Actualitate Editorial

Cu un ghiozdan nu se face școală…

image_printPrinteaza

Azi începe școala. Alte visuri, alte speranțe, alte începuturi. Și, bineînțeles alte motive de campanii electorale. Pentru că doar așa se poate explica marea agitație premărgătoare acestei zile în care mulți reprezentanți ai statului, ai administrației locale se laudă, pozează și afirmă că susțin educația pentru că sunt create condițiile minime pentru începerea în bune condiții a anului școlar .

Conform Constituției României, Învăţământul de stat este gratuit. A oferi un ghiozdan gratuit dotat cu tot ceea ce e nevoie (sper) măcar pentru cei care încep clasa 0 nu ar trebui să reprezinte un motiv de a te afișa peste tot cu aceste imagini, ar trebui să fie o normaliate, privită ca atare, iar cele necesare desfășurării procesului de învățământ pentru toate nivelurile ar trebui să fie cu adevărat gratuite și la îndemână copiilor și a părinților lor. Aș înțelege ca astfel de gesturi să fie făcute publice de ONG-urile care, într-un fel sau altul, se implică în cazurile celor defavorizați, dar ei nu consideră că trebuie să-și facă un piedestal din acest lucru, cu toate că nu de puține ori și nu în puține cazuri suplinesc lipsa de interes a statului. Nu văd de ce atâta publicitate pentru că s-au renovat școli, au fost dotate cu grupuri sanitare – oare la ce ne așteptăm în secolul XXI? Sau noi suntem tot în epoca medievală …

Știu cei ce se afișează azi cu părinți și copii ce înseamnă să construiești o sală de clasă, într-o unitate de învățământ de stat, dacă vrei să aibă copilul împreună cu alți 29, unde să învețe decent și unde nu au fost alocate sume de nicăieri în afară de buzunarele părinților? Sau știu ce înseamnă să faci performanță în laboratorul școlii – unde ai cu greu acces pe vacanță – cu păturile pe tine și caloriferul pe masă ca să nu îngheți? Cum e să alergi după sponsorizări pentru ca visele unor copii să se transforme în realitate și să participe la un concurs sau altul, pentru a face ca un proiect să funcționeze? Știu măcar pentru câți dintre copiii care încep azi un drum, acesta e singurul ghiozdan pe care îl vor vedea vreodată pentru că părinții nu își permit să-i țină la școala aceasta gratuită? Ori câți nu vor reuși să termine nici măcar învățământul primar, nu cel obligatoriu cu toate că Dreptul la învăţătură este asigurat prin învăţământul general obligatoriu, prin învăţământul liceal şi prin cel profesional (Constituția României)... Da, Constituția îți garantează un drept, nu te obligă să înveți. Ar fi bine de știut cine își asumă acei copii care au un ghiozdan de vise pe care nu -l pot împlini și nu întotdeauna din motive care țin de ei și de capacitățile lor intelectuale. Aici ar trebui să se intervină la nivel de autoritate publică. Oare cum sună că învățământul dual se va dezvolta la un alt nivel dincolo de deal, la Baia Sprie, Dumbrăvița, Fărcașa, Baia Mare, cu toate că erau șanse ca acest proiect să fie dezvoltat la Sighet dacă era implicare din toate părțile?

Eu aș propune să fie scoase de pe toate paginile de socializare pozele în care cei care fac parte din consiliile locale, primari ori alte funcții alese/ bugetate se afișează îndeplinindu-și atribuțiile.

Părinților le doresc putere să facă față cerințelor școlii, să fie alături de copiii lor, să -i ajute să se ridice atunci când le e greu, să creadă în ei și în puterea lor de a face lucrurile să meargă. Elevilor le doresc un an școlar cu spor, să nu-și abandoneze visurile , speranțele și să nu uite că singurul ghiozdan adevărat e cel pe care și-l fac singuri, învățând.

Celor dornici de poze le spun: Cu un ghiozdan nu se face școală!

Un părinte (neafiliat politic) de absolvent

sursă foto: romanialibera.ro

oferta-wise

Adaugă comentariu

Click aici pentru a comenta

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

oferta-wise