Noui lucrări edilitare la Sighet

Redăm mai jos, pentru comparație dar și pentru „deliciul” cititorilor, un articol dedicat Sighetului anului… 1938, publicat în ziarul Universul, nr. 199, Luni, 25 Iulie 1938. Unele dintre probleme persistă în urbea noastră chiar și la aproape 90 de ani distanță. Precizăm că am păstrat neschimbată ortografia articolului original, din anul 1938. (Salut, Sighet!)
* * *
„Infăptuirile realizate în ultimul timp în Sighet, tind să ridice oraşul din starea mizerabilă în care se află. Ceeace nu s’a realizat în 20 de ani, este greu de realizat acum. Bugetul primăriei era mare, dar şi diurnele, deplasările şi tantiemele cuvenite primarilor, ajutorilor de primari, consilierilor şi membrilor comisiei erau şi mai mari şi puteau fi satisfăcute cu mari greutăţi. Lucrările proectate şi promise, rămâneau pentru anii viitori, când se întâmpla acelaş lucru. Străzile reparate costau zeci de mii lei, şi după câteva săptămâni se aflau în starea pe care au avut-o înainte de a fi reparate.
In câteva luni acum s’a realizat mult, dar lucrările care se cer urgent, sunt nenumărate. Astfel în Sighet, în afară de baia evreească, clădire veche, cu un bazin murdar în care fac baie deodată, toate persoanele care vin la baie şi cu cabine neigienice, focare puternice pentru răspândirea boalelor molipsitoare, nu mai este altă baie comunală.
Necesitatea construirii unei băi comunale, mare, încăpătoare şi curată, se simte din ce în ce mai mult. S’a pus în discuţie problema aceasta în mai multe rânduri, dar a rămas tot nerezolvată. In prezent s’au luat măsuri, ca pe un teren al oraşului, situat în strada Gh. Şincai, să se construiască cu ajutorul societăţii „Crucea Roşie”, o baie publică şi un dispensar. Costul lucrării va fi de 1.500.000 lei. Credem că de data aceasta nu va rămâne măsură luată, ca şi până acum.
Secţia de pompieri n’are o cazarmă corespunzătoare. In mai multe rânduri a voit să ocupe localul căminului de ucenici, faptă ce nu s’ar fi putut accepta niciodată. Până acum a fost plasată în cazarma fostei reuniuni a pompierilor voluntari, ce nu este încăpătoare, pentru un efectiv de 24 soldaţi — câţi are secţia — şi nici autopompa comandată acum pentru pompieri, nu poate fi aşezată la cazarma actuală. S’a început construirea unei cazărmi modern în strada Bogdan Vodă nr. 34, care va costa vreo 331.000 lei în afară de mâna de lucru ce se dă din partea corpului de pompieri şi în afară de cea mai mare parte din materialul ce-l are primăria (din teatrul de vară dărîmat).
Altă necesitate ce se simte este construirea unui abator comunal. Vechiul abator a fost renovat, s’a făcut încă unul mai mic pentru tăiat porcii, dar este neîncăpător. Acum s’a proectat pentru a se construi o secţie pentru tăierea viţeilor, care va costa 194.000 lei.
Oborul comunal de vite, în care se vând şi vacile „Algau”, căutate atât de mult de negustorii din Grecia, Turcia, Italia şi în special din Palestina, n’are un edificiu corespunzător pentru birou de eliberarea biletelor de vite. In curând vor începe lucrările pentru zidirea unei clă- diri care va servi ca locuinţă pentru supraveghetorul oborului şi ca birou pentru eliberarea biletelor.
Strada Bogdan Vodă ce duce la târg, cu şanţurile nedesfundate şi plină de gropi, necesită reparaţii urgente. La cerea locuitorilor din această stradă d. primar Emil Simonca a luat măsuri ca să înceapă lucrările cât mai curând. Cu ajutorul premilitarilor şi cu ajutorul dat de locuitorii din această stradă, care vor pune la îndemână care şi unelte, strada va fi reparată curând. Strada Petre Grădişteanu, care merge până în faţa gării, este întro stare de nedescris. Toţi călătorii care vin în Sighet şi în special străinii, sunt isbiţi de starea acestei străzi, care în timpul primăverii este o baltă plină cu noroi, iar vara un depozit de gunoi. Primăria ar trebui să ia măsuri urgente, ca în capătul acestei străzi (în faţa gării şi în faţa restaurantelor „Astoria”, „Tisa” şi „Panonia”), cu concursul şefului de gară şi al hotelierilor şi comercianţilor din această stradă, s’o repare şi să facă o grădină mică, plantată cu flori şi cu arbori. In felul acesta strada ar deveni un loc de atracţie pentru locuitori (nu numai noaptea), iar privirile călătorilor s’ar opri mai mult asupra acestei străzi.
Realizările făcute şi planurile de lucrări pentru viitor, arată că a început o muncă intensă pentru ridicarea oraşului Sighet.”
(articol publicat în Universul, nr. 199, Luni, 25 Iulie 1938)