Jogging
O stradă spre râu. O nevastă se plimbă la braț cu bărbatul ei; respiră greu. Deodată le apare în cale și îi depășește Alergătorul – pantaloni scurți, pedometru, cronometru, alea, alea pe ambele mâini, pași alerți, susținuți. Nu vede pe nimeni – clar că nu îi e ușor. Ea: „Mai meargă și pă jos! Nu numa’ alerge.”
La „Meniul zilei-Club”
*
Doi hoaveri la o masă
– Doamnă, ce-aveți de mâncare p-aci?
– Cioante opărite dați-i la acela! – intervine colegul.
*
Niște brihani în vârstă din cartier ocupă mai nou, ore întregi, 2 mese chiar la intrare. Joacă „66”. Unul explică de ce calculează atât de ușor: „Io am învățat să număr pe fușteii de la scară, mă!”
Daruri
La Podul Marmației se împart pachete de Sărbători. Mame și copii coboară panta cu cadourile în brațe.
– Mami, de ce el are un cadou așa de mare? – își întreabă o fetiță mama, privind un un alt copil.
– Io știu? Cine știe ce i-o fi scrisă…
Comment…
Un bade, despre gunoaiele depozitate pe malul râului: „Astăzi oamenii-s de sărăcie! Nu judecă ce fac.” (& M.V.)
Obscure
* Soare de iarnă. Cât de orbitor argintul trecătorului…
* Vrăbii asurzitor prin livezile goale și fără zăpadă.
* Ninge liniștit. Viața a luat-o înainte – orb, întâmplător. De aia plimbările îndelungi.
Merge și așa
– Pe unde ești, hei?
– Petre Memorialul durerii. Tu?
– La Festivalul datinilor laice. Haidați și voi!”
Marin Slujeru
Foto: Teo Ivanciuc
Citesc de fiecare dată cu încîntare micile bijuterii semantice conservate în chihlimbarul limbii și colecționate de sensibilul poet Marin Slujeru cu uimirea unui paleontolog în fața unor „numuliți” încă nepietrificați. Straturi de viață ce dispar sub ochii noștri…
Toată admirația, prietene!
Onorat, mulțumiri! Sunt atent la exprimările purtatoare de adevăr și la oameni așa cum sunt.