Concediul nostru cel de august (autor, Crina Voinaghi)

Luna august e luna concediilor, oriunde v-aţi duce, în ţară sau peste hotare veţi regăsi o lume pestriţă, hotărâtă să profite la maxim de săptămâna – sau în cel mai bun caz 10 zile – de libertate totală plătită cu sudoarea frunţii din restul anului. Libertate totală e, totuşi, mult spus, majoritatea oamenilor pe care eu îi cunosc încearcă să-şi facă un program destul de strict pentru a nu pierde un minut.

În ţară, în staţiunile consacrate, fie la munte fie la mare, e o aglomeraţie de nedescris, parcările sunt arhipline, hotelierii încântaţi, iar ospătarii tot timpul grăbiţi. În timpul plimbărilor dese vânzătorii de la tarabe atrag turiştii cu tot felul de lucruri colorate, mai mult sau mai puţin utile. Le cântăreşti din prima zi, te gândeşti ce să-i cumperi lui X sau lui Z fără a cheltui prea mulţi bani, te hotărăşti la un lucru, pipăi, măsori, compari preţuri pentru că mai peste tot e aceeaşi marfă şi, în cele din urmă, îţi umpli mâinile cu sacoşe voluminoase având pe chip mulţumirea omului care a reuşit.

Preocuparea de bază – dacă nu ai cumva all inclusive, cel de la bulgari m-a uimit prin diversitate şi cantitate, nu întotdeauna în sens pozitiv – e să alegi cel mai bun loc unde poţi să mănânci ieftin şi bun cu toate că aşa ceva în luna august nu există. Dar unii mai reuşesc imposibilul, sau aşa li se pare. Apoi, îşi mai cumpără un porumb sau un popcorn sau o bere – totul e 5 lei, 10 lei dar nimic nu e prea scump pentru că o dată într-un an mergi în concediu. Nu vorbim de cei mai norocoşi care se duc de 2-3 ori într-o vară, nici de destinaţii exotice, asta e altă poveste.

Cine ia all inclusive îşi bate capul doar cu plimbările sau discuţiile sau cadourile. Poate e mai plăcut, poate nu, depinde de ce îţi doreşti. Oricum zilele de concediu par prea puţine şi tot timpul te întorci la muncă având impresia că ţi s-a făcut o nedreptate şi ţi s-a furat din timp.

În străinătate e aceeaşi nebunie, doar că oamenii par mai relaxaţi, vorbesc mai încet şi mai calm, nu caută cea mai ieftină variantă de a mânca, se aşează pe o terasă şi cu asta basta. Că profită şi cei de peste hotare de lunile de vară pentru a mai ajusta preţurile, probabil, doar că nu e chiar atât de evident.

Oriunde ar fi, în ţară sau pe tărâmuri mai îndepărtate, există mai multe tipuri de turişti: cel mulţumit de toate, încântat că poate să doarmă şi să mănânce unde vrea şi când vrea, cel care orice i s-ar da nu e niciodată mulţumit dorindu-şi mai mult, turistul care, pornind de la ce are, visează ca anul viitor să aibă şi mai mult făcându-şi planuri pentru vacanţe fabuloase, turistul care vrea aventură , cel care vrea să se odihnească, cel care merge la sigur, cu rezervarea făcută din iarnă şi cel care se bazează pe ofertele last minute. E departe totuşi de a fi o clasificare exhaustivă.

Oricum ar fi, dacă îţi doreşti puţină linişte şi odihnă probabil nu ar fi o idee bună să alegi luna august, dar dacă tot te-ai pornit, atunci încearcă să te bucuri, să-ţi umpli bateriile, nevoia de somn şi aventură iar când vocile celorlalţi devin mult prea sonore, pune-ţi căştile în urechi şi las’ să fie cald!

Autor, Crina VOINAGHI