Sighet – Coborând spre parc agale…

Prin orașul nostru care
Nu prezintă interes,
Mă-ntâlnii cu “Zimbru”-n cale
Lângă… drumul de acces.

Altădată, sigheteanul
Se cinstea la crama Zimbrul,
Și își mai făcea și… planul!
Of, cum se mai scurge timpul!

Iar acuma bucuria
Cetățeanului din urbe
E să-și plângă…. strategia
Spleen-ului, ca să nu turbe.

Printre multele buticuri
Toate pline de “străini”,
Mai găsim cu greu “nimicuri”
Fabricate de români.

De-aceea ceva… dulce,
Făcut ca la mama-acasă
N-are cum să ne încurce,
Că-i de-al nostru și ne pasă!

Și vă spun că îmi e simplu,
Nu uitați… tradiția:
Treceți toți și pe la Zimbru,
N-au schimbat poziția!

Ars Publica