Iunie – ediție aniversară a Revistei de Cultură „Nord Literar”

Cu un conținut variat, ca de fiecare dată, numărul 241 al Revistei de Cultură „Nord Literar”, de curând ieșit de la tipar, poate fi găsit la chioșcuri începând de marți, 4 iulie.

Spicuim câte ceva din paginile publicației.

O chestiune care preocupă dintotdeauna breasla scriitorilor e lămurită de Irina Petraș în partea a treia a eseului cu titlul „Răspunsuri”/„Răspunderi”: „Numărul de cititori adevărați e proporțional același sub toate vremurile”. Așadar, nu ne revoltăm, nu ne amăgim. Fiecare publicație – periodică ori editorială – își are cititorii ei. Pe aceștia contăm! Iar de se vor înmulți, avem cu toții de câștigat.

Istoricul literar Mircea Popa analizează însemnările diaristice ale lui Gavril Moldovan, profesor, poet și gazetar bistrițean care, în opinia sa, reprezintă „jurnalul acestor trepte ale coborârii omului în singurătate, obligat de forțele răului zilnic”. În aceeași pagină dedicată opiniilor, Ion Papuc descrie întâlnirea sa cu Gheorghe Chivu, „ultimul poet premiat de Fundațiile Regale”.

„Universul Gretei”, romanul lui Vlad K. Levitt, în care naratorul-personaj „învață să se acomodeze cu sine și cu lumea în care trăiește”, este prezentat de criticul Delia Muntean.

Despre „Umbra zidului meu”, cel mai recent volum al Elenei Cărăușan, „o poetă exigentă cu sine”, vorbește Daniela Sitar-Tăut în cronica intitulată „Et in creatia ego”.

Câteva selecțiuni din lirica poeților Adrian Munteanu și Alice Valeria Micu își întâmpină cititorii la pagina „Orfeu”. Alte grupaje de poezie oferă autorii Gelu Dragoș, Gheorghe Pop și Ion C. Pena.

Ovidiu Pecican aduce pe tapet romanul „Portocale pentru vinovați” al lui Florin Bănescu, prezentându-l dintr-o largă varietate de perspective critice.

O trecere în revistă a evenimentelor dedicate aniversării a două decenii de la întemeierea Revistei de Cultură „Nord Literar”, precum și a emoțiilor organizării pentru prima oară a unui târg de carte se regăsesc în pagina realizată de Dana Buzura-Gagniuc. La rândul său, Gheorghe Pârja realizează o incursiune în cei douăzeci de ani ai revistei, amintind deopotrivă încercările anterioare de a edita o publicație de cultură în Maramureș.

În pagina de „Interpretări”, Mircea Muthu ne propune o întoarcere necesară la activitatea și opera lui Nicolae Florescu – jurnalist, editor, istoric și critic literar.

În pagina de recenzii, Gheorghe Pârja se oprește asupra ultimei cărți a universitarei băimărene Carmen Dărăbuș, „Literatura în interdisciplinaritate”, iar Raluca Hășmășan analizează volumul lui Radu Chiorean „Pasărea legată la ochi”, considerând că parcursul poetic al acestuia se anunță promițător.

Reflecții cu miez despre rolul lui Nichita Stănescu în schimbarea percepției asupra actului creației și a limbajului poetic ne propune Nichita Danilov în eseul „Lecții despre perfecțiune”.

Doi autori: Adrian Szarvadi și Alexandru Jurcan pot fi citiți în pagina de proză.

Corespondența dintre profesoara Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu și fiica sa, Monica Lovinescu –  peste 2500 de scrisori, publicate în două volume de către Editura Humanitas – e prezentată de Terezia Filip.

Din eseul intitulat „Involuția: generația telecomenzii”, lucrare ce ridică un semnal de alarmă asupra cauzelor disoluției sentimentului de apartenență la grup, ne propune un fragment Șerban Dinger.

O altă scriere eseistică semnează Dalina Bădescu: „Despre cum se cultivă un artist”. „Calitatea artei contemporane oficiale a scăzut dramatic – remarcă autoarea –, fiind promovate forme disolutive și lipsite de valoare estetică ale unor artiști ideologizați”.

Pornind de la materialul exegetului clujean Mircea Popa, intitulat „Critica păsărească” și cuprins în ediția din luna aprilie a „Nord(ului) Literar”, profesorul Mihai Petre scrie „Câteva considerații despre rolul și condiția criticii universitare”.

Parodiile lui Lucian Perța „descântă” poeziile semnate de Alice Valeria Micu și Adrian Munteanu (propuse în cadrul rubricii „Orfeu”).

Cu lirica universitarului francez Sylvestre Clancier avem ocazia să ne familiarizăm (în pagina dedicată traducerilor) grație prezentării și tălmăcirii lui Valeriu Stancu.

Numărul de acum mai cuprinde mesaje aniversare ale unor prieteni și colaboratori ai revistei, „poemul lunii” – aparținându-i autorului craiovean Constantin Preda, precum și câteva semnale editoriale, respectiv publicistice.

Revista este ilustrată cu imagini de la evenimentele dedicate aniversării a două decenii de activitate.

                        Comunicat apariție