Circulă pe internet un text din care reiese că musulmanii n-au avut nicio contribuţie (sau a fost una nesemnificativă) în medicină, în ştiinţă. Aceasta este o ştire absolut falsă! În lumea musulmană s-au făcut descoperiri esenţiale pentru dezvoltarea şi sănătatea omenirii, cu multe secole înaintea europenilor sau americani(zaţi)lor despre care am învăţat în şcoală.
Textul sintetizează poziţia adoptată astfel: „Pe scurt, musulmanii buni și loiali ar trebui să rămână în mod corespunzător afectați de sifilis, gonoree, boli de inimă, dureri de cap, tifos, diabet, boli mintale, convulsii de poliomielită și tuberculoză, și să fie mândri să se supună boicotului islamic.”
Se face o comparaţie între numărul de premii Nobel obţinute de evrei şi de musulmani, şi se termină cu întrebarea: „Ce contribuție medicală au adus musulmanii în lume?”
Comparaţia cu premiile cele mai râvnite din lume e absolut jenantă, din moment ce acum 1000 de ani asemenea premii nu existau, dar de invenţiile, descoperirile acelor timpuri, făcute de musulmani, au putut să se folosească alţii, peste câteva sute (!!!) de ani şi să devină laureaţi Nobel.
Mai departe am sintetizat câteva invenţii şi descoperiri musulmane, pentru că adevărul şi raţiunea trebuie să ne călăuzească în tot ce facem. Pun aici o listă (incompletă!) de musulmani cărora omenirea trebuie să le fie recunoscătoare:
Alhazen (Abu Ali al-Hasan Ibn Al-Haytham) (965 – 1039)
„A dezvoltat metoda ştiinţifică cu 200 de ani înainte de acceptarea ei de către oamenii de ştiinţă ai epocii Renaşterii, este considerat ca fiind unul din cei mai influenţi oameni de ştiinţă din toate timpurile. Cunoscut ca părintele fizicii experimentale, a opticii moderne şi a metodologiei ştiinţifice, el a adus contribuţii semnificative la principiile opticii, astronomiei, matematicii, meteorologiei şi percepţiei vizuale” (sursa: https://inbors.com/15-realizari-incredibile-din-lumea-musulmana/). Alhazen „Sistematizează capitolele Secțiuni conice și Teoria numerelor, se ocupă și de geometria analitică și de conexiunile dintre algebră și geometrie. Lucrările sale matematice au influențat geometria lui René Descartes și calculul infinitezimal al lui Isaac Newton. Dezvoltă geometria analitică, stabilind astfel legătura dintre geometrie și algebră. De asemenea, a descoperit formula sumei primelor 100 de numere naturale. Face una din primele încercări de a demonstra axioma paralelelor a lui Euclid utilizând metoda reducerii la absurd. Ca recunoaștere, unii autori denumesc patrulaterul Lambert ca fiind patrulaterul Lambert–Al-Hazen. Cea mai celebră lucrare a lui Alhazen, („Carte de optică”), scrisă în perioada 1011 – 1021 și care poate fi considerat, precum cartea lui Isaac Newton, „Philosophiae Naturalis Principia Mathematica”, ca fiind una din cărțile cu cel mai puternic impact asupra evoluției fizicii,”
(sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Alhazen)
Al-Jahiz (781-869)
„Primul biolog musulman care a propus şi a dezvoltat o teorie a evoluţiei, a scris despre efectele mediului asupra probabilităţii supraveţuirii unui animal şi pentru prima oară a descris aşa numitul proces natural, lupta pentru existenţă. Al-Jahiz a fost, de asemenea, primul care a cugetat despre lanţurile trofice şi de asemenea a fost un adept timpuriu al determinismului geografic, argumentând că mediul poate determina caracteristicile fizice ale locuitorilor unei anumite comunităţi şi că culoarea diferită a pielii umane este rezultatul mediului”.
(sursa: https://www.wikiwand.com/ro/Al-Jahiz)
Al Zahrawi (a trăit în jurul anului 1000)
Cunoscut pentru intervenţiile chirurgicale şi instrumentele chirurgicale pe care le-a inventat. A publicat o enciclopedie de chirurgie ilustrată de 1500 de pagini, care a fost folosită în Europa ca referinţă medicală pentru următorii 500 de ani. Are în enciclopedia sa capitole despre chirurgia ochiului, urechii, gâtului, polipilor nazali. A folosit cauterizarea pentru înlăturarea tumorilor de piele sau a abceselor deschise. A folosit aţa chirurgicală cu 500 de ani înaintea medicului militar francez Ambroise Pare (1510-1590), primul european care a executat suturi ale operaţiilor chirurgicale. Întreaga sa gamă de descoperiri în medicină poate fi consultată pe: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6077085/
Fatima Al-Firhi (800-880)
A fondat prima universitate din lume în 859 în Fes, Maroc. Sora ei, Miriam, a fondat o moschee adiacentă. Complexul a primit denumirea de Moscheea şi Universitatea al-Qarawiyyin. Universitatea al-Qarawiyyin, a fost înscrisă în Cartea Recordurilor Guinness ca fiind cea mai veche universitate care a există şi a funcţionează până în zilele noastre.
(sursa: https://inbors.com/15-realizari-incredibile-din-lumea-musulmana/)
Ibn al-Haitham (965-1039)
„În jurul anului 1000 a demonstrat că oamenii văd obiectele datorită luminii care reflectă de la ele şi intră în ochi, combătând astfel teoriile lui Euclid şi Ptolemeu, conform cărora lumina este emisă de ochi”. (sursa: https://ro.truth-seeker.info/7-inventii-ale-musulmanilor/)
Al-Jazari (1136-1206)
A descoperit, în secolul XII, mecanismul bielă-manivelă (transformarea mişcării de rotaţie în una liniară) necesar pentru ca maşinile să se poată deplasa.
Geber (721-815)
A trăit în secolul IX şi este considerat pionierul chimiei, pentru introducerea unei metode experimentale, precum şi pentru inventarea alambicului, o instalaţie utilizată pentru distilarea lichidelor. (sursa: https://ro.truth-seeker.info/7-inventii-ale-musulmanilor/). I se atribuie descoperirea unor procedee și procese chimice ca: distilarea, cristalizarea. A descoprit mai multe substanțe chimice, printre care: acidul clorhidric, acidul azotic, acidul citric, apa regală (sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Geber)
Al-Khwarizmi (780-850)
A pus pentru prima oară în evidență metodic și sistematic algebra și a fost primul care a folosit cifra zero în matematică. Pe lângă matematică, acesta a studiat și geografia și astronomia.
Akșemsettin (s-a născut în 1389 la Damasc)
Cu 400 de ani înaintea lui Pasteur (!!!) a declarat că bolile apar prin intermediul microbilor.
Al-Kindi (801 – 873)
A acordat o atenţie deosebită geometriei sferice, care îi era necesară la calcule astronomice. Un loc deosebit l-a ocupat și studiul dreptelor paralele. A fost primul care a încercat să determine științific dozele în care trebuie administrate medicamentele.
(sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Al-Kindi)
Avicenna (980 – 1037)
„Ibn Sina (sau latinizat Avicenna) a fost filosof, scriitor, medic și cercetător al naturii, șiit de origine tadjică. A fost interesat de mai multe domenii: astronomia, alchimia, chimia, psihologia.
Tratatele lui Avicena au influențat gânditorii musulmani de mai târziu în multe domenii, inclusiv teologie, filologie, matematică, astronomie, fizică și muzică. Cele mai faimoase lucrări ale sale sunt „Cartea vindecării” și „Canonul medicinii”. În Iranul actual, Afganistan și Tadjikistan, Avicenna este considerat o icoană națională și este adesea considerat printre cele mai mari personalități ale lumii”. (sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Avicenna)
Avenzoar (Abumeron sau Ibn-Zohr) (1091 – 1162)
A fost medic, farmacist, chirurg, savant și profesor arab de confesiune islamică. În anul 1121, a finalizat o carte despre diverse boli, terapeutica și igiena, conținând, în introducere, un tratat asupra relației psihologie-sănătate. Textul principal conținea șapte secțiuni, fiecare fiind dedicată unor boli ale: limbii și gurii, ochilor, urechilor, nasului, scalpului și feței, gâtului, creierului, brațelor, subrațului și degetelor, feselor, scabiei, furuncului și tumorilor, febrei, frisoanelor, miopatiei și edemelor.
Nasir al-Din al-Tusi (1201-1274)
„În 1259, a construit la Maragheh un observator astronomic, care a devenit unul dintre cele mai celebre din Evul Mediu. A considerat trigonometria ca un domeniu separat al matematicii, a utilizat funcțiile trigonometrice, a demonstrat teorema sinusurilor și a tangentelor, a sistematizat noțiunile fundamentale ale trigonometriei liniare și sferice. A studiat patrulaterul Saccheri și istoricul teoriei paralelelor efectuând o analiză critică și expunând propriile sale teorii, astfel că poate fi considerat precursor al geometriei neeuclidiane. Al-Tusi susține, că, indiferent de procesul prin care trece, materia se transformă, dar nu dispare niciodată, prin aceasta prefigurând legea conservării masei, care avea să fie formulată multe secole mai târziu. A studiat și gravitația. În domeniul biologiei, a avut concepții progresiste pentru acea epocă. Susținea că universul este compus din elemente de bază, prin combinarea cărora se formează mineralele, plantele și animalele. De asemenea, a subliniat rolul eredității în evoluția ființelor vii dar și mecanismele de adaptare ale acestora la mediu. Mai mult, Al-Tusi a susținut că omul a evoluat dintr-un strămoș al maimuțelor antropoide actulale, fiind deci un precursor al teoriei evoluționiste. (sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Nasir_al-Din_al-Tusi)
Abbas ibn Firnas (810 – 887)
„…se spune că ar fi fost Leonardo da Vinci al arabilor. Există chiar şi un crater de pe Lună numit după el. Cea mai cunoscută invenţie a sa este un aparat zburător, nişte aripi imense confecţionate din mătase şi din pene de vultur, prinse pe o structură din lemn uşor. Abbas a reuşit o singură demonstraţie a invenţiei sale, la vârsta de 70 de ani. După ce şi-a luat zborul de pe o stâncă, inventatorul a reuşit să rămână în aer timp de zece minute înainte de a se prăbuşi la aterizare, când şi-a fisurat coloana vertebrală. Sute de ani mai târziu, invenţiile sale au devenit o importantă sursă de inspiraţie pentru da Vinci”.
(https://adevarul.ro/stil-de-viata/cele-mai-utile-inventii-arabe-2014097.html#google_vignette)
Ibn Nafis (1213-1288)
A descoperit şi a schiţat cum are loc circulaţia sângelui în corpul uman.
(sursa: https://adevarul.ro/stil-de-viata/cele-mai-utile-inventii-arabe-2014097.html)
Musulmanilor din mileniul I sau de la începutul celui de-al doilea al Erei noastre le mai datorăm:
Ritualul îmbăierii
„În timp ce europenii evitau igiena personală, considerând că spălatul face rău sănătăţii, în lumea musulmană îmbăierea făcea parte din ritualurile zilnice. Tot arabii au inventat şi săpunul. Conform unor documente, invenţia acestuia a fost o consecinţă directă a mirosului urât emanat de Cavalerii Templieri. Soldaţii musulmani le-ar fi oferit călugărilor militari catolici săpun, obţinut din extract de plante şi din grăsime animală, pentru a-şi curăţa pielea şi hainele”.
(sursa: https://adevarul.ro/stil-de-viata/cele-mai-utile-inventii-arabe-2014097.html)
Primul spital
„Spitalele, aşa cum le cunoaştem astăzi, cu saloane şi cu săli de tratament, îşi au originea în Egipt, în secolul al IX-lea. Primul centru medical a fost Ahmad ibn Tulun, fondat în anul 872, în Cairo. Urmând principiul musulman conform căruia cei sănătoşi trebuie să-i îngrijească pe cei bolnavi, spitalul oferea tratamente şi îngrijire gratuit, oricărei persoane suferinde.
(sursa: https://adevarul.ro/stil-de-viata/cele-mai-utile-inventii-arabe-2014097.html)
Periuţa de dinţi
„Se zice că Profetul Mahomed a fost primul om care a folosit o periuţă de dinţi. El obişnuia să rupă mici crenguţe dintr-un arbore specific regiunii Arabiei, „Miswak“, pe care le cresta în fâşii subţiri la un capăt şi le folosea pentru a-şi curăţa dinţii după ce mânca. Anticele periuţe de dinţi se mai vând şi astăzi prin pieţele ţărilor arabe”.
(sursa: https://adevarul.ro/stil-de-viata/cele-mai-utile-inventii-arabe-2014097.html)
Lista musulmanilor care au făcut descoperiri ştiinţifice e mult mai lungă. Nimeni nu trebuie să ia în derâdere altă rasă umană, aparţinătorii altei religii. Sigur, condiţiile actuale în care a ajuns omenirea, îi pot împinge pe unii să-i denigreze pe alţii.
Adevărul şi raţiunea trebuie să fie deasupra tuturor relelor pământene, din moment ce soarele e acelaşi pentru toţi şi toţi suntem „în trecere” pe-aici…
Să sperăm că tot ce se întâmplă acum este doar „A momentary lapse of reason” (Pink Floyd).
Horia Picu
Adaugă comentariu