PoetikS: Ion POPESCU-BRĂDICENI

Sonete semiotice și metasemiotice

Colac de lauri

Ești singur pe o balustradă.
Aștepți iubita-ți să te vadă
când te vei arunca în gol.

Dai orizontului ocol.
Răbdarea-ți e-ncercată greu.
Ai fost năpraznic derbedeu.

Azi ești de din tării căzut
în raiul macilor arzând
peste splendoarea unui gând
arhetipal, nestrăbătut

de vreo melancolie cruntă
va fi cândva încă o nuntă.
Tu rătăci-vei pe coclauri
pe fruntea-ți c-un colac de lauri.

Noua Arcă

Iar un bătrân matroz,
când poposi în Oz,
își făcu semnu’ crucii:
confrații săi haiducii

îl vor Conducător
al bravului popor
prea crunt exploatat.
Însuși străvechiul Stat

e-n faliment. Se-ncearcă
o ultimă soluție,
o megarevoluție

pe-atregul continent.
Istoria prea lent
își face-o Nouă Arcă!

O lume pe dos

E dimineață în amurg.
Stelele fixe, toate, curg.
Tu taci, vorbind la nesfârșit.
Clopotu-n deal s-a înnegrit.

Ecoul face pe eroul,
în lupta grea cu balaurul.
Cel mai frumos e cel urât:
în loc de bot are un rât

poetul-electrician:
încerc să-l scot la un liman.

Acest tablou foarte complex
se umple cu dulăul Rex.

Toate-s pe dos de-o vreme-n coace
și prin războaie, prin răstoace.

Dulăul latră și nu scrie
așa, deodată, poezie.

Pe metereze de poem

 Port acest carnet cu mine
de trei zile și mai bine.
Și mai bine și mai cum.
Poate-oi scrie vreun pantum.

Am de gând să mă revolt
cât mi-s viu (deci deloc mort)
și heraldic paladin
duc la subțioară un crin.

Crin cu aură zeiască,
simultan și poezească
cine scrie să trăiască.

Să-un-în versuri condenseze
toate simțurile-mi treze:
tot mai sus, pe metereze.

Transsonet la Putredul Occident

Căzut în extaz, contemplu cerul.
Ascult râul curgând, evident: heraclitic.
Aud iarba din câmpie crescând.
Livada cu vișini s-a înroșit.

Unchiul Nicolae își repară bicicleta
iar taică-miu, Ion Popescu-Călărașu,
îi zice maică-mi, Elena Popescu-Mocioi:
„Mă muiere, ne-am îmburghezit!
O fi bine? O fi de rău?
De-aia trăim sub dictatură?”

Trăgând cu urechea, dau iute
radioul pe „Europa liberă”
ori pe „Vocea Americii”. Să mă

conving eu însumi cum mai merg
lucrurile prin „Putredul Occident”.

Necăzuta stea

Un palatin trecea mereu.
Uitase vorbele în vânt.
Războiul, pe întreg pământ,
holera, traiul tot mai greu
îl năuciseră. Sub cort,
zi după zi chema cadâne.
Se întreba ce-o mai rămâne
din dânsul mort, pururea mort.

Iar palatin-acest dorea
o-ntâmpinare în azur
a zeilor cu-abstract contur.

Iar Sânziana c-un condur
în mâna stângă să-l îmbie
spre cuibul ei din veșnicie

din încă necăzuta-i stea.

* * *

Ion POPESCU-BRĂDICENI s-a născut la 5 noiembrie 1954, în Târgu-Cărbuneşti. A urmat anii de liceu la Colegiul Naţional „Tudor Vladimirescu” din Târgu-Jiu, Facultatea de Litere a Universităţii din Craiova, unde în 2002 a obţinut şi titlul de doctor în filologie cu teza „Mitul Edenului/ Paradisului/ Raiului în poezia română interbelică”.
Cărți publicate: Extazul păsării de rouă, Edit. Scrisul Românesc, 1986; Sufletul grâului, Editura Scrisul Românesc, 1989; Serile la Brădiceni I. Arte transpoetice, Ed. Limes, 2008; Serile la Brădiceni II. Linia Imaginot, Ed. Limes, 2009; Tranşee de cristal, Ed. Scrisul Românesc, 2012; Fluturi pe frezii, Ed. Scrisul Românesc, 2013; Ars poetica transversalia, Ed. Scrisul Românesc, 2013; Călcâiul lui Ghilgameş, Ed. TipoMoldova, 2016; Istoria lui Abrasax în Era transfilosofică şi transpoetică, Ed. TipoMoldova, 2016; Cântece şi totuşi poeme. Biblioteca revistei Convorbiri literare, octombrie 2016; Grădina de(-)mentă, Ed. TipoMoldova, 2017; Ordinul lui Orpheus, Ed. Pim, 2018; Manuscrisul lui Ieronim Contemporanul, Editura Pim, 2018; Ezoterezia. Meditaţii în imponderabil, Editura TipoMoldova, 2018; Ordinul lui Orpheus. Paradigmaticul Stat, Editura PIM, 2019; Reinventarea lui Orpheus. Editura TipoMoldova, Iaşi, 2020.
A colaborat la publicațiile: „Literatura şi Arta” (Chişinău), „România literară”, „Viaţa Românească”, „Tomis”, „Ramuri”, „Vatra”, „Astra”, „Transilvania”, „Argeş”, „Luceafărul”, „Poesis”, „Nord Literar”, „Convorbiri Literare”, „Steaua”, „Rostirea Românească”, „Amfiteatru”, „Familia”, „Portal Măiastra”, „Mozaic”, „Contemporanul”, „New York Magazin”, „Journal of Romanian Literary Studies”, „Poezia”, „Discobolul”, „Conta” ş.a
În 2014, a fost distins cu Premiul „C.C. Datculescu” al Festivalului Internaţional „Titel Constantinescu”, ediţia a VII-a, Râmnicu-Sărat/ Edineţ (Basarabia), pentru volumul Pasărea Măiastră. În 2020, juriul Festivalului Internaţional de Literatură „Tudor Arghezi” (ediţia a XXXX-a) l-a desemnat laureat la secţiunea Opera Omnia scriitori gorjeni. La cea de-a XXXVIII-a ediţie i s-a decernat Premiul pentru Arghezologie (în 2018) pentru „Poezia pentru copii a lui Tudor Arghezi/ Tudor Arghezi în contextul secolului XXI”.
Despre opera sa literară au scris: Constantin Cubleşan, Ladislau Daradici, Victor Ştir, Nicolae Dabija, Teodor Vidam, Gheorghe Grigurcu, Ion Hirghiduş, Adrian Alui Gheorghe, Vasile Spiridon, Theodor Codreanu, Emilian Marcu, Adrian Dinu Rachieru, Anatol Ciocanu, C.Stănescu, Grigore Traian Pop, Alexandru Sfârlea.
A fost tradus în limbile franceză, italiană, rusă, engleză, germană şi greacă.
Din 2020, Ion Popescu-Brădiceni este membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Alba-Hunedoara.

Salut, Sighet!