PoetikS – Nicoleta GIURGI

Întâiul

E întâiul toamnei
nu mă acoperi cu nimic
lasă-mi coastele să degere
pe asfaltul proaspăt rece
de sub picioarele tale
leagă-mă cu rădăcini
dintr-o mușcată ofilită
strâns, cât să-mi îmbrățișeze
venele
să fim siguri amândoi
că mă voi îmbăta
privind cerul pustiu
dar nu-ndrăzni
să te îndrăgostești
de corpul meu fluid
și-atât de obosit de beznă

N-am timp!
ți-am dat rețeta magică
dar să nu cumva să uiți
prea-mărite, că eu sunt vrăjitoarea.

***

4 secunde cu soarele

Soarele îmi îmbrățișează
gâtul rece și fragil
cu raze cu miros
de vanilie
ard, îngheț, sau mi-e dor?
sau mi-e dor să mai simt
ceva
și pur și simplu
am ales dorul
pentru că nu aveam
din ce să aleg
precum o mamă
săracă
cu puiul pe drumuri

Nici nu mai contează
s-a dus și soarele
și dorul și vanilia
am rămas din nou
pierdută, complet prezentă
fără muzică, fără ciori
și cu gâtul rece

Nicoleta GIURGI
clasa a XI-a B
C.N. „Dragoș-Vodă”

sursă foto: Pinterest