Ioan Dunca – tinerețea la 91 de ani! (autor, Marius Vișovan)

Fostul deținut politic și memorialistul Ioan Dunca din Vișeu de Sus cunoaște, la cei peste 91 de ani de viață (va împlini 92 în februarie!), o tinerețe spirituală remarcabilă, în ciuda problemelor de sănătate care în mod inevitabil îl marchează în ultimii ani și îi limitează posibilitățile de deplasare.

Născut la Ieud la 10 februarie 1932, ca fiu al preotului greco – catolic Ioan Dunca Joldea (personalitate marcantă a spiritualității creștine maramureșene și mai târziu, a rezistenței anticomuniste), elev al Liceului „Dragoș – Vodă” din Sighet, implicat activ în organizația condusă de profesorul Aurel Vișovan, arestat și apoi condamnat de autoritățile comuniste, va pătimi 11 ani în temnițele Sighet, Cluj, Jilava, Târgșor, Baia Mare, Satu Mare, Galați dar și lagărele de muncă forțată de pe Canalul Dunăre-Marea Neagră și din Balta Brăilei. Suferințele îndurate dar și oamenii minunați pe care i-a cunoscut au fost prezentate în lucrarea „Aur și noroi”, una dintre cele mai valoroase mărturii maramureșene ale Golgotei neamului românesc, cu martirii, sfinții și eroii săi din toate colțurile țării, făra nicio deosebire de orientare politică, etnie sau confesiune… dar și într-o lucrare ulterioară de mai mici dimensiuni intitulată „Amintiri din rezistența anticomunistă”.

Domnul Ioan Dunca a colaborat constant în ultimele 3 decenii la diferite publicații specializate în cultivarea istoriei autentice și a memoriei anticomuniste și continuă să o facă, trimițând lunar texte bogate în informație, cu o deosebită rigoare în analize dar și cu un constant și reconfortant umor. Dealtfel, după credința în Dumnezeu și dragostea față de colegii de ideal și suferință, umorul a fost arma care l-a făcut să supraviețuiască iadului și, nu de puține ori, să ridice și moralul celorlalți. Eminamente pozitiv în toate abordările, Ioan Dunca ne lasă moștenire frumoase portrete morale ale tinerilor maramureșeni implicați în lupta anticomunistă, făcând (alături de Gheorghe Andreica), o muncă esențială de cronicar, fără de care multe comori de suflet ar fi fost pierdute sau uitate (mai ales despre cei care nu au lăsat nimic scris). Iar față de profesorul, îndrumătorul și prietenul lor Aurel Vișovan, Ioan Dunca are, de aproape 8 decenii, pe lângă respectul și simpatia cu care îl înconjurau toți elevii, o comuniune profundă pe o dimensiune tainică, inefabilă, care a izvorât rânduri de o frumusețe emoționantă.

Preot prof. Marius Vișovan