Divergenţele existente în comunitatea evreiască între rabinii Káhán şi Teitelbaum au dus la divizarea comunităţii în două, adepţii rabinilor Káhán formând o comunitate separată numită “sefardă”, faţă de cea ultraortodoxă condusă de rabinii Teitelbaum.
Sinagoga “sefardă” a fost construită în stil eclectic cu influenţe baroce, pe strada Nagyköz (azi Basarabiei) între anii 1885-1886, din donaţiile înstăritei familii Káhán.
Ea a funcţionat ca lăcaş de cult până în anul 1902, an în care s-a terminat construcţia noii sinagogi. După 1902, clădirea a fost folosită ca ieşiva (şcoală superioară religioasă pentru băieţi). După schimbarea funcţiei, clădirea a păstrat sala de rugăciune, pereţii purtând mult timp după aceea draperiile pictate în violet, cu margini aurii.
Sinagoga era unită cu locuinţa rabinului printr-un culoar de piatră, la etaj se afla biblioteca, accesul făcându-se pe trepte de piatră, iar beciul a funcţionat mult timp ca abator pentru păsări, în vanele de piatră fiind smulse penele zburătoarelor.
După terminarea războiului, în fosta sinagogă au fost depozitate cărţile adunate din lăcaşurile de cult evreieşti săteşti, bibliotecă pierdută în anii ‘70, când clădirea a fost demolată.
(Imaginea grafică și text Pal Robert Zolopcsuk, din volumul „Sighetul Marmației”, Editura Valea Verde, 2012)
Ce pacat ca obiecte si carti vechi se pierd, cand cladiri, biserici sau sinagogi sunt distruse sau lasate in grija nimanui! Odata cu ele dispar si mici parti din istoria orasului,din istoria oamenilor care l-au populat! Noi,care traim in zilele de astazi,trebuie sa avem o grija deosebita fata de ce se mai pastreaza, urmasii nostri ne vor multumi si se vor bucura de ce-au mostenit si vor face la fel! Daca nu-ti cunosti istoria orasului, inseamna ca nu l-ai iubit niciodata, ai trecut sau treci prin el ca printr-un loc viran, pustiu, nelasand nimic important in urma ta si nimeni, peste ani si ani, nu isi va aduce aminte de tine! Salut Sighet! Iti multumim ca, periodic, ne aduci aminte de trecut, ne bucuri cu imagini si comentarii care vin sa ne imbogateasca cunostintele despre ce a fost vechi si valoros iar astazi nu mai exista! Prin voi orasul nu moare, traieste trecutul, aratandu-ne ca merita sa-l cunoastem!