1

La Sighet, bugetarea participativă e mai altfel decât la alţii (autor, Horia Picu)

O veste bună, dar care, prin comparaţie cu ce fac alţii, ne aduce în trista realitate pe care o suportăm supărător de cuminţi timp de mai multe mandate ale aleşilor locali sigheteni.

Bugetarea participativă are câţiva ani de când există în România. Se pot găsi informaţii despre ce înseamnă, ce fel de proiecte se pot accepta, cam cât poate costa, la nivel maxim, un proiect.

Zice prezentarea sigheteană a Bugetării participative că metoda-i bună din mai multe puncte de vedere. Le scriu aici, renunţând să le comentez, pentru că „mi-i teamă c-o-nsera″ până termin: „sporirea nivelului de implicare a cetățenilor în comunitate; identificarea de soluții în interesul general; sporirea nivelului de transparență la nivelului administrației publice locale; implementarea unui cadru de dialog între administrația publică locală și cetățeni, persoane juridice, asociații, în vederea indentificării unor soluții ca răspuns la problemele municipiului Sighetu Marmației″.

M-am uitat şi eu cum stă treaba cu Bugetarea participativă pe la alţii şi am comparat cu ce oferă Sighetul cetăţenilor săi în acest moment.

La noi în localitate se dă startul la depunere de proiecte pe 12 iulie şi se închide uşa pe 20 iulie, deci vor fi 9 zile la dispoziţie.

Prea mult timp ocupaţi cu repartizarea consilierilor prin consiliile de administraţie ale SRL-urilor sau ale altor instituţii, prea mult şedinţiţi pentru alegerea viceprimarului (am mai scris că trebuia să se ţină seama de numărul de voturi şi gata, indiferent că ne convine sau nu!), administratorii UAT Sighetu Marmaţiei au pierdut startul. Ceilalţi şi-au anunţat cetătenii din timp. De exemplu, în comuna Floreşti, judeţul Cluj, depunerea proiectelor s-a făcut în perioada 1 martie -1 aprilie 2021.

Tot comuna despre care am amintit zice că pentru proiectele aprobate suma pentru cheltuit va fi un milion de lei, iar pentru un proiect suma maximă va fi de 500.000 de lei.

Sighetul, cu bugetul lui direcţionat preponderent spre ştim noi ce, poate oferi doar 200.000 de lei pentru toate proiectele şi maxim 60.000 de lei pentru unul.

Trec, aparent indiferent, peste bugetele participative propuse de localităţi ca Sibiu, Braşov, Făgăraş, Cluj-Napoca. Mă opresc totuşi la ce publică municipiul Roman pe site-ul primăriei: „Administrația locală derulează, în anul 2021, a III-a ediție a procesului de bugetare participativă″. (Sursa: https://primariaroman.ro/2021-pentru-roman-bugetarea-participativa)

Carevasăzică, noi suntem la prima participare, alţii-s la a treia. Mai bine acum decât deloc. Sunt mândru să constat că banii pentru un proiect făcut de cetăţenii responsabili din Sighet (repet, suma maximă e de 60.000 de lei), e mai mare decât cel aprobat în Sânpetru, Braşov, care poate fi de 40.000 lei (inclusiv TVA) pentru un proiect.

Un „amănunt″: localiatea Sânpetru din judeţul Braşov are 4.956 locuitori.

Anunţul despre bugetarea participativă la Sighetu Marmației are şi un îndemn mobilizator: „IMPLICĂ-TE! VINO ÎN SPRIJINUL COMUNITĂȚII TALE!″

Mă întreb dacă această invitaţie la implicare n-ar trebui mai degrabă adresată Consiliului local, care nu mai ştie ce şi cum să facă pentru a ne dovedi utilitatea.

https://istoriiregasite.wordpress.com/2011/01/12/cum-a-facut-dreptate-vlad-tepes/punga-cu-bani/

Horia PICU