În Vinerea Mare, 17 aprilie 2020, Sighetul a fost mai agitat, oamenii au făcut cumpărăturile – mult mai reduse ca altădată – pregătindu-se pentru Sărbătorirea Paștelui într-o discreție impusă de nepoftitul virus. Cei mai mulți echipați, alții fără camuflajul complet corespunzător, poftiți în stradă și de vremea bună, dar și de completările pentru partea culinară, orașul oscilează de la o liniște nefirească la agitația binecunoscută.

Scurta noastră plimbare (pe câteva din străzile mai puțin „vizibile”), în vremuri de restriște, completează Jurnalul video al unui film care – sperăm – se va finaliza totuși cu bine. Happy end?!…

Salut, Sighet!

Apreciata interpretă de muzică populară maramureșeană, Ileana Matus, oferă  cu drag tuturor cititorilor „Salut, Sighet!” o priceasnă, acum în Săptămâna Patimilor, în Joia Mare, înaintea Paștelui sărbătorit de credincioșii ortodocși și greco – catolici.

Ileana Matus s-a născut în Rona de Jos, pe Valea Ronișoarei, dar a crescut în Nănești pe Valea Izei. Din copilărie i-a plăcut cântecul popular. Atât bunicii din partea mamei cât și cei din partea tatălui iubeau cântecele și dansurile populare; a învățat să cânte și să joace din familie. Și-a dorit foarte mult să devină artistă dar, în acei ani, această aspirație nu era privită ca o meserie, n-a avut acceptul părinților să se înscrie la un liceu de muzică și să meargă spre acest domeniu.

A terminat studiile în domeniul sanitar, iar cele universitare și postuniversitare în domeniul juridic dar, în paralel, a reușit să-și aprofundeze cunoștințele și în domeniul muzical. În anul 1989 a participat, pentru prima dată, la filmări pentru sărbătorile de iarnă la Televiziunea Română, unde, ne-a mărturisit „m-am simțit cu adevărat artist fiind împreună cu foarte mulți artiști din întreaga țară”. De atunci au urmat și alte apariții la diferite televiziuni locale și naționale, a avut prilejul să lucreze ca redactor și realizator de folclor la câteva televiziuni naționale.

Iubind foarte mult cântecul a participat la mai multe festivaluri și concursuri naționale și internaționale unde a luat diferite premii. A realizat până în prezent patru albume de folclor, un album cu pricesne, un album cu cântece din Banatul Sârbesc, patru albume de folclor în colaborare cu alți interpreți, trei albume de colinde în colaborare cu alți artiști, două albume cu grupuri de copii (unul de folclor și unul cu colinde). În total, au fost produse 15 albume. Astăzi lucrează cu copiii, este referent cultural și profesor de canto la Centrul Cultural Sighet.

„Îmi place ceea ce fac, nu am visat acest lucru dar mi-a plăcut întotdeauna să mă dedic cântecului și să împart din ceea ce am tuturor. Cred că de aici și dragostea pentru copii și pentru educarea lor prin intermediul cântecului, dansului și tradițiilor strămoșești. Mă bucur nespus pentru realizările mele, mulțumesc din suflet tuturor celor care-mi apreciază munca și cântecele mele, culese atât de pe Valea Ronișoarei cât și de pe Valea Izei. O parte dintre acestea le-am moștenit de la bunica mea, iar unele dintre texte sunt inspirate din viața mea personală. Realizez diferite proiecte atât pentru instituția la care lucrez cât și pentru Fundația „Moroșanca” dar și pentru comuna căreia îi aparțin”. (Ileana Matus)

Salut, Sighet!

Azi, 14 aprilie 2020, la Sighet plouă, e frig și e o vreme „adecvată” carantinei, adică de… stat în casă. Este Săptămâna Patimilor pentru creștinii ortodocși și greco – catolici, continuă săptămânile patimilor – generate de pandemie – pentru toți cetățenii țării dar și ai lumii.

Pentru a încălzi un pic răceala zilei de azi, vă oferim un nou tur virtual prin Sighetul nostru, filmarea fiind făcută duminică, atunci când cerul orașului nostru mai era albastru.

Se pare că sfârșitul săptămânii va readuce căldura pe la noi (așa spun meteorologii!) așadar, să sperăm că Duminica de Paște, chiar dacă va fi petrecută de noi acasă, va aduce mai multă și mai albastră… lumină!

NR: Dedicăm, în mod special, acest video – material tuturor cetățenilor responsabili care, de câteva săptămâni nu și-au părăsit fără motiv locuințele, au respectat carantina dar, duc dorul plimbărilor prin cel mai nordic municipiu din România!

Foto – video: Ion Mariș;  Montaj: Brîndușa Oanță

Salut, Sighet!

Azi, chiar dacă se aude tăcerea universală, să încercăm să lăsăm gândurile optimiste să ne copleșească, să ne readucă speranța în inimi! Minunatele Sărbători de azi sunt pentru creștinii din întreaga lume clipe de răgaz spiritual. Să ne bucurăm!… Deși despărțiți, suntem împreună, mai solidari decât altădată!

Sărbători Pascale… regenerante! Cristos a înviat!
Duminică de Florii… revigorantă!
Și tuturor celor cu nume/ prenume de flori… LA MULȚI ANI!

Salut, Sighet!

Măriuca Verdeș, cunoscuta interpretă de muzică populară maramureșeană, păstrătoare și promotoare a tradițiilor autentice, nealterate, ale zonei noastre, ne oferă o priceasnă, acum în Săptămâna Patimilor, înaintea Paștelui sărbătorit de catolici și protestanți și în apropierea Duminicii Floriilor pentru credincioșii ortodocși și greco – catolici.

Măriuca Verdeș a absolvit Liceul de Artă Baia Mare, gimnaziu și liceu (2001 – 2008), Universitatea Națională de Muzică „Ciprian Porumbescu” București (2008 – 2011), are un master în etnologie și antropolgie la UT Cluj – Napoca – Facultatea de Litere Baia Mare (2013 – 2015), fiind doctorand în istorie la Universitatea Valahia Târgoviște (conducător doctorat prof. univ. dr. Ioan Opriș). Este producătoare și realizatoare a emisiunii Zestrea Maramureșului – TV Sighet și co-autor la volumele „Cămeșa de sărbători” (2016) și „Cămeșa de gheme” (2018) apărute la Editura Valea Verde Sighetu Marmației.
Măriuca Verdeș este un model pentru sătenii din Călinești dar și pentru locuitorii din zonele rurale din Depresiunea Maramureșului, unde se ocupă cu dăruire de cultura tradițională, a înființat și conduce Asociația Rădăcinilor Străbune (implicată în cursuri, ateliere, șezători etc).
Să fim solidari, în aceste vremuri de cumpănă, creștini de pretutindeni!

Salut, Sighet!

Ultima zi a lunii martie, a anului de grație 2020, a fost un pic mai friguroasă decât zilele precedente, cu un vânt aspru dar cu un soare plăcut și un albastru al cerului dătător de speranțe.

Cetățenii Sighetului, puțini la număr, se conformează condițiilor de carantină, orașul „expunându-și” trecutul, într-o liniște… imperială.

Parcul din zona Centrului, pustiu, temporar abandonat, atrage prin curățenie și croncănitul ciorilor de semănătură.

Vă invităm la o plimbare virtuală prin orașul nostru care, azi, pare un burg chiar cochet.

Foto & video: Ion Mariș
editare: Brîndușa Oanță

Tânărul Darius Giurgi, membru al Clubului de Robotică Tech-X de la C. N. „Dragoș-Vodă” din Sighet, s-a adaptat tehnologiei de producere a vizierelor, care a intrat la această dată într-o așteptată ritmicitate.

Am primit câteva informații de la d-na profesoară de informatică Hotea Cornelia:

„Se realizează 3 modele diferite de viziere  și, în funcție de modelul care va fi agreat de Spital, Ambulanță, SMURD etc., se va trece la confecționarea modelului respectiv în funcție de ce alege fiecare.”

Trebuie să menționăm extraordinara solidaritate declanșată de acest proiect. Un mare număr de persoane fizice (sigheteni, dar și nesigheteni) și persoane juridice s-a alăturat cu sponsorizări de diverse sume pentru a asigura continuitatea muncii echipei. Până la această oră, au fost expediate mai multe role de filament și folii, s-a achiziționat un laptop nou și încă o imprimantă 3D. În câteva zile, Darius va lucra la 3 imprimante și două calculatoare.

Vom reveni zilele următoare cu lista completă a donatorilor dar, susținerea materială este necesară în continuare.

Multă forță și spor la muncă, Darius Giurgi! Felicitări întregii echipe!

Salut, Sighet!

foto & video: Darius Giurgi

Cititorilor „Salut, Sighet!” le oferim o poezie a Anei Blandiana în interpretarea Gabrielei Mich, clasa a XI-a A, elevă la Colegiul Național „Dragoș – Vodă”, Sighetu Marmației.

Ana Blandiana (numele literar al Otiliei – Valeria Coman, căsătorită Rusan) s-a născut la 25 martie 1942, la Timișoara. Este fiică de deținut politic, tatăl, preotul ortodox Gheorghe Coman a fost arestat ca „dușaman al poporului”. Pentru a ocoli „vigilența” regimului comunist, Otilia – Valeria Coman a adoptat pseudonimul Ana Blandiana, după numele satului natal al mamei (Blandiana, jud. Alba).

A urmat studii de filologie romanică, licențiată a Facultății de Filologie a Universității din Cluj (1963 – 1967). A primit burse de studii la Iowa University (SUA) și Heidelberg Universität, DAAD Berlin.

A debutat literar în revista „Tribuna” din Cluj – Napoca, semnând pentru prima dată cu pseudonimul Ana Blandiana.

În anul 1960 s-a căsătorit cu scriitorul Romulus Rusan (născut în 1935 – decedat în 2016).

În perioada 1964 – 1990 a publicat 40 de volume de poezie și publicistică, în țară și străinătate, din care 14 volume de poezie în limba română.

A fost interzisă pentru publicare în perioadele 1959 – 1964, 1985, 1988 – 1989, iar înainte de Revoluția din 1989 cărțile poetei au fost scoase din toate bibliotecile din țară.

Incluzând ultima apariție editorială, “Variațiuni pe o temă dată” (2018), Ana Blandiana a publicat de-a lungul timpului 30 de volume de poezie în limba română.

Volumele de poezie și proză au apărut în traducere, începând cu anul 1982, în numeroase țări din întreaga lume (Polonia, Germania, Italia, Marea Britanie, Spania, Estonia, Suedia, Norvegia, Ungaria, Franța, Olanda, Coreea de Sud, etc.).

A fost distinsă cu numeroase și importante premii: Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din România (1969), Premiul pentru poezie al Academiei Române (1970), Premiul pentru proză al Asociației Scriitorilor din București (1982), Premiul Internațional „Gottfried von Herder”, Viena (1982), Premiul Național de Poezie (1997), Premiul „Opera Omnia” (2001), Premiul Internațional „Vilenica” (2002), Premiul Internațional „Camaiore” (2005), Premiul special „Acerbi” (2005), Premiul „Poetul European al Libertății” (2016), Premiul Canadian pentru Poezie „Griffin” (2018).

În luna mai 1990 a reînființat PEN Clubul Român, pe care l-a condus până în anul 2004. În noiembrie 1990 s-a numărat printre fondatorii Alianței Civice (președinte între 1991-2001) iar în ianuarie 1993 a fost inițiatoare, împreună cu Romulus Rusan, a Memorialului Sighet (Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței), iar în aprilie 1995, a Academiei Civice, pe care le conduce de la începuturi până în prezent.

Este membru corespondent al Academiei Române (din 2016), membră a Academiei Europene de Poezie, a Academiei de Poezie „Stéphane Mallarmé” și a Academiei Mondiale de Poezie (UNESCO).

Este cetăţean de onoare al municipiilor Sighet, Botoşani, Timişoara, Oradea; deţine decoraţia regală “Nihil Sine Deo”, Ordinul Legiunii de Onoare în grad de Cavaler (2009), distincţia “Femei curajoase din întreaga lume” (Departamentul de Stat al SUA, 2014). Este Doctor Honoris Causa al Universităţii de Vest, Timişoara (2015), Doctor Honoris Causa al Universităţii UBB (Cluj, 2016), Doctor Honoris Causa al Universităţii “Dunărea de Jos” (Galaţi, 2016).

Salut, Sighet!

Sighetul a intrat de azi, de la ora 12:00, în carantină totală. Se poate ieși pe stradă cu adeverință de serviciu, ordin de deplasare sau declarație pe proprie răspundere, conform prevederilor prevăzute în Ordonanța Militară.

Atenție, sigheteni! Respectați prevederile legale!

Filmare video, Tomi Hoffer

Avem timp, oameni buni din Sighet!

Suntem acasă?
Suntem încă pe drumuri?
Suntem printre străini?
Nu pregetaţi să vă gândiţi cu dragoste unii la alţii,
Să vă faceţi planuri frumoase pentru planeta aceasta,
Pentru spaţiul şi timpul în care se vor ridica urmaşii noştri !
Eu sunt religioasă, cred în Sfânta Treime, cred în Sfânta Maică a lui Isus Hristos.
Aşa m-a crescut mama
Cu puterea faptelor de acum 2000 de ani.
Dar asta nu contează. Puteţi să credeţi în ce vreţi atâta timp cât vă priviţi semenii în ochi cu iubire, înţelegere, cu compasiune şi mai ales, şi dacă mai faceţi ceva important pentru ei.

Azi, pentru cei care învaţă să fie răbdători şi deschişi , vă propun un poem de Octavian Paler!

Doina Rândunica ANTON

Salut, dragi prieteni!
Știu că am ajuns vremuri mai puțin plăcute, știu că nu este ușor, știu că soarele, vremea de afară vă atrag și vă îmbie la o plimbare. Știu! La fel simt și eu! Dacă cineva îmi spunea acum câteva luni, că asta se va întâmpla cu lumea, aș fi spus că a înnebunit. Dar, ce putem face? Nu putem înfrunta legile naturii, așa că ne conformăm. Zilele mele de stat în casă nu sunt ușoare. Cu toții stiți că sunt o fire energică și îmi este cam greu să mă descurc cu această perioadă de liniște totală. De ce am ales să stau în casă? Nu neaparat pentru mine, ci pentru cei din jur. Repet! Nu mi-e ușor, am aceeași rutină zilnic și nu mă prea pot obișnui cu ideea ca nu pot ieși pe-afară, dar… gândesc altfel, mă gândesc la alte țări cum ar fi Italia unde mor oamenii pe capete, mă gândesc la cadrele medicale expuse la un pericol atât de mare, la frica ce le străpunge șira spinării de fiecare dată când intră în spital și, îmi dau seama, că un moft de-al meu ar putea aduce probleme și în țara/orașul meu. Oricum situația e destul de gravă și la noi în țară, însă sunt sigură că dacă rămânem uniți se vor rezolva toate.

Așa că, zilele mele petrecute în casă se desfășoară destul de normal. Îmi iau micul dejun, ascult muzică, mă uit la filme, ies în grădina casei mele (imediat încep să măsor lungimea firelor de iarbă :))) și mai mult decât atât, mă pregătesc la… școala online. Ideea aceasta îmi place foarte mult și chiar o văd folositoare, mai ales pentru noi, liceenii, dar și pentru restul elevilor. După 2 ore desfășurate online mă simt mult mai în siguranță și mai relaxată, știind că atunci când mă întorc la școală nu voi avea atât de mult de recuperat. Un mare LIKE din partea mea tuturor profesorilor care își desfășoară orele așa! În rest, m-am apucat de gătit. Am făcut un tiramisu delicios și am fost tare mândră de ce mi-a ieșit, deci statul în casă nu e așa de rău. Prima jumătate a zilei trece, a doua jumătate e puțin mai anevoioasă, deoarece încep să mă cam plictisesc și simt nevoia să ies dar, nu e o problemă, pentru că acum am de citit romanul „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”. Tema trebuie făcută. Deocamdată am activitate și când rămân în pană de idei mai scriu câte un articol pentru voi, cititorii sigheteni. Voi știți că îmi place și să cânt! Vă cânt cu drag și vouă!

Mi-ar plăcea să știu și chiar să văd ce faceți voi în aceste zile destinate statului acasă și, poate, îmi dați și mie idei.

Până atunci, vă transmit multă iubire și căldură! Respectați sfaturile medicilor și a autorităților, igiena să fie pe primul loc și, aveți grijă de voi! Fără oameni, ce s-ar face Pământul? Râmânem uniți, stăm în case, petrecem clipe prețioase cu familia și astfel totul va fi bine. Vă doresc multă sănătate și… imunitate maximă!

Anca Maria CORNEȘTEAN
Clasa a XI-a
Colegiul Național Pedagogic „Regele Ferdinand”, Sighetul Marmației

Cantorul Shaul Nahum (din Paris) adresează un scurt mesaj înaintea Sărbătorii de Purim.

dr. Sorin MARKUS

foto: captură video

Purim este o sărbătoare evreiască care comemorează eliberarea poporului evreu din Imperiul Persan-Babilonian antic, după execuția lui Haman în 427 î.d.Hr. și în urma decretului reginei Estera care duce la executarea celor 10 fii ai lui Haman în 425 î.d.Hr., după cum este scris în cartea biblică Cartea Esterei (Megillat Esther). Capitolul Megillah („Sulul”), al zecelea din cartea Moed (Cartea Sărbătorilor) din Mișna relatează legea referitoare la Purim.
Purim este celebrată în fiecare an în funcție de calendarul ebraic la a 14-a zi lunii ebraice Adar, a doua zi după victoria evreilor asupra dușmanilor. Ca, și în alte sarbători evreiești, Purim începe de la apusul de soare în ziua precedentă. Purim este caracterizat prin recitări publice a Cărții Estera, oferirea reciprocă de cadouri de alimente și băuturi (mishloach manot), pomană pentru săraci (mattanot la-evyonim) și o masă de celebrare (se’udat Purim).

NR: Purimul se sărbătorește la Comunitatea Evreiască din Sighet, luni, 09 martie 2020.

Sâmbătă, 8 februarie 2020, trupa Flashover (Cluj) a readus muzica bună în Friends Wine Bar Sighet.

Flashover s-a format în vara lui 2018 de către Roje și Teodora Bârla, doi muzicieni din Cluj-Napoca care interpretează muzică Electro, Jazz, Downtempo, Chamber Music, Trip Hop, Experimental.

Roje e un pianist/ claviaturist cu o vastă experiență și un repertoriu variat în domeniul proiectelor de piano bar și trupe de coveruri. A împărțit scena cu nume mari în domeniu, inclusiv formația Camelot. De asemenea, a cântat în trupe ca Seven, CASH, Slut, Hazard, Pianette (alături de Aminda), Electrochock și a compus și orchestrat pentru artișt cunoscuți, cum ar fi Emeric Imre, Mircea Baniciu, Vasile Seicaru, Florin Chilian, Razvan Krivach, Magda Puscas, Tatiana Stepa, Emilian Onciu, Vali Moldovan, Highlight Kenosis și mulți alții. În Decembrie 2010, artistul a dat viață primului său draft de compoziții, combinând sunete cu arta vizuală, alături de marea artistă Adriana Jebeleanu. Inspirat de această colaborare, Roje a compus o serie de lucrări pianistice, astfel născându-se sunetul conceptual „Blind Deaf Mute”.

Teodora a început să cânte din liceu, alături de formația longevivă de metal modern Vespera (până în 2018) și în proiectul local de piano bar Soiree, alături de pianistul Liviu Sorescu. Aceasta a lucrează și la câteva compoziții proprii, sub numele de Galetheia, proiect în care a început să experimenteze cu varii stiluri ale muzicii electronice. De asemenea, Teodora lucrează în calitate de vocal coach la o școală locală de muzică, Art’sCool (inițiată de muziciana Aminda).

(sursă text: https://www.facebook.com/events/2541279136131365/)

Autor, foto & video, Sorin MARKUS