PoetikS – DEBUT – Rebecca Dunca
Dunca Rebecca – Georgia s-a născut la Sighetu Marmației, a absolvit Colegiului Național „Dragoș-Vodă”, are 21 de ani și este studentă în anul III la Facultatea de Drept a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. “Dintr-un exces de teoretizare al propriului eu, cel mai probabil, am căzut în patima abstractizărilor și… atunci m-am îndrăgostit de poezie. În poezie rătăcesc, pentru că acolo exist cu adevărat fericită.”
Variațiuni de optică
Sunt o penumbră apusă,
deasupra lacului,
Ce rătăcește voluntar…
În contrastul clipei.
Mediez între lumină polarizată și întuneric;
Sunt martora unor radiații electromagnetice,
A căror oscilații…
se propagă eliptic.
Toată viața am fost o undă individuală,
În defazaj;
Până când…
m-am stins odată cu lumina monocromatică și incoerentă pe care o compuneam.
Am iubit sinfazic lacul,
atât cât să descopăr…
Două franje de interferență:
cu care ne identificam.
Dar…
pentru că mi-ai oferit iluzia refracției,
Am ales să mă retrag:
în obscuritate.
Sunt o stea pe cerul gurii tale acum!
De la ultimul sărut am rămas acolo…
Fără a putea să mă prăbușesc,
te aștept.
-Vrei să te mint?
„Ai timp până la răsărit…
să mă găsești.”
Căci doi neutroni,
Nu pot să ocupe aceeași stare cuantică;
într-un univers în care…
Iubirea e relativă.
(13 Decembrie 2015, Dijon, Franța)
deasupra lacului,
Ce rătăcește voluntar…
În contrastul clipei.
Mediez între lumină polarizată și întuneric;
Sunt martora unor radiații electromagnetice,
A căror oscilații…
se propagă eliptic.
Toată viața am fost o undă individuală,
În defazaj;
Până când…
m-am stins odată cu lumina monocromatică și incoerentă pe care o compuneam.
Am iubit sinfazic lacul,
atât cât să descopăr…
Două franje de interferență:
cu care ne identificam.
Dar…
pentru că mi-ai oferit iluzia refracției,
Am ales să mă retrag:
în obscuritate.
Sunt o stea pe cerul gurii tale acum!
De la ultimul sărut am rămas acolo…
Fără a putea să mă prăbușesc,
te aștept.
-Vrei să te mint?
„Ai timp până la răsărit…
să mă găsești.”
Căci doi neutroni,
Nu pot să ocupe aceeași stare cuantică;
într-un univers în care…
Iubirea e relativă.
(13 Decembrie 2015, Dijon, Franța)
Migrenă
Ce ar fi putut murmura
Neliniștea mea
Când te-a văzut prima oară?
Era seară!
Până să te întâlnesc;
Cugetam că e firesc
Să scriu…
Despre matematicile unui suflet pustiu!
Apoi m-a cuprins:
Infinitul dor,
Extaticul fior…
Mă înecasem deja în plâns.
Numai că mie,
Moartea,
Îmi e trecătoare;
Au! Capul mă doare.
De la atâta absență…
De la atâta regret…
De la atâta demență!
De când te cunosc?!
Poezia îmi e sicriu, iar
Regretul…călău!
Îmi e rău.
De la atâta depărtare…
Câtă zace!?
Între…
Omisiune și asumare.
Ce ar fi putut murmura
Neliniștea mea
Când te-a văzut prima oară?
Era seară!
Până să te întâlnesc;
Cugetam că e firesc
Să scriu…
Despre matematicile unui suflet pustiu!
Apoi m-a cuprins:
Infinitul dor,
Extaticul fior…
Mă înecasem deja în plâns.
Numai că mie,
Moartea,
Îmi e trecătoare;
Au! Capul mă doare.
De la atâta absență…
De la atâta regret…
De la atâta demență!
De când te cunosc?!
Poezia îmi e sicriu, iar
Regretul…călău!
Îmi e rău.
De la atâta depărtare…
Câtă zace!?
Între…
Omisiune și asumare.
(21 Ianuarie 2015, Cluj-Napoca)