Uniunea Ucrainenilor din România (Filiala Maramureș) și Biserica Ortodoxă Ucraineană, Sighet au organizat cea de-a XXV-a ediţie a FESTIVALULUI INTERNAȚIONAL DE COLINDE, DATINI ŞI OBICEIURI DE IARNĂ LA UCRAINENI, care s-a desfășurat la Sighetu Marmaţiei, sâmbătă, 20.01.2018. După parada alaiurilor prin centrul orașului, cu începere de la ora 13:30, la Sala „George Enescu” s-a desfășurat concertul prezentat de grupurile de colindători din țară și din străinătate.

Video, Timur Chiș

Poarta de intrare în Țara Maramureșului în așteptarea iernii….
Atenție, automobiliști! Pregătiți cauciucurile de iarnă!

Sursă video: Crina Voinaghi

Miercuri, 11 octombrie 2017, la Sighet s-a celebrat Simchat Torah, a 7-a zi a Sărbătorii Corturilor (Sukkot), în care există tradiția de a se dansa de 7 ori în jurul sinagogii cu sulurile sfinte.

Cu bucurie am participat la acest eveniment deosebit… Am avut totuși o umbră de tristețe, căci cel care era prezent an de an la sărbătorile noastre și relata aproape în direct la radio sau în presa online – Johnny Popescu – nu a fost printre noi. 

Autor (text & video), Sorin Markus

Proiectele, articolele, emisiunile, vocea lui Johnny vor rămâne în amintirea sighetenilor…

Johnny Popescu va fi înmormântat luni, 18 septembrie 2017. Ceremonia funerară va avea loc la ora 13:00, la Capela cimitirului romano-catolic din Sighet.

La pas sau sprijinit de bicicleta lui, scanând zi de zi orașul, Ioan Popescu, Johnny – așa îl știau toți – a părăsit Sighetul definitiv. S-a dus de tot în căutarea strămoșilor lui fabuloși de viță nobilă, cu rădăcini basarabene, românești și maghiare. Era prezent în toate colțurile Sighetului, căuta și “inventa” subiecte, “interoga” cu abilitate, galant când situația o cerea, trăia simplu printre prietenii lui și-și presăra existența cu mici tabieturi. Zeci de ani a fost în mijlocul evenimentelor din Sighet, pregătit în orice moment să ofere gratis sfaturi și mai ales dornic să se implice cu nelipsita-i vervă tinerească în orice proiect inovativ. Iubitor de artă, creator de artă – de migăloase tapiserii – povești, consumator pasionat al cotidianului sighetean alături de foarte mulți prieteni, Johnny știa să se bucure și de lucrurile simple care-i marcau existența. Era un căutător pasionat prin documente, registre, tipărituri uitate de timp, ce păstrau urmele antecesorilor noștri, extrăgea și organiza informațiile cu meticulozitatea arhivarului clasic.

A devenit un cunoscător avizat al istoriei evreilor sigheteni. A fost un jurnalist prolific și și-a trecut numele pe multe volume ce vizează în special destinul evreilor din zona noastră. La Editura “Valea Verde” i-am publicat câteva cărți ce vor fi mereu de referință pentru istoria unei populații cu un destin tragic: “Cartea sinagogilor”, “Gibborim. Evrei sigheteni în Primul Război Mondial”, “Evreii din Sighet, scurtă istorie – 1600 – 1940”. A tradus din engleză piesa Janka pe care, împreună cu Maia Morgenstern am oferit-o sighetenilor.

Avea pregătite pentru tipar volumele “Tipografiile din Sighet – 1806 – 2017” şi “Istoria farmaciilor din Sighet” și, în plus, noi, prietenii apropiați știam că Johnny lucra la un interesant roman.

Multe dintre proiectele lui, gândite pentru următorii ani, nu se vor mai finaliza: Johnny s-a dus de tot, a părăsit – din păcate! – definitiv Sighetul de care nu s-a despărțit niciodată. Din ziua de 14 septembrie 2017, Ioan J. Popescu (născut la Baia Mare la data de 05 februarie 1953) nu va mai scrie, nu va mai fi o voce la Radio Sighet (unde colabora chiar de la înființarea postului), iar numele lui va intra într-o istorie a presei sighetene, care-l va păstra printre amintiri, în arhive.

Articole semnate de Johnny Popescu au fost publicate și pe site-ul „Salut, Sighet!” al cărui colaborator era.

Romanul vieții lui s-a încheiat mult prea devreme, vor povesti despre el, de aici încolo, prietenii rămași.

Drum bun, Johnny!
Să-ți continui călătoria veșnică în pace!

Ion MARIȘ

Video: Brîndușa OANȚĂ

Sursă foto: Nicolae ANTON NISTOR

Duminică, 10 septembrie 2017, subprefectul Alexandru Cosma a participat alături de primarul Horia Scubli și invitați ai comunității evreiești din România, Israel, Statele Unite ale Americii, Ungaria, dar și de președintele Federației Comunităților Evreiești din România, Aurel Wainer, respectiv, Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, la manifestările dedicate comemorării scriitorului născut la Sighetu Marmației.

Subprefectul a transmis salutul Instituției Prefectului-Județul Maramureș la aceste ample manifestări comemorative, la un an de la trecerea în eternitate a scriitorului și ziaristului Elie Wiesel, membru de onoare al Academiei Române.

Subprefectul Alexandru Cosma a spus: ”l-am cunoscut pe scriitorul Elie Wiesel, pe care îl consider maramureșean și despre care vorbim cu emoție, cu mult respect și adâncă prețuire. A trecut cu demnitate peste necazuri și provocările vieții, peste chinurile și rigorile unui regim de teroare. Ne referim, poate, la cel mai reprezentativ apărător al drepturilor omului, laureat al Premiului Nobel pentru Pace. În anul 2002, în calitate de Președinte al Consiliului Județean Maramureș am inițiat și am finalizat proiectul de reconstrucție a Casei Memoriale Elie Wiesel din Sighetu Marmației. Atunci când l-am întâlnit personal în anul 2002, deborda o personalitate care radia în jurul său o bunătate nemaipomenită, dar și o energie care te îndemna să fii activ și energic tot timpul, într-o armonie care rezulta din dragostea lui față de semeni.”

În spiritul cuvintelor sale, avem obligația morală de a transmite de la o generație la alta un mesaj comun de pace, solidaritate și toleranță. (sursă: Instituția  Prefectului, Maramureș)

Autor (video), Sorin MARKUS
Foto: Diana APOPI

Marți, 01 august 2017, ora 11.30, la Prefectura județului Maramureş, tânărul avocat sighetean Vasile Moldovan a depus jurământul pentru importanta funcție de prefect al Maramureşului.

Fostul consilier local al municipiului Sighet accede într-o funcție de responsabilitate maximă pentru destinele Maramureşului şi, cu speranțe mari pentru Maramureşul istoric.

Ceremonia a fost moderată de către dl. Dan Mihai Chirică, ministru secretar de stat, reprezentantul Guvernului României, care a dat citire Ordinului de Numire în funcție atât pentru prefectul cât şi pentru subprefectul Maramureşului, ordin semnat de prim-ministrul Mihai Tudose. Au mai luat cuvântul fostul subprefect al județului, dl. Gavriș Ardelean, fostul prefect al Maramureșului, dl. Mihai Sebastian Lupuț, preşedintele Consiliului Județean Maramureș, dl. Gabriel Zetea şi Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, Iustin Sigheteanul. În încheiere, proaspăt numiții în funcții, Vasile Moldovan – prefect şi Alexandru Cosma – subprefect, au rostit câte o alocuțiune.

Echipa „Salut, Sighet!” a fost prezentă la ceremonia de învestire fiind alături de noul prefect, beneficiind de o primă declarație. Vasile Moldovan:

Brîndușa Oanță & Ion Mariș

Doamna Adina Storin ne povestește, în timpul excursiei domniei sale prin Maramureș, despre Maestrul Aurel Storin alături de care și-a petrecut mai bine de 40 ani din viață.

Avem plăcerea de a o asculta la începutul celei de a II-a părți a interviului și pe d-na profesor universitar, Florentina Ionescu:

N.R. Aurel Storin (12 ianuarie 1937 – 6 noiembrie 2015). Între 1955-1959 a urmat cursurile Facultății de Filologie a Universității din București. Aurel Storin a scris textele a peste 400 de melodii, marea majoritate devenite șlagăre, premiate la festivaluri și fredonate de-a lungul timpului și până astăzi de toată lumea.

A colaborat ca textier cu toți marii compozitori de muzică ușoară care, la rândul lor, au încredințat creațiile devenite imediat șlagăre unor nume care nu mai au nevoie de nici o prezentare, precum Luigi Ionescu („Lalele, lalele” de Temistocle Popa), Angela Similea („Să mori din dragoste rănită” de Marcel Dragomir, „Mă gândesc la dumneata” de Edmond Deda), Aura Urziceanu („Mai rămâi și nu pleca” de Marcel Dragomir), Margareta Pâslaru („Cu tine” de V. Veselovski — Premiul Radioteleviziunii 1965, „Liniștea mea” de Gelu Solomonescu), Margareta Pâslaru și Marina Voica („Balada” de Radu Șerban), Dan Spătaru („Prietene” de Temistocle Popa), Aurelian Andreescu („Te-ai schimbat” de Petre Mihăescu), Mădălina Manole („Fără dragostea ta”, „Vino, dragoste”, „Marea, cât dragostea noastră” de Șerban Georgescu), Mirabela Dauer („Să știi că nu e adevărat” de Horia Moculescu, „Dacă nu erai tu” de Jolt Kerestely), Corina Chiriac („Vino, iubire înapoi” de Ion Cristinoiu, „Parfumul străzilor” de Radu Șerban, „Serenadă” de Mircea Chiriac, „Și ieri și azi și mâine” de Horia Moculescu, în duet), Carmen Rădulescu („Nu mai știu ce să cred” de George Grigoriu, „Acasă” de Dan Ardelean).

Din aprilie 1960 până în 2007 a fost secretar literar al Teatrului de Revistă „Constantin Tănase”. A fost membru al Uniunii Scriitorilor din România și al UNITER, dar și redactor-șef al revistei „Realitatea evreiască”, publicație a Federației Comunităților Evreiești din România. A scris versuri, proză, piese de teatru, eseuri, în publicații precum „Viața românească”, „România literară”, „Luceafărul”, „Adevărul”, „Realitatea evreiască”, etc.

În 2007 a fost distins cu Premiul UNITER pentru întreaga activitate.

 (sursa: https://www.agerpres.ro/cultura/2015/11/08/a-murit-textierul-poetul-si-scriitorul-aurel-storin-17-18-04)

Partea I a interviului, publicată pe site-ul „Salut, Sighet!” în data de 22 iunie 2017, o puteți viziona AICI

Autor, Sorin Markus

Asociația EcoLogic din Baia Mare, custodele Sitului Natura 2000 Gutâi Creasta Cocoșului, președinte Edit Pop, în colaborare cu Muzeul Județean de Mineralogie a organizat sâmbătă, 8 iulie 2017, cea de-a II-a ediție a Zilei Crestei Cocoșului. Au participat 114 iubitori de natură, cel mai tânăr participant de 7 ani, cel mai vârstnic de 74 de ani.

Au „interferat” cu această sărbătoare și membrii Taberei de Creație de Film Documentar pe teme de ecologie, prima de acest fel din Maramureșul Istoric, organizată de Asociația Valea Verde din Sighet, rezultatul fiind un scurt film ce va fi prezentat publicului la Festivalul Internațional de Filme de Scurtmetraj cu subiect ecologic de la Sighet – SEFF, din perioada 5-8 octombrie 2017.

Despre Ziua Crestei Cocoșului a vorbit Edit Pop, „eco-motorul” oraganizației:

Doamna Adina Storin ne povestește, în timpul excursiei domniei sale prin Maramureș, despre Maestrul Aurel Storin alături de care și-a petrecut mai bine de 40 ani din viață.

N.R. Aurel Storin (12 ianuarie 1937 – 6 noiembrie 2015). Între 1955-1959 a urmat cursurile Facultății de Filologie a Universității din București. Aurel Storin a scris textele a peste 400 de melodii, marea majoritate devenite șlagăre, premiate la festivaluri și fredonate de-a lungul timpului și până astăzi de toată lumea.

A colaborat ca textier cu toți marii compozitori de muzică ușoară care, la rândul lor, au încredințat creațiile devenite imediat șlagăre unor nume care nu mai au nevoie de nici o prezentare, precum Luigi Ionescu („Lalele, lalele” de Temistocle Popa), Angela Similea („Să mori din dragoste rănită” de Marcel Dragomir, „Mă gândesc la dumneata” de Edmond Deda), Aura Urziceanu („Mai rămâi și nu pleca” de Marcel Dragomir), Margareta Pâslaru („Cu tine” de V. Veselovski — Premiul Radioteleviziunii 1965, „Liniștea mea” de Gelu Solomonescu), Margareta Pâslaru și Marina Voica („Balada” de Radu Șerban), Dan Spătaru („Prietene” de Temistocle Popa), Aurelian Andreescu („Te-ai schimbat” de Petre Mihăescu), Mădălina Manole („Fără dragostea ta”, „Vino, dragoste”, „Marea, cât dragostea noastră” de Șerban Georgescu), Mirabela Dauer („Să știi că nu e adevărat” de Horia Moculescu, „Dacă nu erai tu” de Jolt Kerestely), Corina Chiriac („Vino, iubire înapoi” de Ion Cristinoiu, „Parfumul străzilor” de Radu Șerban, „Serenadă” de Mircea Chiriac, „Și ieri și azi și mâine” de Horia Moculescu, în duet), Carmen Rădulescu („Nu mai știu ce să cred” de George Grigoriu, „Acasă” de Dan Ardelean).

Din aprilie 1960 până în 2007 a fost secretar literar al Teatrului de Revistă „Constantin Tănase”. A fost membru al Uniunii Scriitorilor din România și al UNITER, dar și redactor-șef al revistei „Realitatea evreiască”, publicație a Federației Comunităților Evreiești din România. A scris versuri, proză, piese de teatru, eseuri, în publicații precum „Viața românească”, „România literară”, „Luceafărul”, „Adevărul”, „Realitatea evreiască”, etc.

În 2007 a fost distins cu Premiul UNITER pentru întreaga activitate.

 (sursa: https://www.agerpres.ro/cultura/2015/11/08/a-murit-textierul-poetul-si-scriitorul-aurel-storin-17-18-04)

Autor, Sorin Markus

Duminică, 21 mai 2017, la ora 18.00, lângă Monumentul Holocaustului din Sighetu-Marmației, a avut loc așezarea primei pietre de temelie a unei sinagogi, în prezența Marelui Rabin Aron Teitelbaum, a oficialităților locale și a câtorva membri ai comunității evreilor din Sighet.

Cum aș defini acest eveniment? Într-un cuvânt – renaștere din cenușă. Sinagoga distrusă în întregime în Al Doilea Război Mondial să fie reconstruită începând de azi, e o adevărată minune. Și încă o minune e aceea că, din întreaga Europă, locul ales este Sighet – prima și singura sinagogă construită în Europa după 1944 să fie în orașul nostru, este uluitor… Încă o minune este că acești oameni sunt urmașii unei mari familii de rabini plecate din Sighet – Teitelbaum, deci venirea lor în seara aceasta în orașul nostru reprezintă ÎNTOARCEREA ACASĂ sau ÎNTOARCEREA ÎN TIMP… cât și victoria asupra celor care au încercat să ne nimicească. (dr. Sorin Markus)

Autor, Sorin Markus

Absolvent al Facultății de Matematică și Informatică (U.B.B. Cluj Napoca), Vraja Lokos Ioan Dănuț este profesor de matematică la Liceul Tehnologic Marmația. Pasionat printre altele de cinematografie, coordonează, de 10 ani, clubul de actorie de la acest liceu unde, împreună cu elevii săi a realizat mai multe filme artistice și documentare.

Elevii sunt actori amatori, dar cu aspirații mari, iar eu sunt regizorul acestor filme. Am realizat filme de lung metraj, dar și filmulețe scurte mai pe placul tinerilor, care nu mai au răbdare să urmărească cu atenție un film lung. Spun cu plăcere despre mine că „sunt un regizor care în timpul liber face matematică”. Am încărcate pe youtube peste 100 de filmulețe printre care se disting: „Nibiru” –  film SF , „Criza de… râs” 1, 2, 3, 4 și 5, „Căpșunarii”, etc. Toate filmele mele sunt create cu scop pur educativ. Cu câteva dintre aceste filme am participat la diverse concursuri naționale de profil, unde am obținut rezultate bune și foarte bune: locul 1 la Târgu Mureș, la Campania Antiviolență, în 2010, cu filmul „Alcoolul nu te face mare”, locul 2 și 3 la Bacău, la Concursul național al filmelor de comedie „Martzobossul de Aur”, cu filmele „Criza de… râs 3” și „Criza de… râs 4”, mențiune la faza națională a Concursului „Exprimă-te liber!” de la Zalău , 2016, cu filmul „Prima zi de școală”. Anul acesta particip cu două filme: „Zidul” și „Ora de Psihologie”, la două concursuri naționale unde aștept jurizarea din luna mai. Am abordat, cred eu, toate genurile posibile de filme, de la dramă, dragoste, până la horror, SF și acțiune. (Vraja Lokos Ioan Dănuț)

Patriarhul Abraham, care a trăit cu sute de ani înaintea Exodului a primit în vis la vîrsta de 100 ani de la Creator mesajul că în curînd va avea un fiu, iar acesta va fi sămînța unui întreg popor. Poporul israelit ce va rezulta din Abraham va fi înrobit pentru 400 ani într-o țară străină. Deși acest vis este atît de neverosimil, Abraham, care avea un nivel de spiritualitate foarte înalt a înțeles mesajul visului și s-a bucurat. Cum să se bucure cineva că urmașii săi vor fi robi? Secretul pe care el îl cunoștea era că pentru a atinge credința deplină, nivelul cel mai înalt de spiritualitate într-un om (respectiv raportat la un întreg popor) trebuie mai întîi să fie la nivelul cel mai jos spiritual, nivel reprezentat în vis de cei 400 ani de robie egipteană.

Înainte de ieșirea din robia egipteană, israeliții se aflau într-o stare atît de negativă numită a 49-a poartă a negativității încît dacă mai coborau o treaptă (a 50-a) situația ar fi devenit fără scăpare. Pesach a produs un miracol și a declanșat revenirea spirituală din această stare extrem de negativă, revenire care devine completă de Shavuot, după cele 49 zile de Omer.

Luna calendaristică în care are loc Pesach se numește în ebraică Nisan, cuvînt care are aceeași rădăcină cu Nisim = miracole, iar seara de Seder are loc în ziua de lună plină a acestei luni, deci în ziua când energia miracolelor este maximă.

Înregistrare video și text: Sorin Markus