8 Martie online… Din drag pentru mama!

Toate evenimentele continuă să se desfășoare, din păcate, online. Până când?… nu avem răspunsuri exacte!
Important este că se mobilizează resursele umane din toate zonele societății și se creează evenimente frumoase online și, mai ales, nu se uită marile ocazii de-a marca zilele etalon din viața noastră.

Asociația Rădăcinilor Străbune – Școala Rădăcinilor Străbune din Călinești (inițiatoare Măriuca Verdeș), Colegiul Național Pedagogic „Regele Ferdinand” Sighetu Marmației și Clubul Green Impact organizează luni, 8 Martie 2021, de la orele 14:00, evenimentul on-line „Din drag pentru mama”.
Ce se va întâmpla în cadrul evenimentului? Ceea ce s-ar fi întâmplat și în timpuri „normale”: elevii vor cânta, vor recita și vor „expune” desene și picturi dedicate mamei.

Accesați evenimentul, bucurați-vă – împreună cu toate mamele – chiar și… online!

Salut, Sighet!

 

Foto: Miya Kosei




Eu sunt femeie! (autor, Monica Bud)

Monica Bud

Cu totii știm și simțim că primăvara este momentul când toată natura reînvie, vietățile își reîncep activitatea, reîncepe forfota la suprafața pământului, simțurile sunt activate, are loc explozia de culoare prin florile care înfloresc! Femeia din noi, plină de veselie, bună-dispoziție, se trezește și ea la viață odată cu acest anotimp! Fiecare femeie are nevoie să își reactiveze feminitatea, natura ei delicată și să fie recunoscută ca femeie!

Se spune că femeia e slabă, cum poate să fie slabă dacă poate să fie mamă? Mi-aș dori ca toți să fie de acord cu mine când declar că EA înseamnă viața. De ce? Pentru că este cea care aduce viața și datorită ei, existăm. O femeie renunță la ea, la nevoi și tot ce-i face bine pentru a fi atentă la nevoile celorlalți, îți arată ce e altruismul, dăruirea și devotamentul, are suficient curaj încât să intre în lupta cu viața și oamenii.

„Dacă educi un bărbat, educi un individ, dacă educi o femeie, educi o întreagă generație,” port în gând aceste cuvinte încă de pe vremea când eram studentă la Facultatea de Pedagogie, când l-am auzit pe mentorul meu de licență spunând aceste cuvinte. Pentru mine nu au prezentat ca fiind neapărat un context din punct de vedere pedagogic ci, mai presus de-atât, faptul că femeia este rezultatul tuturor lucrurilor posibile și imposibile.

Eu sunt femeie!
O spun cu atâta curaj, demnitate și, mai presus de toate, putere… așa mă văd pe mine: puternică. Fiecare are povestea lui, chiar dacă eu nu mă pot lăuda cu a mea, pot sa confirm cu tărie că viața mi-a dăruit tot ce aveam și nu aveam nevoie, și că indiferent cât de grea mi-a fost crucea, am ales să mai fac un pas. Recunosc, de multe ori am fost neputincioasă, simțindu-mă singură, fără repere, dar ceea ce m-a făcut să mă ridic de fiecare dată a fost ambiția. Dacă am învățat ceva în această viață, este faptul că nu trebuie să cedezi, nu-mi doresc imposibilul, ci doar atât cât merit. Acesta este sfatul meu pentru voi: să luptați pentru ce-i al vostru!

Astăzi, când sărbătorim această zi specială dedicată nouă, aș dori să-ți reamintesc cât ești de frumoasă, chiar și atunci când ești tristă, nervoasă, în colanți sau demachiată. Ești frumoasă oricum, pentru că dai viață, te dăruiești în totalitate celor de lângă tine, iubești și nu te lași doborâtă. Felul tău de a fi, te face specială. Ai tot dreptul să te simți importantă, să fii în centrul atenției. Îngrijește-te, dar nu o face de dragul altora, fă-o pentru tine, iubește-te atât de mult, încât să nu renunți la demnitate. Orice s-ar întâmpla, continuă să urci, fiecare pas îți va părea mai greu, dar nu te opri. De sus, totul se vede superb, așa că așează-ți zâmbetul pe buze și ieși în lume! Te-ai născut pentru a fi fericită! Te-ai născut pentru a primi flori și iubire, te-ai născut pentru a auzi măcar din când în când câtă nevoie este de tine.

Pentru voi, bărbații:

De multe ori, femeia o să te pună la încercare, spunându-ți să pleci, când de fapt, tot ce-și dorește e să-i fi aproape, îți va spune să o lași singură, când ea dorește să o ții în brațe. Si-atunci, să nu cumva să faci ce spune ea. Întotdeauna să-i vindeci rănile cu răbdare, iubire și mai ales respect, să-i iubești slăbiciunile, defectele și calitățile: asta înseamnă dragostea. Amintește-i cât este de frumoasă, spune-i că ai nevoie de optimismul și simplitatea ei. Iubește-o în fiecare zi! E tot ce are nevoie.

La mulți vouă, nouă, tuturor doamnelor și domnișoarelor. Să aveți o primăvară frumoasă!!!

Monica BUD




Am fost în trenul care a deraiat…

Vineri, 8 martie, eram și eu în acceleratul de București care a deraiat la Coșbuc (jud. Bistrița Năsăud), înainte de Salva… eveniment relatat rapid apoi de televiziuni și site-uri de internet.

Cum am trăit momentul? Nu foarte tragic… Vagonul nostru nu deraiase, ci cel din fața noastră. Trenul nu avea viteză mare și a fost oprit destul de ușor. Am simțit frâna destul de bruscă, apoi fumul… lumea începea să se agite, cineva din vagonul nostru (de clasa a doua) a coborât să vadă ce se întâmplă și a venit cu explicația deraierii.Trenul fiind oprit chiar la barieră, circulația rutieră a fost blocată cam o oră și jumătate, sute de mașini s-au adunat, a apărut și Poliția și Salvarea. Mai târziu ne-au mutat într-un vagon mai în față iar apoi ne-au debarcat pe toți și ne-au dus cu autobuzele până în Salva, respectiv Sărățel. În autobuz ni s-a pus muzică populară… să ne înviorăm…

Doar a doua zi am văzut la televizor că deraierea avusese loc pe pod… asta mi-a stârnit fiori… am văzut și bârnele putrezite între traverse… hmm…, off…., mai e trenul cel mai sigur mijloc de transport ?

La întoarcere, duminică dimineața, la Valea Vișeului locomotiva noastră s-a stricat și am stat două ore acolo până a venit alt tren din Sighet și locomotiva lui ne-a preluat și pe noi. Am ajuns la Sighet aproape de ora 10… iar liturghia din Vadu Izei a început cu mare întârziere, mulțumesc credincioșilor pentru răbdarea cu care m-au așteptat. Deh, omul știe când pleacă dar nu știe când se întoarce…

Deraierile CFR -ului din ultimele săptămâni (nu e vorba de echipa de fotbal clujeană, pe care o simpatizez) nu au produs deocamdată victime. Să ne ferească Dumnezeu! Dar responsabilii de sus, în primul rând cei din guvern care împart bugetul, de ce nu se trezesc? Până nu e prea târziu…

Preot prof. Marius VIȘOVAN

Sursă foto: www.mediafax.ro




Mama, cel mai frumos cuvânt! (Anca Corneștean)

Anca Corneștean

Salut tuturor!

Azi îmi încep articolul cu un frumos și sugestiv citat din popor, care sună așa: “Mama mea nu este milionară, milionar/ă sunt eu când o îmbrățisez”! Cu ocazia acestei zile de 8 Martie, doresc să dedic acest articol tuturor mamelor.

De când deschidem ochii, o vedem pe ea, plină de fericire că am venit pe lume. După un an, îi spunem mama, alergăm prin casă, ne jucăm și prin toate acestea îi umplem sufletul de bucurie. Ea este cea care ne duce de mânuță la școală, este cea căreia îi pasă cel mai mult de noi, care ar lupta până în pânzele albe ca să fim fericiți. Ea este cea care comunică cu noi, care încearcă să ne fie prietenă, care se pune în locul nostru pentru a ne rezolva problemele. Mama, este cea care ne oferă cele mai bune sfaturi, care uneori ne enervează, dar ne ajută de cele mai multe ori. Din punctul meu de vedere, ar trebui să le mulțumim zilnic că există și că își rup din timp pentru a ne fi alături. E femeia la care ne uităm când avem o serbare, recităm o poezie sau avem emoții, fiind femeia care ne imprimă încredere, cea care ne pune mâncare pentru școală, frumoasa femeie care dacă mai vede o felie de tort pe farfurie, ți-o dă ție, chiar dacă tu ai mâncat două și ea niciuna.

Toate mamele trebuie să fie respectate și iubite de copiii lor, indiferent de ceea ce sunt. Ele sunt cel mai mare dar al nostru, fără de care noi nu am fi existat. Trebuie să le fim recunoscătoare mamelor mereu, deoarece ele ne-au dat viață, au depus cel mai mare efort și nicio fată nu realizează, până nu devin la rândul lor, mame. Cred că cea mai frumoasă “meserie” este cea de mamă, deoarece îți vezi copilul cum se dezvoltă sub ochii tăi, cum trece prin fiecare etapă a vieții și la fiecare reușită de-a lui, devii cea mai fericită mamă din lume. Mama este un profesor care nu ne predă din cărți, ci din propria experiență de viață și eu cred că sunt cele mai bune profesoare ale unui copil.

Eu mă mândresc cu mama mea și prin intermediul acestui articol vreau să îi mulțumesc că există și că are grijă de mine în fiecare clipă. Le mulțumesc de fapt, tuturor mamelor din lume care își dedică viața pentru copiii lor, oferindu-le zilnic iubire necondiționată, fiind singurele persoane care nu pot sta supărate pe noi mai mult de o zi, care atunci când plângem, ele suferă de 1000 de ori mai mult, iar atunci când suntem fericiți, mulțumesc lui Dumnezeu că le-au dat copii așa frumoși și buni. De 8 Martie și nu numai, vreau să vă urez sănătate, fericire și să vă mulțumesc, dragi mame, că ne faceți niște copii împliniți. Fără voi nu am fi nimic!

Anca CORNEȘTEAN

Liceul Pedagogic „Regele Ferdinand”




Femeia de camfor (Antonia Luiza Dubovici)

Antonia Luiza Dubovici

Când spui
că nu sunt destul de frumoasă pentru tine,
ai putea să-ți treci degetele prin pânza subțire ce mă împrejmuiește
cu gratii înalte ca o năframă a timpului.

Iubirea mea este neîncăpătoare în aceste sertărașe cu praful topit pe degetele tale, așa și inima mea, subțiată devreme s-a trezit brusc într-o casă nouă, cu ferestre tăioase, dar totuși, dincolo de ele, cerul este cald și blând. Chiar și păsările sunt blânde atunci când Dumnezeu le întoarce acasă.

Cât am sângele cald și o inimă măruntă în pumnul tău, ai putea să cazi în gândurile mele, ca între gândurile unei femei oarecare, cu trup de nedescifrat și invizibil, în timp ce eu continui să întind cerul pe sârmă, drept casnică a celestului. Îl scutur de îngeri și te ridc din locul unde umbrele s-au deschis.

Să-mi fii dacă nu dragoste, o lingură de supă caldă măcar, pentru un om, căruia foamea nu știe cum să moară sau să trăiască. Ai putea fi visul bun al omului împăturit în zăpadă, făcut cu mânuțele copilașilor ce n-au mai apucat să fie legănați în lumea aceasta. Dar eu te iubesc chiar dacă nu-ți sunt frumusețe, sau dragoste, sau căldură măcar.

Îți pot privi ochii și înțelege cum poți umbla pe nori, doar ținând de mână femeia pe care o iubești.

Antonia Luiza DUBOVICI




Femeia, al cincilea anotimp… în colecția de dantele!

Vineri, 8 martie 2019, de la orele 13.00, Muzeul Maramureșean, Secția Etnografie vă invită să luați parte la o expoziție inedită dedicată sensibilității, feminității și rafinamentului.

O expoziție formată din peste 100 de piese de dantelă și broderie din colecția privată a familiei Pipaș, colecție care are o vechime mai mare de 70 de ani, iar astăzi numără mii de obiecte, unele dintre acestea având o valoare deosebită.

D-na profesor Ileana Pipaș este continuatoarea și protectoarea acestei valoroase colecții. O parte a colecției o reprezintă dantela și broderia. În prezent, colecţia numără peste 2.000 de exponate: rochii de dantelă de Bruxelles, umbrele de soare, pălării, mănuşi şi dantele de mari dimensiuni pentru decoraţii interioare. O mare parte a dantelelor a fost obţinută de la negustorii evrei din Sighet, care aveau relaţii în apusul Europei, altele provin din penitenciarul din Sighet, unde erau produse de deţinute.

Organizatori: Muzeul Maramureșean, Primăria Sighetu-Marmației
Curator expoziție: Mirela Ana Barz
Despre Colecția Pipaș vor vorbi: director Gheorghe Todinca; profesor dr. Mihai Dăncuș; profesor Ileana Pipaș

Vă invităm alături de noi pentru a admira aceste exponate, dar și pentru a afla mai multe despre Colecția Pipaș.

Comunicat de presă




Rotaract servește… bătrânii!

În urma proiectului „De Dragobete, Rotaract Servește”, tinerii din clubul Rotaract Sighet au direcționat suma strânsă către bătrânii Centrului de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Dizabilități (fostul Cămin de Bătrâni).

Joi, 8 Martie, tinerii au dus pachete cu fructe și alimente recomandate de conducerea unității, pentru 120 de persoane, împreună cu gândurile și speranțele lor de mai bine.

Echipa Rotaract Sighet urează tuturor o primăvară cât mai frumoasă!

Diana Mariana Apopi




Astăzi este despre FEMEIE, despre VIAȚĂ! (autor, Camelia Pesek)

Camelia Pesek

Ne naştem, trăim şi ne întoarcem în eternitate. Simplu, deseori subapreciat şi banal! Când am primit cel mai frumos cadou, darul vieții, cadou pentru care nu avem niciun merit, automat ne-am asumat responsabilitatea fructificării acestui dar… fiecare după posibilități!

Azi sărbătorim Ziua Internațională a Femeii, Ziua Mamei mai simplu… aşa cum, pentru cei norocoşi dintre noi, Femeia şi Mama sunt doar una.

Şi totuşi, Ziua Internațională a Femeii este sărbătoare socialistă, care situa femeia în rândul „lumii”, egală a bărbatului, în drepturi, dar mai ales în responsabilități!

Pentru mine sună mai bine „Ziua Mamei” şi asta pentru că orice Mamă este Femeie, în timp ce orice femeie este mamă … dacă doreşte, poate, îi este permis!

La mulți ani vouă, stimate Femei, care v-ați asumat un rol aşa de frumos tocmai prin greutatea lui! Nu vă lăsați copleşite de greutațile pe care le trăiți şi care sunt împărtăşite mai mult sau mai puțin de cei din jur. Încredințați fiecare moment Creatorului şi va şti El să vi-l dăruiască înapoi astfel încât să vă umple sufletul de fericire!

Camelia Pesek




La Sighet, de 8 Martie – Femeia contemporană și artele vizuale!

Joi, 8 Martie 2018, Muzeul Maramureșan (Secția Etnografie) organizează, de la orele 15:00, vernisajul expoziției de arte plastice „Femeia contemporană și preocupările ei”.

Expoziția cuprinde lucrări de pictură, grafică, fotografie, mozaic, creație vestimentară, design textil și de interior, tehnică mixtă a 38 de doamne ce activează în domeniul artelor vizuale, din Sighetu Marmației, Baia Mare, Satu Mare, Cluj-Napoca, Târgu Mureș.




Ziua Femeii… altfel

Ziua Femeii este întotdeauna o zi în care toată lumea zâmbește. O zi în care, pe străzi, i-am văzut pe bărbați cu flori în mână (ceea ce ar trebui sa se întâmple mai des, aviz domnilor! Femeile merită atenție și în restul zilelor!), șefi mai înțelegători pentru că ieri dimineața multe doamne și domnișoare aveau capul cam greu după petrecerile de ziua lor din oraș și, desigur, comercianți cu buzunarele pline de bani. Până și copilașii de lângă piața de alimente ce-ți vând ghiocei în farfuria lor de tablă au recunoscut că a fost o zi buna. Vorba unuia: ” dacă ați fi venit ieri să cumpărați, era mai ieftin. Azi e Ziua Femeii, e mai scump”. Un buchețel de ghiocei 2,5 lei, nicidecum negociabil.

Dar, să revenim la Ziua Femeii. Multe ne-am simțit răsfățate. Am fost pupate, ni s-a zâmbit la fiecare colț de stradă, iar șoferii n-au mai strigat din mașini: „ce bună ești !”, ci au îngânat cu privirea galeșă, un simpatic „la mulți ani!”. O tânăra zicea: „azi mama mi-a oferit un cadou, de Ziua Femeii. Mi-a spus că de anul acesta, nu mai primesc cadou de 1 Iunie.” (tânăra în cauză devine peste câteva zile majoră, așa că e de înțeles, se schimbă statutul). Pe lângă politicienii care s-au plimbat prin oraș, atât cât le-au ajuns florile împărțite în stânga și în dreapta, într-o intersecție, niște motocicliști se „aruncau” în fața mașinilor, cele conduse de doamne, pentru a le oferi o floare. Periculos am zice, dar gestul e cel care contează!

Să nu uităm, însă, că există femei pentru care Ziua Femeii sau 8 Martie nu mai are nicio valoare de ani de zile. Vorbim de „femeile uitate” într o clădire, cândva cunoscută în Sighet și recunoscută în imaginile Sighetului de Altădată. Femeile a căror casă acum este un centru, pe care noi îl știm drept „Căminul de Bătrâni”. Anul acesta au avut parte de o Zi a Femeilor Uitate, un proiect organizat de Clubul Rotaract Sighet. Dis- de-dimineață, tinerii rotaractieni împreuna cu colegii din Rotary Sighet au pășit in incinta centrului și au oferit momente de răsfăț, dar și de interacțiune cu „locatarii”. Dintre doamne, 20 au fost machiate, li s-a facut manichiura și au fost chiar parfumate de către domnițele din Rotaract. Apoi, ca pe vremuri, toată lumea s-a strâns în „sala de bal”, o încăpere luminoasa unde, o mică orchestră îi aștepta. Doamnele și domnii au dansat, în timp ce restul au depănat amintiri cu vizitatorii atât de darnici. La final au primit pachete cu fructe și alimente, precum și articole vestimentare.

„A fost un proiect reușit. Am adus zâmbete și culoare pe fața unor doamne împovărate de dorul pentru copiii plecați în alte țări, a unor femei uitate nu doar de familie, ci și de societate.”, spun coordonatorii proiectului.
De Ziua Femeilor Uitate, rotaractienii au folosit banii primiți ca si tips in seara de Dragobete, plus donații ale clubului Rotary.

Ziua Femeii s-a încheiat pentru majoritatea cu o petrecere la unul din localurile orașului, însă doamnele din „cămin” s-au pus la somn la fel ca în orice altă seară. Noi sperăm că au zâmbit un pic mai mult decât altădată, iar somnul le-a fost mai liniștit„, mai adaugă rotaractienii.

Odată cu Ziua Femeii pare a debuta și primăvara cu adevărat. Gesturile mărunte contează! O floare atrage zâmbete, o idee duce la un proiect, un om poate atrage alți oameni și, împreună putem face diferența. Să avem o primăvară frumoasă nu doar la meteo, ci și în suflete!

Diana Mariana Apopi