi”, ajuns la ediția a XXVII-a, se desfășoară în perioada 30 mai 2026 – 1 iunie 2026, în Parcul Grădina Morii.

Evenimentul reunește ansambluri și artiști din județele Bihor, Bistrița, Brăila, Hunedoara, Olt, Prahova, Maramureș, Satu Mare, Sălaj, Suceava și București, dar și invitați din Republica Moldova și Ucraina.

Festivalul debutează sâmbătă, 30 mai 2026, la ora 11:00, cu vernisajul unei expoziții de pictură organizate la Muzeul Etnografic al Maramureșului „Francisc Nistor” (str. Bogdan Vodă, nr. 1).

Deschiderea oficială are loc în aceeași zi, la ora 12:00, pe scena din Parcul Grădina Morii, urmată de concursul ansamblurilor folclorice și al soliștilor vocali și instrumentali.

Duminică, 31 mai 2026, programul continuă cu Concursul de pictură (ora 10:00, Clubul Copiilor, str. Gh. Doja, nr. 46), întâlnirea conducătorilor de formații cu oficialitățile la Primăria Sighetu Marmației (ora 12:00), Parada portului popular (ora 12:30 – de pe Aleea Pietonală până în Parcul Grădina Morii) și Gala Laureaților (ora 13:00, Parcul Grădina Morii).

Luni, 1 iunie 2026, de Ziua Internațională a Copilului, participanții și publicul sunt invitați la un spectacol folcloric și la ateliere dedicate copiilor.

Festivalul se desfășoară cu suportul financiar al Consiliului Județean Maramureș, Primăriei Sighetu Marmației, Inspectoratului Școlar Județean Maramureș și Ministerului Educației și Cercetării cu sprijinul Centrului Cultural Sighet, Muzeului Maramureșan Sighet și Școala Gimnazială „Dr. Ioan Mihalyi de Apșa – structura Școala Gimnazială cu Program Suplimentar de Muzică și Arte Plastice Sighet.
Evenimentul face parte din Calendarul Proiectelor de Educație Extrașcolară Naționale finanțate de Ministerul Educației și Cercetării pentru anul școlar 2025 – 2026, pentru elevii din învățământul secundar.

Salut, Sighet!

Centrul Cultural Sighetu Marmației organizează joi, 28 mai 2026, de la ora 18.00, cea de-a doua ediție a Festivalului, Concurs Național de Interpretare Vocală „Cântecul Neamului”. Evenimentul va avea loc în sala de spectacole a Centrului Cultural Sighetu Marmației, din Piața Libertății nr. 24A, în fosta Casă a Armatei.

Publicul va putea urmări Gala Laureaților, dar și recitaluri susținute de interpreți de muzică populară apreciați. Pe scenă vor urca Paul Marincaș, Ileana Matus, Marius Iusco, Alexandra Șofron Rus și Traian Frâncu.

Acompaniamentul muzical va fi asigurat de Orchestra Ansamblului Folcloric Mara, din cadrul Centrului Cultural Sighet, sub conducerea dirijorului Mihai Chiș.

Evenimentul este organizat de Centrul Cultural Sighetu Marmației, împreună cu Primăria și Consiliul Local Sighetu Marmației. Coordonarea artistică este asigurată de Școala de Artă „Gheorghe Chivu”, prin șeful de serviciu, prof. Ioan Dunca. Managerul Centrului Cultural Sighetu Marmației este prof. Matus Ileana.

Festivalul face parte din seria manifestărilor dedicate aniversării a 700 de ani de atestare documentară a municipiului Sighetu Marmației.

Salut, Sighet!

Luni, 25 mai 2026, la Sinagoga Vijnițer Kloiz (Klaus) din Sighetu Marmației, s-a cântat multă muzică klezmer. Accentele locale, maramureșene, n-au lipsit din repertoriu.

Pe scenă au urcat muzicienii Yale Storm (SUA, la vioară), Elizabeth Schwartz (SUA, voce și ukulele baritone), Vasile Rus (Vadu Izei – Maramureș, la vioară) și Ioan Godja (Sighet, zongoră).

Evenimentul este organizat sub egida Fundației Tarbut, organizație dedicată educației, memoriei și istoriei evreiești.

Înregistrarea VIDEO a concertului klezmer o puteți urmări în continuare:

Foto & Video: Sorin Markus

Publicul din Sighetu Marmației este invitat la un concert de muzică klezmer, organizat luni, 25 mai 2026, de la ora 17:30, la Sinagoga Vijnițer Klaus, situată pe strada Basarabiei nr. 8.

Pe scenă vor urca muzicienii Yale Storm, la vioară, Elizabeth Schwartz, voce și ukulele bariton, și Vasile Rus, la vioară.

Evenimentul este organizat sub egida Tarbut, organizație dedicată educației, memoriei și istoriei evreiești.

Concertul propune o incursiune în tradiția muzicii klezmer, gen muzical specific culturii evreiești din Europa Centrală și de Est.

Salut, Sighet!

Concertul de țambal desfășurat marți, 31 martie 2026, la Școala de Muzică Sighet – sala „Monica Chifor”, a oferit sighetenilor o frumoasă „lecție” de muzică clasică cu „nuanțe” contemporane, susținută de tânărul percuționist și țambalist RÉMAN GERGELY BÁLINT. Evenimentul a fost organizat de Rotary Club Sighet.

O înregistrare VIDEO din concert puteți urmări în continuare:

Foto & Video: dr. Sorin Markus

Rotary Club Sighet organizează Concert de țambal, Solist – RÉMAN GERGELY BÁLINT, marți, 31 martie 2026, ora 18:00 la Școala de Muzică Sighet – sala „Monica Chifor”. Biletele se găsesc la Școala de Muzică. Preț bilet – 20 lei (elevi preț bilet– 10 lei).

* * *

RÉMAN GERGELY BÁLINT este percuționist și țambalist de muzică clasică, membru al Orchestrei Române de Tineret și al Orchestrei Simfonice Naționale. În prezent este angajatul Operei Naționale Române din Cluj-Napoca. Studiile universitare de licență le-a făcut la Academia de Muzică „Gh.Dima” din Cluj-Napoca cu profesorii universitari Mircea Ardeleanu și Emil Simion. A petrecut o jumătate de an ca student invitat la Academia de Muzică „Liszt Ferenc” din Budapesta.

Încă de la începutul anilor universitari, a participat ca colaborator extern în spectacolele Operei Române și Maghiare din Cluj-Napoca și a colaborat cu Filarmonicile din Cluj-Napoca, Târgu Mureș, Oradea, Sibiu și Odorheiu Secuiesc. În semestrul petrecut la Budapesta, a urcat pe scenă cu Ansamblul de percuție „Amadinda”, orchestra simfonică a Academiei de Muzică și Orchestra „Dohnányi” din Budafok, pe lângă acestea a participat la mai multe înregistrări de studio. Tot în această perioadă a fost invitat la Orchestra Simfonică a Maghiarilor de Peste Hotare, în care a concertat cu ocazia Zilei Apartenenței din data de 3 iunie 2018. În perioada 2019-2022 a fost angajat ca percuționist la Filarmonica de Stat Oradea.

Este membru al Orchestrei de Tineret din România din 2016 și al Orchestrei Simfonice Naționale din 2017. De atunci, a colaborat ca percuționist în peste 70 de concerte din România și din toată Europa, în săli de concerte celebre din orașe precum Paris, Berlin, Hamburg, Viena, Istanbul, Basel, Bruxelles, Belgrad, Skopje, Sofia, toate acestea în cadrul unor festivaluri de talie mondială de muzică clasică precum Festivalul de Muzică „Schleswig-Holstein” din Hamburg, „Young Euro Classic” din Berlin, Festivalul „Mahler” din Dobiacco și Festivalul „George Enescu” din București.

A cântat cu dirijori și soliști renumiți precum Cristian Mandeal, Cristian Măcelaru, Andrei Ioniță, Elizabeth Leonskaja, Michael Sanderling, Nobuyuki Tsujii, Fazil Say, Tiberiu Soare, Gabriel Bebeșelea, Domingo Hindoyan și ansamblul „Wave Marimba Quartett „ din Austria. În ianuarie 2019, a călătorit cu trupa în Statele Unite, unde a cântat atât muzică clasică, cât și jazz simfonic. În New York cu orchestra „Jazz at Lincoln Center”, alături de JLCO Big Band au interpretat lucrarea „The Jungle” de W.Marsalis.

Începând cu toamna anului 2019, ca student particular al lui Balogh Kálmán și-a aprofundat studiul repertoriului de țambal în muzica clasică. Drept urmare, la invitația Filarmonicii „Transilvania” din Cluj-Napoca, a cântat la țambal în Suita „Háry János” de Kodály Z. ca artist invitat, iar apoi întreaga lucrare în spectacolele Operei Maghiare din Cluj-Napoca. În martie 2021, cu ocazia sărbătorii naționale a maghiare, a fost solist în cadrul concertului Filarmonicii din Ținutul Secuiesc, într-un program selectat dintre lucrările lui Kodály Zoltán și Erkel Ferenc. În 2022 a fost solist în cadrul unui concert al Filarmonicii de Stat din Târgu Mureș.

În septembrie 2021, a fost admis la Academia de Muzică „Liszt Ferenc” din Budapesta, unde și-a făcut studiile universitare de masterat la clasa profesorului universitar Szalai András.

Salut, Sighet!

Profesorii de la Școala Gimnazială cu Program Suplimentar de Muzică și Arte Plastice din Sighet au susținut marți, 24 martie 2026, Sala „Monica Chifor”, un deosebit… CONCERT EXTRAORDINAR.

În continuare înregistrarea VIDEO a concertului:

Foto & Video: dr. Sorin Markus

Încă din luna decembrie a anului trecut, când am avut imensa bucurie de a ne alătura miilor de melomani din întreaga țară care au aplaudat frenetic fiecare piesă cuprinsă în spectacolul fenomen Regal Vienez, poposit pentru al treilea an consecutiv la Sighet, a început numărătoarea inversă pentru ziua de 6 martie 2026.
Atunci, Opera Vox a promis publicului sighetean că va reveni, fixând chiar o dată precisă, dându-ne întâlnire în pre-ajunul Zilei Femeii.
Spectacolul Simfonia iubirii se află în turneu național pe tot parcursul lunii martie, acoperind peste 30 de spectacole în peste 25 de orașe!
Așa cum v-am obişnuit, încercăm să vă desluşim din gândurile şi emoțiile celor aflați pe scenă, realizând câte un interviu după fiecare spectacol propus de Cultura Gratia Urbis; azi a venit rândul îndrăgitului tenor italian Paolo Spagnuolo să dialogheze cu sighetenii, prin intermediul nostru.

Andreea Biro (A.B): Paolo, bine ai revenit la Sighet! Cum ai defini, în câteva cuvinte, spectacolul Simfonia iubirii? Ce îl face unic, de ce este de neratat?
Paolo Spagnuolo (P.S): În primul rând, salut cu afecțiune publicul din Sighet și pe stimata prietenă Andreea Biro, mulțumindu-vă pentru obișnuita voastră primire călduroasă. Este o călătorie în suflet, nu doar un concert. L-aș defini drept limbajul universal al iubirii. Ceea ce îl face unic este intimitatea care unește arta cu spectatorul. Este de neratat pentru că celebrează frumusețea, într-o lume care uneori pare să o uite.

A.B: Reprezinți o marcă în sine, având în palmares roluri de referință, premii prestigioase, apariții pe cele mai importante scene de teatre de operă din lume. Care a fost, din punctul tău de vedere, rolul ce te-a definit iremediabil? Aria ce rezonează cel mai adânc în sufletul tău!
P.S: Fără îndoială, Cavaradossi din Tosca. Există o forță vitală în cântecul său pe care o simt ca fiind a mea. Aria care mă răscolește cel mai profund este E lucevan le stelle: în acele câteva minute se află toată groaza morții și toată frumusețea disperată a vieții. De fiecare dată când o cânt, o parte din mine rămâne pe acea scenă.

A.B: Te-ai mărturisit impresionat de căldura și entuziasmul publicului român în general și al celui sighetean în special. Cum repercutează emoția venită din sală asupra artistului de pe scenă? Ce simți când captezi și reții privirea cuiva din public, sau când zăreşti, eventual, o lacrimă în ochii lor?
P.S: Este cea mai mare recompensă, mai presus de orice aplauze furtunoase. Când zăresc o lacrimă, înțeleg că vibrația vocii mele a întâlnit vibrația poveștii lor personale. În acel moment, eu și publicul devenim una; nu mai sunt un artist pe un piedestal, ci un om care își mărturisește fragilitățile unui prieten.

A.B: Destinul tău artistic a fost, incontestabil, marcat de privilegiul de a-I fi avut ca profesor pe inegalabilul Luciano Pavarotti. Eşti unul dintre foarte puținii elevi pe care i-a avut Maestrul. Cum s-a transpus această colaborare în viziunea ta interpretativă?
P.S: Maestrul m-a învățat că tehnica este doar mijlocul, nu scopul. Îmi spunea să cânt cuvântul, dar cu sufletul dezgolit. De la el am învățat disciplina respirației și importanța acoperirii vocale. Moștenirea lui în cântul meu este căutarea luminozității sunetului, chiar și în momentele cele mai dramatice.

A.B: La ce vârstă ai înteles că viața ta este legată indisolubil de muzică și cine din familia ta a avut rolul de a te îndruma și susține pe acest drum deloc ușor?
P.S: Aveam 18 ani când, pentru prima dată, am ascultat la televizor un celebru cântăreț italian, Claudio Villa, interpretând Un amore così grande. El a fost cel care m-a inspirat în această minunată călătorie. Pe parcursul lungului drum al studiilor, părinții mei m-au susținut mereu în toate. Simplitatea lor dezarmantă și dragostea lor mă vor însoți în fiecare zi a vieții.

A.B: Ai o familie frumoasă! Cât este de uşor – sau de dificil!- să păstrezi echilibrul între menirea ta în muzică si cea de părinte?
P.S: A reuși să menții echilibrul între carieră și familie reprezintă provocarea cea mai dificilă. Muzica mă poartă departe fizic, dar încerc să le transmit copiilor mei pasiunea pentru ceea ce iubim, pentru ce e important. Când sunt cu ei, tenorul rămâne în afara porților, iar eu sunt doar un tată care încearcă să recupereze timpul pierdul. Prin momente de calitate.

A.B: Există, în fiecare arie, în fiecare canzonetă, o amprentă personală uşor de identificat pentru cei care te ascultă. Unde îşi are ea rădăcina? Ce o hrăneste zi după zi?
P.S: Își are rădăcinile în originile mele mediteraneene, în soarele pământului meu și în poveștile oamenilor obișnuiți. Ceea ce îmi hrănește cântul zi de zi este observarea realității: un gest, un parfum sau demnitatea unui meșteșugar la lucru. Artistul trebuie să fie ca un burete care absoarbe viața pentru a o reda sub formă de sunet.

A.B: În ziua concertului te-am văzut admirând cu un zâmbet larg artizanii si florarii care umpluseră esplanada din fața sălii de spectacole. Este captarea energiei societale un… combustibil important pentru tine?
P.S: A-i observa pe meșteșugarii și pe florarii din Sighet m-a umplut de bucurie. Da, energia vieții reale și sociale este combustibilul meu principal. Arta nu trebuie să fie închisă într-un turn de fildeș, ci trebuie să respire aerul pieței și al oamenilor.

A.B: Un mesaj de final pentru publicul sighetean, care aşteaptă cu nerăbdare reîntâlnirea cu tine!
P.S: Dragi prieteni din Sighet, căldura voastră este un dar prețios. A cânta pentru voi este ca și cum m-aș întoarce acasă. Continuați să păstrați frumusețea și cultura, pentru că ele sunt adevărata lumină a lumii. Ne vom revedea curând pe scenă!

A.B: Mulțumim pentru confesiuni! Sperăm să avem ocazia de a te avea printre noi cât mai curând!
În numele meu personal, al colaboratorilor si voluntarilor Cultura Gratia Urbis, pioasă plecăciune în fața artiștilor care ne-au fermecat cu talentul lor și a publicului sighetean, care şi-a demonstrat încă odată afinitatea pentru cultura urbană autentică.
Traducerea discuției noastre a fost asigurată de buna mea prietenă – şi oaspete nelipsit al tuturor evenimentelor noastre! – Beatrice Pesek, căreia îi mulţumesc şi pe această cale!

Andreea Biro
Martie, 2026

Violistul sighetean Istvan LOGA – despre care cunoșteam câteva detalii de la tatăl lui, profesorul Istvan Loga – mi-a transmis în urmă cu câteva săptămâni, la rugămintea mea,  o scurtă biografie a lui și… recunosc, am fost plăcut surprins de performanțele pe care le-a „punctat” în carieră până la această dată. Am selectat doar câteva borne din biografia sa, pe care le puteți citi în continuare. Mai mult, muzicianul Istvan Loga – cu o deosebită condescendență – și-a dat acordul pentru un interviu pe care-l încadrez sub logo-ul… #SIGHET700.

Cine este Istvan LOGA?…

Istvan LOGA este un violist născut la Sighet, premiat cu GRAMMY. Și-a început călătoria muzicală la Școala de Arte „George Enescu” din Sighetu Marmației, punând bazele unei cariere remarcabile în muzica clasică. Căutarea sa pentru excelență l-a condus la Chicago College of Performing Arts, unde a obținut o Diplomă de Performanță sub îndrumarea eminentului Roger Chase.
Continuându-și educația, Istvan a întreprins o călătorie transformatoare la Conservatorul Regal din Bruxelles, obținând un Master în Muzică la Viola sub mentoratul Prof. Paul De Clerck. Înainte de aceasta, și-a perfecționat abilitățile la Facultatea de Muzică a Universității din Debrecen, Ungaria, studiind cu Dr. Gabor Pongracz și rafinându-și și mai mult meșteșugul.
Explorând Olanda, Istvan s-a dedicat clasei de cvartet de coarde a lui Marc Danel și Stefan Metz la Nederlandse Strijkkwartet Academie din Amsterdam. De asemenea, s-a aprofundat în clasa de muzică de cameră a cvartetului Artemis la Chapelle Musicale Reine Elisabeth în Waterloo, Belgia, primind instruire specializată în clasa de viola a Prof. Ervin Schiffer la Prins Claus Conservatorium Groningen, în Olanda.
Angajamentul lui Istvan față de îmbunătățirea continuă este evident prin participarea la masterclass-uri în întreaga Europă, învățând de la muzicieni de seamă precum Adam Romer, Vladimir Bukac, Eberhard Feltz, Josef Kluson, Stefan Metz, Oliver Wille, Schmuel Ashkenazi, Brant Taylor, Matthias Tacke și alții. Călătoria lui a inclus experiențe semnificative la festivaluri și academii renumite în orașe precum Morges, Davos, Bruxelles, Zagreb, Dusseldorf, Nordhorn, Mainz, Bruges, Casalmaggiore și altele.
Cu un talent excepțional și o pregătire riguroasă alături de cei mai buni muzicieni și violiști ai lumii, domnul Loga a fost invitat să cânte la violă alături de pianista de renume mondial Martha Argerich și violonista japoneză Yuzuko Horigome, după cutremurul devastator din Japonia, pentru a strânge fonduri pentru o cauză caritabilă. A cântat cu orchestre precum Charlemagne Orchestra, Camerata Ardesko, Mainzer Virtuosi, Civic Orchestra of Chicago, Illinois Philharmonic Orchestra, Chicago Philharmonic, Oistrakh Symphony of Chicago, Northbrook Symphony, Chicago Jazz Philharmonic și Chicago Sinfonietta. De asemenea, este violistul principal al renumitei Camerata Chicago.
În plus, Istvan Loga a colaborat cu ABC/Disney în drama de televiziune ”Betrayal”, fiind ales din peste 200 de aplicanți pentru a cânta la vioară în episodul nouă. Interpretarea sa abilă a încântat publicul la evenimente notabile, inclusiv Warner Bros. Bugs Bunny at the Symphony, Johnny Mathis la Akoo Theatre și Andrea Bocelli la Allstate Arena.
A colaborat cu artiști de top precum John Legend și Kirk Franklin și recent a lucrat cu PJ Morton, tastieristul formației Maroon 5 și artist solo R&B, prin Matt Jones Orchestra. În calitate de violist principal, a contribuit la succesul înregistrărilor și concertelor live ale MJO, incluzând piesa câștigătoare de GRAMMY „How Deep Is Your Love”, apreciatul Tiny Desk Concert și spectacolele sold-out de la Kennedy Center. Colaborările domnului Loga se extind la o gamă diversă de artiști, inclusiv Austin Mahone, Dorinda Clark-Cole, Benjamin Wright, Jr., Eric Benét, BJ the Chicago Kid, Spike Lee, Big Sean și mulți alții.
Dincolo de realizările sale academice și masterclass-uri, Istvan și-a arătat arta prin lansarea a două albume solo pentru viola: „Homage to Korea”, inspirat de călătoriile sale în Coreea și vizionarea producțiilor de muzică folclorică, și „Journey”, un album experimental care îmbină R&B plin de suflet cu bogate cântece folclorice coreene. Aceste albume demonstrează virtuozitatea și expresivitatea sa muzicală și reflectă vocea sa unică ca violist solo.

Discuția cu violistul Istvan LOGA…

Ideea discuției, interviului, se dorește a fi și un omagiu adus orașului natal, Sighetu Marmației, dar și un preambul – sper – la întâlnirea oficială, aniversară, a celor 700 de ani de la atestarea orașului nostru, întâlnire cu personalități din țară și din diaspora care va avea loc în luna august a.c..

Ion Mariș (I.M.): Domnule Istvan Loga… faceți parte din categoria personalităților care „luminează” imaginea orașului nostru. Puteți să ne destăinuiți cât de încurajator a fost începutul sighetean? Care sunt primele amintiri muzicale legate de copilăria dumneavoastră în Sighet?
Istvan Loga (I.L.): Primele mele amintiri muzicale sunt legate în primul rând de familie și de anii copilăriei petrecuți la Sighet. Tatăl meu mi-a deschis foarte devreme interesul pentru muzică și m-a expus la multe genuri muzicale încă din copilărie. În casă se asculta multă muzică, iar asta mi-a trezit curiozitatea și dorința de a cânta. Bunica mea obișnuia să îmi cânte când eram mic, iar eu am descoperit că îmi plăcea și mie să cânt. A fost, într-un fel, primul meu contact direct cu muzica.Tatăl meu și-a dorit întotdeauna să cânte la un instrument cu coarde, dar nu a avut această oportunitate când era tânăr. Astfel, când a apărut ocazia, m-a încurajat pe mine să urmez acest drum. Privind în urmă, îmi dau seama că acel sprijin din familie a fost foarte important pentru începutul meu muzical.

I.M.: Ați fost oare și elev al Liceului „Dragoș-Vodă”? Cât a contat palierul liceal în educația primită?
I.L.: Nu, nu am fost elev la Liceul „Dragoș-Vodă”. După clasa a VIII-a am plecat din Sighet pentru a continua studiile în Ungaria, unde am urmat un liceu vocațional de arte. Acolo existau mai multe specializări – dans, pictură și muzică – iar eu am ales, bineînțeles, secția de muzică. Din câte îmi amintesc, la momentul respectiv opțiunile erau să merg la Cluj-Napoca sau în Ungaria. Încă de atunci eram curios să văd lumea și să experimentez lucruri noi. În același timp, oportunitatea de a studia muzica într-un cadru diferit era foarte interesantă pentru mine. Privind în urmă, cred că acea decizie a fost un pas important care mi-a deschis drumul către experiențele internaționale pe care le-am avut mai târziu.

I.M.: Care sunt profesorii din Sighet care v-au descoperit talentul muzical?… bănuiesc că aici a avut un important rol și…  tatăl dvs!
I.L.: Da, fără îndoială tatăl meu a avut un rol foarte important. El a fost cel care m-a încurajat de la început și mi-a cultivat interesul pentru muzică.
În același timp, la Școala de Arte din Sighet am avut profesori care au contribuit mult la formarea mea muzicală. Am studiat vioara cu profesorul Gavaller Alexandru, iar la solfegiu și teorie muzicală cu profesorul Nicolae Paraschiv. Ei au fost printre cei care m-au ghidat în primii ani și m-au ajutat să îmi dezvolt disciplina și baza muzicală.
Privind în urmă, îmi dau seama că acea perioadă și oamenii care m-au îndrumat atunci au avut un rol foarte important în parcursul meu.

I.M.: Pe parcursul carierei internaționale, v-ați prezentat vreodată – explicit – ca fiind din Sighet – Maramureș – România? Cum a reacționat publicul?
I.L.: Da, desigur. De multe ori spun că sunt din Sighetu Marmației, din Maramureș, România. Pentru mine este important să menționez locul din care provin.
De cele mai multe ori, reacția oamenilor este una de curiozitate. Mulți nu cunosc foarte bine regiunea, iar atunci apar discuții interesante despre România, despre Maramureș și despre tradițiile de acolo.
În același timp, port cu mine și amintirile din oraș – străzile, clădirile vechi, atmosfera copilăriei și comunitatea diversă care l-a format: români, maghiari, evrei și alte minorități. Sighetul are o istorie foarte bogată, iar pentru mine este important să povestesc despre aceasta – despre memoria evreiască, despre perioada comunistă și faimosul penitenciar, dar și despre cultura vie care există aici.

I.M.: Care sunt amintirile sighetene pe care le purtați „la suflet” prin lume?
I.L.: Cele mai dragi amintiri din Sighet sunt legate de familia mea și de atmosfera copilăriei. Îmi amintesc cu drag de anii petrecuți la Școala de Arte „George Enescu”, de competițiile muzicale organizate acolo și de momentele în care cântam la biserică. Străzile orașului, muzica din casă și sărbătorile împreună cu cei dragi sunt lucruri pe care le port mereu cu mine. Chiar și când călătoresc prin lume, aceste amintiri îmi dau rădăcini și inspirație.

I.M.: Cât de dificilă a fost adaptarea în sistemul muzical universitar internațional?
I.L.: Adaptarea la sistemul muzical universitar internațional a fost o călătorie cu mai multe etape. În Ungaria, nivelul nu era foarte ridicat, dar chiar și așa, mediocritatea colegilor m-a motivat să dau tot ce am mai bun și să fiu mai bun decât… mine însumi.
Când am ajuns în Belgia și Olanda, lucrurile au fost complet diferite. Sistemele muzicale internaționale sunt foarte exigente, iar nivelul colegilor mei era extrem de ridicat. La Conservatorul Regal din Bruxelles și la Prins Claus Conservatorium din Groningen, te întâlneai cu oameni din întreaga lume, extrem de competitivi și dedicați. A fost nevoie nu doar de disciplină și multă muncă, ci și de abilitatea de a te înțelege cu toți colegii. Reputația ta și etica muncii erau la fel de importante ca talentul muzical.
În același timp, această perioadă m-a provocat și m-a ajutat să mă dezvolt foarte mult. Am învățat să fiu responsabil, să primesc feedback și să colaborez cu oameni din culturi diferite. Privind în urmă, pot spune că aceste experiențe m-au format nu doar ca muzician, ci și ca persoană.

I.M.: Ce diferențe majore ați observat între viața muzicală din România și cea din țara în care v-ați stabilit, Statele Unite ale Americii?
I.L.: Diferențele între România și Statele Unite în privința vieții muzicale sunt foarte evidente pentru mine. În România există foarte mult talent și pasiune, dar oportunitățile profesionale pentru muzicieni sunt limitate. Chiar dacă există orchestre sau școli de muzică, cantitatea de muncă și proiecte stabile este mult mai mică.
În Statele Unite, lucrurile stau complet diferit. Aici există o cerere reală pentru muzică, inclusiv muzică clasică, și ești respectat ca profesionist. Bisericile, orchestrele și diverse proiecte oferă oportunități reale de a cânta și de a construi o carieră. Etica muncii și reputația sunt foarte importante, iar nivelul profesional este ridicat, ceea ce te motivează să dai tot ce ai mai bun.
Din experiența mea personală, aceasta diferență se simte cel mai mult: în România, muzica clasică există, dar cultura muzicală s-a schimbat mult și nivelul general de apreciere a acestui gen nu mai este la fel de puternic. În schimb, în SUA simți că muzicienii sunt respectați și există oportunități reale de a face performanță la cel mai înalt nivel, ceea ce te ajută să crești continuu ca artist.

I.M.: Este dificil de trăit din muzică în lumea occidentală?
I.L.: Viața de muzician în lumea occidentală are provocările ei, dar și oportunități reale. Pentru a reuși, nu este suficient să fii doar talentat – trebuie să fii un instrumentist foarte bun, pentru că nivelul cerut este foarte ridicat.
În același timp, contează enorm să fii plăcut, ușor de lucrat și să ai o reputație bună. În această industrie, oamenii revin la cei cu care se înțeleg bine și care își fac treaba cu profesionalism. Combinația între calitate muzicală excelentă și etică impecabilă este cea care îți oferă cele mai multe oportunități și te ajută să construiești o carieră durabilă.

I.M.: Ați avut experiențe muzicale pe întreg mapamondul și succese deosebite. Care a fost „povestea” GRAMMY-ului?
I.L.: Povestea GRAMMY-ului începe aproape întâmplător. În Chicago, l-am întâlnit pe stradă pe Matt Jones, un talentat aranjor de coarde, care căuta muzicieni pentru a înregistra câteva piese pentru un artist. Am început să lucrăm împreună și, de-a lungul anilor, am construit o relație profesională foarte strânsă.
Treptat, vestea s-a răspândit că există un grup de muzicieni specializați în înregistrări de coarde în Chicago, iar oportunitățile au început să apară. Aceasta ne-a adus colaborări cu artiști importanți, inclusiv PJ Morton, pianist și membru al formației Maroon 5. Am avut privilegiul să fiu violist principal pe piesa „How Deep Is Your Love”, care a câștigat un GRAMMY.
A doua experiență GRAMMY a venit prin colaborarea cu legendarul artist gospel Kirk Franklin, câștigător al Grammy-ului pentru albumul „Long Live Love”. Am avut ocazia să înregistrez și să lucrez direct cu el, ceea ce a fost extrem de inspirant și memorabil.
Pentru mine, aceste realizări nu sunt doar despre premii, ci despre relații, muncă de echipă, reputație și pasiunea pentru muzică. Tot ce am construit de-a lungul carierei, inclusiv studiile internaționale și colaborările constante, a dus la aceste momente speciale.

I.M.: V-ați gândi la un proiect artistic dedicat orașului natal, în contextul aniversării… #Sighet700?
I.L.: Mi-ar plăcea să fac un proiect dedicat Sighetului, nu neapărat pentru #Sighet700, ci mai degrabă pentru viitorul apropiat.
Am câteva idei, dar nu m-am decis încă ce anume aș face. Poate un concert sau un proiect muzical care să aducă împreună artiști din diaspora și să celebreze cultura și tradițiile orașului. Pentru mine ar fi o bucurie să pot aduce un omagiu orașului natal și să creez o experiență memorabilă pentru comunitate.

I.M.: Cum apreciați viitorul cultural al Sighetului și ce rol credeți că poate juca diaspora artistică în dezvoltarea lui?
I.L.: Cred că viitorul cultural al Sighetului poate fi promițător dacă se valorifică tradițiile și patrimoniul local. Este un oraș cu o istorie bogată și diversitate culturală, care poate inspira noi proiecte și inițiative artistice.
Diaspora artistică poate juca un rol important, aducând experiență internațională, idei noi și colaborări care să sprijine și să încurajeze tinerii artiști. Chiar dacă nu sunt mereu acasă, legătura mea cu Sighetul rămâne puternică și orice contribuție, oricât de mică, poate avea impact asupra comunității.

I.M.: Dacă aveți un mesaj destinat tinerilor muzicieni din Sighet… care ar fi acela?
I.L.: Le-aș spune tinerilor muzicieni să fie curajoși și să nu se teamă să își urmeze pasiunea. Talentul este important, dar munca, disciplina și dorința de a învăța continuu fac diferența.
Să fie deschiși la colaborare, să asculte și să învețe de la cei din jur și să fie mândri de rădăcinile lor. Chiar dacă drumul poate părea greu, oportunitățile vin pentru cei care perseverează și se străduiesc să fie cele mai bune versiuni ale lor.

I.M.: Mulțumesc! Sper să ne vedem la Sighet, în luna august, la întâlnirea cu personalitățile din țară și din diaspora sigheteană!
I.L.: Mulțumesc! Abia aștept să revin la Sighet și să întâlnesc comunitatea. Va fi o ocazie frumoasă să ne revedem și să schimbăm impresii.

Ion Mariș

Profesorii de la Școala Gimnazială cu Program Suplimentar de Muzică și Arte Plastice din Sighet susțin un CONCERT EXTRAORDINAR marți, 24 martie 2026, ora 18:00, Sala „Monica Chifor”.

În program lucrări de Wolfgang Amadeus Mozart, Ludwig van Beethoven, Claude Debussy, Charles-Auguste de Bériot, Carlos Gardel, Raúl Riera, Henry Mancini și Horia Moculescu.

Intrarea este liberă!

Salut, Sighet!